Radio România Internațional

Tag: meşteşugari

  • Sighişoara

    Sighişoara

    Astăzi vă invităm într-un oraş așezat în centrul României, Sighișoara, judeţul Mureş. Centrul istoric al Sighişoarei a fost inclus în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în anul 1999. În Evul Mediu cetatea avea 14 turnuri de apărare. Astăzi, au rămas doar nouă turnuri, care poartă numele unor bresle meșteșugărești. Practic, orașul era apărat de către locuitorii săi, nu de către o armată permanentă, astfel încât fiecare breaslă meșteșugărească avea un turn de apărare. S-au păstrat astfel, Turnul Cositorarilor, Turnul Tăbăcarilor, Turnul Frânghierilor, Turnul Măcelarilor, Turnul Cojocarilor, Turnul Croitorilor, Turnul Cizmarilor și Turnul Fierarilor.

    De asemenea, se păstrează aproape în totalitate și sistemul de apărare, zidurile vechii fortificații, cu o lungime de aproape un kilometru. Se pot vedea și cele două porți vechi de intrare în cetate, iar, la intrarea în cetate, privirile sunt atrase de frumosul Turn cu Ceas. Acesta nu aparținea în Evul Mediu niciunei bresle, ci municipalității, fiind sediul Primăriei orașului.

    Dr. Rareș Şopterean, directorul a două expoziţii din oraş, Casa Armelor şi a Hărților și Casa Breslelor din Cetatea Sighișoara, ne-a spus cum este concentrată civilizaţia locului în cele două mici muzee:

    “La Casa Armelor și a Hărților se reunesc și se valorifică un număr impresionant de hărți, gravuri, desene, litografii, precum și una dintre cele mai mari colecții de carte veche din Transilvania și din țară, începând cu secolele al 16-lea și până la începutul secolului al 20-lea. Colecția cuprinde, de asemenea, un număr impresionant de arme, armuri și piese de numismatică de pe întreg mapamondul, începând cu perioada preistorică și până în zilele noastre.

    Exponatele sunt dispuse într-o suită ce respectă latura științifică îmbinată, aş spune, într-un mod armonios cu cea artistică, iar în ceea ce privește Casa Breselor, ea găzduiește o expoziție deosebită de unelte, echipamente și mașinării utilizate cu secole în urmă de meștesugarii din Sighișoara și din împrejurimi. În cadrul exploziţiei sunt reconstituite 12 ateliere ale breslelor, care au avut un impact în ceea ce privește dezvoltarea economică a Sighișoarei în perioada medievală. O lecție de istorie, pentru toți iubitorii de cultură.”

    La Muzeul Hărților exponatul lunii ianuarie a fost “Cazania lui Varlaam”, prima carte scrisă în limba română, iar în viitorul apropiat, vizitatorii vor putea vedea expusă o altă carte de patrimoniu: “Biblia de la București” (1688).

    L-am întrebat pe Rareș Şopterean ce loc din Sighşoara ar recomanda:

    “Pe lângă cele două locații ale noastre, recomand, de asemenea, și Tunul cu ceas, care este una dintre bijuteriile arhitecturale ale cetății. De asemenea trebuie să experimenteze și scară acoperită, unde fiecare liceană timp de 4 ani, lungă în fiecare dimineață și cele 176 de trepte îl întâmpină fiecare zi. Biserica din deal care este, la fel, o bijuterie și totodată biserica mănăstirii de lângă Tunul cu ceas. Sunt multe astfel de locații.

    Acestea sunt doar câteva dintre ele care le-am menționat acum, dar vizitatorul poate să înceapă din orice parte a cetății pentru că v-a descoperi ușor întreaga ei poveste. Îi așteptăm pe toți iubitorii de cultură să descopere cetatea, să descopere istoria Sighișoarei, toată lumea are ocazia să se bucure.”

    Pe străzile cetății, sunt expoziții prin care meșteșugarii din zonă reușesc să-și vândă produsele, iar restaurantele şi cafenelele îmbie cu tot felul de preparate tradiţionale româneşti, sau internaţionale.

  • Crăciun în România

    Crăciun în România

    Sărbătoarea Crăciunului este una dintre cele mai iubite și mai așteptate din an. Este o perioadă a tradițiilor și a obiceiurilor transmise din generație în generație. Colindul, bradul împodobit, scenetele cu motive religioase și mesele bogate sunt nelipsite în toate colțurile României, în special la sat, acolo unde obiceiurile se păstrează cel mai bine.

    Situat în nordul României, Maramureșul este una dintre cele mai căutate zone pentru petrecerea sărbătorilor de iarnă. Ne oprim azi într-o zonă formată din 12 sate autentice, așezate pe văile râurilor Mara și Cosău, îmbrățișate, oarecum, de Munții Gutâi. Acestea formează Destinația Eco Maramureș. Aici suntem întâmpinați de Edit Pop, manager.

    „Aceste sate autentice le propun vizitatorilor să-și petreacă sărbătorile de iarnă acolo. Ce înseamnă asta? Pur și simplu să facă parte din viața satului. Turiștii sunt așteptați de Crăciun și de sărbătorile de iarnă să afle mai multe despre obiceiurile locale. Sunt foarte multe tradiții care sunt păstrate. Sunt acele preparate specifice sărbătorilor de iarnă, pe care gazdele le pregătesc cu mare grijă. Pentru că ne aflăm într-o destinație de ecoturism, iar activitățile în natură sunt cele pe care le oferim cu precădere turiștilor, îi invităm ca, în momentul în care ei vin în vacanță de sărbători în satele Maramureșului, să pornească la pas pe ulițele satelor. Îi invităm să descopere unicitatea locului, să descopere civilizația lemnului, arhitectura locală în interiorul satului și să descopere civilizația fânului în vecinătatea satelor. Vom găsi aceste fânețe care sunt presărate cu sute de clăi de fân, iar, în momentul iernii, ele creează un peisaj de poveste.”

    De Crăciun, vechile biserici din lemn, devin atracția principală a satului maramureșean. Și localnicii, și turiștii se îndreaptă spre frumoasele edificii religioase cu turle înalte.

    „Este, practic, activitatea sau atracția principală pentru turiști. Sunt invitați să ia parte, alături de localnici, la tot ce înseamnă orânduire de sărbători. Ei, dacă vin un pic mai repede de Crăciun în destinație, pot să participe la sacrificarea porcilor în 20 decembrie, de Ignat. Cele mai interesante sunt Crăciunul și Ajunul Crăciunului, pentru că, în Ajun, toate casele sunt iluminate, toate porțile sunt deschise, copiii și tinerii colindă din casă în casă și anunță nașterea Domnului. Ei sunt răsplătiți de gazde cu colaci, nuci și mere, pentru că, până la apariția Luceafărului pe cer, satul maramureșean este încă în postul Crăciunului. Abia după aceea începe sărbătoarea de Crăciun. Tot satul cu mic cu mare se îmbracă în portul popular. Turiștii care sunt în vacanță în destinație sunt îmbrăcați de localnici în straie tradiționale şi sunt rugați să participe alături de ei la această slujbă a celebrării nașterii Domnului. Sunt foarte multe activități pe care turiștii pot să le desfășoare la final de an. Dacă suntem norocoși și avem zăpadă, la modă sunt săniile trase de cai. Dacă nu avem zăpadă, sunt înlocuite de căruțele care transportă turiștii în locurile de poveste. Maramureșul este frumos cu zăpadă, dar este frumos și fără zăpadă.”

    Iar, în tot acest peisaj de vis, se remarcă porțile frumos sculptate, gardurile caselor, toate din lemn, spune Edit Pop, managerul destinației Eco Maramureș.

    „Civilizația lemnului sau povestea lemnului, cum am îmbrăcat-o noi într-o ofertă turistică, este oarecum coloana vertebrală culturală a destinației. Lemnul a fost materie primă la îndemână, sigur, în satele de mai demult. Pădurile întinse ale Maramureșului au furnizat acest lemn localnicilor. Din lemn, au fost făcute atât casele și acareturile, din lemn, au fost făcute și porțile sculptate. Din lemn, a fost făcut și gardul împletit și din lemn au fost făcute și bisericile, care sunt atracția culturală a satelor din destinație. Fiecare sat are o biserică din lemn sau sunt câteva sate care au și două. Avem foarte mulți turiști din țările nordice, din Statele Unite, Australia, Israel. Nu știu cum se face, dar sunt mulți care vin să cunoască Europa, iar Maramureșul nu rămâne pe dinafară niciodată. Sunt fascinați de viața satului, nu poți să spui un singur lucru care ne place. Este acest spirit al locului. Este un fel de a fi, felul de viață a satului maramureșean care încă își păstrează unicitatea.”

    Despre atmosfera caldă a sărbătorilor de iarnă în Maramureș am aflat și de la părintele Valeriu Mircea Vana.

    „Există și diverse evenimente specifice. Festivalul de Datini și Obiceiuri de la Sighetu Marmației este la ediția a 55-a. Va fi în a treia zi de Crăciun. De asemenea, fiecare pensiune, dar și autoritate publică, fiindcă există o colaborare, încearcă să ofere bucurie pentru că este o sărbătoare a familiei și a bucuriei, o atmosferă intimă în care se participă și la tradiții, iar lumea se bucură de delicatese gastronomice. Pe lângă acestea, mai există o parte rezervată sufleului, partea autentică, partea curată. Aceasta, pe lângă vizitarea obiectivelor, pentru că sunt și obiectivele culturale, muzeele, bisericile din lemn, cele opt biserici patrimoniul mondial UNESCO, mănăstirile, iar Maramureșul se îmbracă într-o haină de sărbătoare. Cu siguranță, cei care vor veni nu vor regreta, dar pentru asta trebuie să intre în contact cu persoane avizate, cu specialiști, pentru a fi experiența unică în mod pozitiv.”

    Aflăm de la părintele Valeriu Mircea Vana și despre importanța meșteșugarilor în aceste zile de sărbătoare.

    „Meșteșugarii sunt prezenți în cadrul pachetelor turistice de sărbători. Este foarte important nu doar să participăm la un spectacol, ci să și experimentăm, să sculptăm noi o farfurie. Avem arta țesutului, arta cioplitului, arta picturii pe sticlă, ceramica dacică. Se poate participa la ateliere în diverse zone, de exemplu, la ateliere de olărit, nu la nivel profesionist, însă experimentăm. Ceea ce facem noi, fiecare, ni se pare interesant, frumos și ducem acasă acest dar. După ce facem o vizită la o biserică din patrimoniul mondial UNESCO, trecem la partea interactivă, indiferent de vârstă. Și copiii, și adulții, și vârstnicii pot să participe la un atelier de pictură de icoane pe sticlă. După aceea, cunoaștem și gastronomia, portul popular, pentru că relația omului cu divinitate este dintotdeauna. Astfel, găsim motivele, culorile, care au o simbolistică.”

    În Maramureș, puteți alege inclusiv o cazare în case tradiționale, păstrate așa cum erau acum peste 100 de ani. Interioarele sunt specifice, cu pereți albaștri, iar ferestrele mici, din lemn. Sunt decorate cu obiecte de interior lucrate de meșteri din localitate. Ele pot fi vizitate, dar pot găzdui și turiști și sunt inițiative locale.

  • Jurnal românesc – 12.08.2024

    Jurnal românesc – 12.08.2024

    Secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, Adrian Dupu, susține că procesul de redobândire a cetățeniei române este unul dintre subiectele foarte des întâlnite în discuțiile cu cetățenii din Republica Moldova, informează Radio Chişinău. Oficialul a avut o întrevedere cu noul președinte al Autorității Naționale pentru Cetățenie din România, Silviu Barbu. Adrian Dupu menționează că a discutat cu acesta atât despre noua lege a cetățeniei, cât și despre viziunea sa asupra activității instituției. Cei doi au discutat și despre strategia pentru eficientizarea procesului de acordare a cetățeniei române. Potrivit datelor prezentate de autoritățile din România în anul 2021, numărul cetățenilor Republicii Moldova care au redobândit cetățenia română a crescut semnificativ în ultimii 20 de ani și depășea 642 de mii de persoane dintr-o populație de circa 2,7 milioane de locuitori.

     

    Un târg care va reuni meşteşugari din România, precum şi din regiunile istorice învecinate reprezintă una dintre noutăţile ediţiei din acest an a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, dedicată românilor de pretutindeni, care se va desfăşura în perioada 15-20 august, a anunțat Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, organizator al evenimentului. Participanţii vor avea ocazia să descopere meşteşuguri tradiţionale, precum ţeserea costumelor populare, prelucrarea metalelor, împletirea în papură sau pictura pe sticlă. La fel ca în fiecare an, vor avea loc dezbateri ce vizează situaţia comunităţilor româneşti din ţară şi din afara graniţelor. Aceste dezbateri vor aborda subiecte de actualitate precum protecţia şi promovarea drepturilor românilor din comunităţile istorice, păstrarea limbii şi culturii române, strategii pentru consolidarea identităţii naţionale. Discuţiile vor oferi o platformă pentru schimbul de idei şi bune practici, având ca scop formularea unor soluţii concrete pentru provocările cu care se confruntă comunităţile româneşti.

     

    Expoziția „Nicolae Grigorescu, pictor al ethosului românesc” este găzduită de Muzeul Național din Gdańsk la Palatul Cistercian până pe 28 octombrie, în cadrul Sezonului Cultural România-Polonia 2024-2025. Realizată de Muzeul Național de Artă al României, expoziția include 44 de lucrări de pictură din colecțiile sale precum și 49 de obiecte de artă populară provenind de la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”. Expuse pentru prima dată în Polonia, lucrările lui Nicolae Grigorescu mediază accesul la o parte importantă a istoriei noastre culturale și ilustrează la nivelul concepției și a mijloacelor plastice pasajul artei românești către modernitatea artistică, notează ICR. Este prima expoziție monografică dedicată fondatorului picturii moderne românești organizată în Polonia și evenimentul prin care Institutul Cultural Român și Ministerul Culturii au deschis Sezonul Cultural România-Polonia. Institutul Cultural Român, prin ICR Varșovia, susține în cadrul proiectului expozițional o serie de activități conexe, menite să prezinte – prin dezbateri, prelegeri, concerte, ateliere, pe întreaga durată a expoziției – contextul istoric și cultural în care a creat pictorul român. Programul variat de mediere culturală are scopul de a atrage interesul publicului local, cu vârste și interese diverse, față de opera lui Grigorescu și față de cultura română.

     

    ICR Tel Aviv organizează, până 27 septembrie, expoziția de pictură intitulată „Suprarealism, muzică și flori” cu lucrările artistului israelian originar din România Paul I. Simo. Expoziția a fost vernisată în data de 25 iulie, la sediul ICR Tel Aviv, în prezența și cu participarea lui Paul I. Simo și a artistei Dalia Sinclair. Născut la Căpâlnița, în judeţul Harghita, Paul I. Simo a absolvit Școala Populară de Artă din Arad și, odată cu emigrarea în Israel în 1989, a continuat să lucreze în domeniul artei și al picturii decorative. Este membru al Asociației Artiștilor Plastici din Netanya și a avut expoziții personale și de grup în Israel, în oraşe precum Tel Aviv, Raanana, Modiin, Natania, Haifa și în străinătate: în România, Ungaria, China, Coreea de Sud și Statele Unite ale Americii – la Miami și New York. De asemenea, a fost recompensat cu câteva premii internaționale în domeniu, pe parcursul îndelungatei cariere.

     

  • Târguri de aprilie

    Târguri de aprilie

    Fie că au legătură cu sărbătorile pascale, fie că sunt doar rezultatul vremii bune care invită la socializare în aer liber, aprilie vine cu multe târguri în întrega ţară. Poposim la câteva pentru a ne bucura de savoarea lor.

     

    Primul weekend de aprilie a debutat cu Fashing – Sărbătoarea clătitelor  din Prejmer, eveniment ajuns la cea de-a 17 ediţie, care a depăşit anul acesta, în mod oficial, graniţele judeţului Braşov, făcând parte, în premieră, din oferta unor agenţii de turism. Pe lângă atracţia principală,  care rămâne expoziţia de clătite cu vânzare,  turiştii au putut asista la caravana de fashing, o tradiţie care are rolul de a alunga spiritele rele şi de a aduce primăvara.

     

    Nici Bucureştiul nu e mai prejos. Tradiţional, aici se desfăşoară “Târgul de prier” (denumirea populară a lunii aprilie), despre care ne-a vorbit Corina Berariu, de la Asociaţia Urban Event, organizator de evenimente:

     

    “Este a 10-a ediţie a Târgului de Prier, pe care îl organizăm la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, în luna aprilie. Se vor aduna 60 de meşteri populari din toată ţara, artişti, producători cu produse de post, dar şi de dulce şi colecţionari, cu antichităţi ţărăneşti. Împreună vor prezenta tot ce au lucrat mai frumos de-a lungul timpului, cu tematică de primăvară, vor fi artişti cu tablouri cu flori, cu tablouri din flori presate, încondeietoare cu ouă, ceramică, marochinărie tradiţională, bijuterii, zgărdane, jucării croşetate sau din lână împâslită, icoane pe lemn sau pe sticlă, cioplitori în lemn şi alţi tineri artişti cu diferite obiecte de décor, cu lavandă, cu pomi, butaşi de trandafiri, avem un producător care vine din judeţul Dâmboviţa, cu un sortiment foarte larg de plante aromatice, de flori, de pomi, care se pot planta în această perioadă.”

     

    Corina Berariu a adăugat: “A devenit deja o tradiţie, iar Muzeul Naţional al Ţăranului Român este o gazdă primitoare. Oamenii s-au obişnuit, aşteaptă târgurile de week-end. Este un târg de familie, unde oamenii vin să se plimbe, să se simtă bine, să privească şi să admire artiştii lucrând, este vremea frumoasă şi vor avea şi demonstraţii  la faţa locului, îşi aduc copiii să vadă cum se realizează obiectele tradiţionale. E un târg unde oamenii vin să îşi facă aprovizionarea cu produse de sezon, fructe proaspete, legume, dulceţuri, zacuşti, siropuri, să mănânce ceva la faţa locului, de la tradiţionalul Kürtőskalács, sau un langoş, o clătită, până la produsele pregătite la faţa locului de Terasa Tradiţională, din judeţul Dâmboviţa. Este o lume aparte, o lume foarte frumoasă, de cunoscători şi pentru cunoscători. Vin să stea la poveşti şi să caute mici comori. Paştele Catolic a fost, urmează sărbătoarea Floriilor, care va fi marcată tot de un târg de meşteri organizat de Muzeul Naţional al Ţăranului Român, dar cumva, deja, oamenii intră în atmosfera sărbătorilor, se pregătesc de Floriile ortodoxe, sau de Paştele Ortodox, apar încondeietoarele, şi oamenii vin să deguste, pentru a-şi face comenzile pentru sărbătorile Pascale, sau pur şi simplu vin să se bucure de vremea bună şi de oamenii frumoşi din târg.”

     

    Florentina Dunaev, referent cultural, la Casa de cultură din Sulina, ne-a vorbit despre Sărbătoarea Scrumbiei Albastre, ajunsă la a şaptea ediţie anul acesta şi care urmează să se desfăşoare la sfârşit de aprilie:

    “Festivalul este dedicat vieţii ce se desfăşoară pe maluri de ape. Evenimentul are în centrul atenţiei migraţia bancurilor de scrumbie, în amonte, pe fluviul Dunărea, înspre locurile de depunere a icrelor. Viaţa locuitorilor din aceste aşezări a fost marcată de-a lungul timpului de această migraţie, ce a constituit un indiciu anual al intrării primăverii în drepturi depline, constituind o sursă de hrană, dar şi un motiv de sărbătoare, pentru noi, cei din Delta Dunării. În fiecare an se desfăşoară primăvara.

    Anul acesta îl facem de Florii, pentru că este şi dezlegare la peşte (n.r. pentru cei ce au postit este permis să mănânce peşte în acea zi, cu o săptămână înaintea Paştelui Ortodox) şi atunci şi cei ce ţin post pot veni la sărbătoare, ca să guste din scrumbia făcută în mai multe feluri la festival: şi la grătar, şi marinată. Vor fi şi alte preparate din peşte, nu numai scrumbie. Dar, bineînţeles, scrumbia va fi regina festivalului, aşa cum ne place nouă să spunem, în fiecare an.”

     

    Florentina Dunaev, referent cultural, la Casa de cultură din Sulina, a detaliat: “Manifestarea îşi propune păstrarea şi punerea în valoare a gastronomiei pe bază de reţete tradiţionale deltaice, promovarea potenţialului turistic din Delta Dunării, conservarea şi valorificarea tradiţiilor. La acest eveniment vor participa ansambluri şi echipe de bucătari din Delta Dunării. Vor fi preparate de peşte, şi conservă, şi zacuscă de peşte, peşte marinat, peşte prăjit, peşte la grătar, probabil şi caras şi somn, la fiecare stand va fi o (n.r. ofertă) diversificată din peşte, dar şi cei mai mofturoşi vor putea gusta şi un mititel la grătar, cei care nu mănâncă peşte.”

     

    Prin aceste târguri se încearcă promovarea obiceiurilor tradiţionale, într-o formă cât mai accesibilă oamenilor tot mai grăbiţi de astăzi.

     

     

  • Balkanik Festival 2023

    Balkanik Festival 2023

    În Grădina Uranus și pe Strada Uranus, din Bucureşti, a avut loc ediţia 2023 a Balkanik Festival. Evenimentul este unul dintre cele mai apreciate festivaluri de world music din Europa, atrăgând la fiecare ediție numeroși străini care călătoresc în capitala României.



    A X-a ediție a fost cea mai amplă de până acum. Grădina Uranus a găzduit 9 concerte live, 10 expoziții de fotografie, colaje și ilustrații, meșteșugari, dezbateri, ateliere și un recital gastronomic, iar pe Strada Uranus, muzica a fost asigurată de 9 DJ, pentru vizitatorii care s-au bucurat de un târg și de delicii gastronomice, într-un spațiu care odinioară era recunoscut pentru meșteșugarii și vitalitatea sa.



    Pe scena mare a festivalului au urcat Ovidiu Lipan Țăndărică și Fanfara din Zece Prăjini (România), Taraf de Caliu (România), Papiers d’Arménies cu Dan Gharibian (Armenia-Franța), SMADJ Balkan Project (Franța-Tunisia), Extraliscio (Italia), Paulina (România), Ufuk Coșkun & friends (Turcia-România), Wernyhora (Polonia), Kristijan Azirovic Orkestar (Serbia).



    Grădina Uranus a devenit un mare muzeu în aer liber. Publicul a putut descoperi numeroase demonstrații și ateliere ale unor meșteșuguri vechi — țesătură la război, ceramică, broderii, realizare bijuterii, prelucrare argint și cupru.



    Cei mici au putut participa la ateliere și spectacole oferite de către Fundația ZI DE BINE (spectacol de gheață carbonică, baloane uriașe de săpun, face painting, steluțe origami).



    Turnul de Apă proiectat de Anghel Saligny, faimosul monument istoric pe care bucureștenii îl pot vedea o dată pe an, la Balkanik Festival, a fost însuflețit de video mapping cu visuals oferite de Adistu.

  • Festivalul Săptămâna Haferland

    Festivalul Săptămâna Haferland

    Lângă Sighișoara se desfășoară zilele acestea a XI-a ediție a Festivalului Săptămâna Haferland, unul dintre cele mai importante evenimente dedicate culturii săsești din Transilvania. Festivalul este sprijinit de Consiliul Județean Brașov și Ministerul Culturii.



    În cadrul Festivalului, 10 sate din Țara Ovăzului, Archita, Saschiz, Homorod, Rupea, Criț, Roadeș, Meșendorf, Cloașterf, Bunești și Viscri sunt animate de concerte, coruri, ateliere cu meșteșugari locali, expoziții, proiecții de filme în aer liber, dansuri tradiționale săsești și muzică de fanfară.



    Paticipanții la festival au avut șansa inedită a unei călătorii în timp pentru a redescoperi muzica de fanfară de altă dată, dansurile și cântecele tradiționale săsești, piese de teatru, expoziția de costume tradiționale săsești, concerte de orgă în bisericile fortificate, precum și meșteșuguri tradiționale din această regiune.



    Tema centrală a ediției, la care participă oficialități și personalități ale vieții publice din România și Germania, este sustenabilitatea în peisajul satelor săsești din Haferland.



    Săptămâna Haferland a luat naștere în 2012 prin inițiativa Fundației M&V Schmidt, în cooperare cu Fundația Peter Maffay, pentru promovarea culturii și a tradițiilor sașilor din Transilvania și pentru dezvoltarea sectorului turistic din zona respectivă.



    Programul a inclus, de asemenea, slujba în Biserica Fortificată de la Criț, susținută de dl. Dr. Daniel Zikeli, Episcop Vicar al Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România, o prelegere despre viața și tradițiile sașilor transilvăneni, o dezbatere publică despre rolul comunității în satele din Haferland, precum și lansări de carte. Fiecare zi de festival s-a încheiat cu dans și multă voie bună la balurile tradiționale săsești.



    “Astăzi a fost o zi magică în Haferland! La invitația dragilor noștri de la Fundația Michael & Veronica Schmidt, am avut oportunitatea să explorăm tradițiile și istoria din această regiune uimitoare. Am vizitat Curtea Bisericii Fortificate din Bunești unde am avut parte de o adevărată călătorie în timp. Haferland este un ținut fermecător în care pare că timpul s-a oprit în loc. Ne-am lăsat purtați de povești și tradiții autentice, am descoperit locuri pline de istorie și am savurat preparate tradiționale delicioase. Însă cel mai frumos lucru a fost întâlnirea cu oamenii săi extrem de primitori și calzi. Cu siguranță vom păstra amintiri de neuitat din Haferland.” — a mărturisit Tova Ben Nun-Cherbis, unul dintre participanții la Festival.

  • Natură, cultură și savoare în județul Buzău

    Natură, cultură și savoare în județul Buzău


    Ajungem azi într-o zonă cu păduri întinse, fenomene naturale unice și tradiții străvechi. Județul Buzău este căutat și de iubitorii turismului de aventură, aici practicându-se alpinismul, off-roadul, raftingul sau parapanta. Mai mult decât atât, oferta gastronomică este foarte variată și cuprinde câteva mărci înregistrate. Invitata ediției este JurandaKirschner. Absolventă de studii de psihologie și relații internaționale în Polonia și Franța, s-a întors în România, după mai bine de zece ani, este președintă a Asociației Travel Buzău și promovează zona inclusiv prin prisma turismului gastronomic.


    “Buzăul pentru noi este partea României care oferă foarte multă natură. Ne-am bucurat și ne bucurăm în continuare de faptul că proiectul Geoparcul Ținutul Buzăului, care este acreditat de UNESCO, a prins viață anul trecut și aș recomanda ca orice turist care vine în județul Buzău să-și înceapă plimbările de la GeoGate-ul care se află în comuna Berca. Formele de turism sunt diferite la noi în județ, începând cu drumețiile, raftingul, turismul oenologic în zona Dealului Mare, cicloturismul. Încă se lucrează la unele proiecte de cicloturism și sperăm să fie gata cât de curând, iar, apoi, urmează destinațiile care sunt cele mai cunoscute. Trei dintre ele cred că sunt emblematice pentru județul nostru. Este vorba despre Vulcanii Noroioși, Focurile Vii și așezările rupestre de la Colțea, Aluniș, Nucu.”



    Vulcanii Noroioși sunt un fenomen natural, spectaculos și unic în sud-estul Europei. Aceștia se întind pe câteva zeci de hectare și creează un peisaj selenar. Practic, aici veți intra în două rezervații: Pâclele Mari și Pâclele Mici. La prima dintre acestea, accesul se facemai ușor și se ajunge până aproape de vulcani. Dacă la început acești vulcani au fost priviți cu teamă, dând naștere unor legende, savanții au găsit explicațiileștiințifice care au destrămat miturile. Focurile Vii reprezintă un fenomen natural la fel de unic, în partea muntoasă a județului Buzău, în zona Lopătari. Aici focul iese direct din pământ, transformându-l într-un întreg câmp cu flăcări. Sunt, de fapt, emanații de gaze naturale care ies la suprafață prin fisurile scoarței terestre și sunt aprinse de razele Soarelui.



    O destinație cu adevărat fascinantă în județul Buzău poate fi și zona așezărilor rupestre. Aici, au locuit la doar 300 de ani după Hristos primii misionari creștini sosiți din Orientul Mijlociu. Cea mai veche așezare, din complexul de vestigii rupestre este grota numită Fundul Peșterii, care a fost locuită încă din secolul VI înainte de Hristos. Pe pereții acesteia se găsesc și acum încrustate mai multe scrieri rămase încă nedescifrate. Versanții abrupți, pădurea deasă și cărările ascunse îngreunează accesul spre așezările rupestre. De altfel, izolarea a fost tocmai motivul pentru care sihaștrii au locuit aici de-a lungul secolelor. Iar, în toată această zonă plină de atracții turistice deosebite, nu puteau lipsi artizanii locali. JurandaKirschner, președintă a Asociației Travel Buzău, spune că aceștia au intrat în atenția autorităților locale care doresc să îi promoveze mai mult. “Există meșteșugari, însă nu există un centru anume unde acești meșteșugari să își expună lucrările. Cei de la Geoparcul Ținutul Buzăului lucrează la lucrul acesta. Este un proiect care și pentru ei e de suflet și încearcă să discute cu meșteșugarii și să formeze un grup de interes. Avem, totuși, un loc special în localitatea Bisoca. Se numește Zestrea Bisoceană, unde au loc ateliere care le sunt propuse turiștilor, la care aceștia se pot înscrie. Sunt ateliere de prelucrare de lână și de piele și unde există un mic magazin de suveniruri și cu articolele lucrate de meșteșugarii din zona respectivă.”



    Județul Buzău poate fi și destinația gurmanzilor. De exemplu, puteți savura aici covrigii de Buzău, marcă atestată și recunoscută la nivel european. Simple cercuri din cocă, dar cu un gust inconfundabil: așa își laudă brutarii buzoieni covrigii fabricați după o rețetă veche de peste un veac. Însă Buzăul este recunoscut și pentru multe alte preparate deosebite, un motiv în plus pentru a-l alege mai ales în preajma sărbătorilor.“Acum șase luni, noi am înființat Slow Food Community Buzău. Este un grup de inițiativă care este legat de Slow Food Community International, Italia. Am făcut acest pas tocmai din dorința de a promova micii producători artizanali și de a promova și ceea ce are Buzăul mai bun: cârnați de Pleșcoi, babicul și multe altele. Este un proiect care e de suflet, pentru că ne dorim să devină un Buzău nu numai cultural și un Buzău al destinațiilor turistice prin drumeții, ci și culinar, pe partea de slow food, pentru că Buzăul are foarte multe lucruri de oferit. Paștele și Crăciunul sunt sărbătorile care apropie oamenii și cu ocazia cărora pensiunile și restaurantele își doresc ca oaspeții să se simtă ca acasă. Atunci se pun pe masă cele mai bune preparate din regiune.”



    Nici vinurile nu lipsesc din ofertă. Podgoria Dealu Mare este una dintre cele mai valoroase pentru obținerea vinului roșu în România. Iar din Dealu Mare, spre est, până spre județul Covasna, fiecare comună organizează în sezon câte o sărbătoare care, de obicei,are loc sâmbăta sau duminica. Astfel, fie că participă la sărbători locale, fie că pleacă în drumeții, turiștii apreciază foarte mult faptul că au foarte multe activități de făcut în natură, spune Juranda Kirschner, președintă a Asociației Travel Buzău. “Pe lângă destinațiile sau drumețiile pe care le pot face, există și programe turistice. Spre exemplu vânătoare de trufe în pădure cu câinii, care este urmată de un curs de gătit și o degustare de vin cu un somelier. În momentul de față, cei din Slow FoodCommunity pun la punct o piață a artizanilor, care va începe cândva în luna mai. Se va ține o dată pe lună, într-un weekend, iar cei care tranzitează zona sau care rămân două-trei zile în județul nostru pot să vorbească direct cu producătorii, să cumpere produse artizanale. Copiii pot avea parte de ateliere în ziua respectivă, adulții se pot bucura de muzică bună șide o degustare de vinuri. Încercăm să suplimentăm ceea ce se întâmplă în județ și să scoatem un pic la suprafață ceea ce nu era cunoscut până acum. Ne invităm oaspeții și îi așteptăm cu drag noi, toți cei din cadrul pensiunilor, producătorii artizanali și, cu siguranță, și cei care se ocupă de destinațiile turistice în județ, pentru că ne-am dori foarte mult să le descopere pe toate alături de noi.”



    În final, dintre atracțiile turistice ale Buzăului nu poate lipsi stațiunea balneoclimaterică Sărata Monteoru, situată la 20 de km distanță de municipiul reședință de județ. Renumită pentru izvoarele sale cu apă sărată și pentru facilitățile de tratament împotriva reumatismului, stațiunea are meritul că în ultimii ani și-a îmbunătățit substanțial infrastructura.






  • Turism de aventură în România

    Turism de aventură în România

    Crestele și apele
    repezi ale Carpaților îndeamnă la practicarea unor sporturi și activități prin
    care turiștii încearcă să-și cunoască propriile limite. Turismul de aventură
    înseamnă, în primul rând, adrenalină și distracție. Majoritatea pachetelor de
    turism de aventură acoperă trei zone distincte din România, Muntenia,
    Transilvania sau Moldova, fiecare cu ineditul său.


    Emilia Câmpeanu a
    înființat acum 12 ani, alături de soțul ei, o firmă specializată în turismul de
    aventură. Cei doi lucrează cu ghizi de rafting, acreditați de International
    Rafting Federation. De când am început noi, s-a diversificat
    destul de mult gama de activități, de la rafting, la canyoning, caiac și pe
    mare, pe râu și pe lacuri, via ferrata. Sunt multe activități care se pot face
    la noi. Aș alege mereu raftingul pe râul Buzău, pentru că se adresează atât
    celor mari, cât și celor mici, iar familiile sunt foarte încântate de acest
    program. Nouă ne place foarte mult caiacul și-l recomandăm pe mare, pe râuri,
    în Deltă. Facem și cursuri de caiac. De asemenea, drumețiile noastre, care se
    pot combina cu via ferrata, sunt foarte ofertante.



    Așa cum pachetele
    sunt speciale, și cazarea poate fi deosebită. Emilia Câmpeanu. Sunt
    niște corturi speciale. Se numesc glamping. Este o combinație dintre
    camping și glamour. Am construit un loc mai aparte. Aici pot să stea la
    cort, dar în confort. Am făcut cu mâna noastră toată mobila, paturile, iar
    toate sunt într-un loc foarte verde. Turistul stă non-stop în natură. Poți să
    vii doar să te relaxezi, să te bucuri de verde, să faci drumeții ușoare, să
    stai în hamac, la restaurant, lângă focul de tabără sau poți să optezi pentru
    fiecare dintre activități înainte sau la fața locului. Nu trebuie să știi să
    faci o anumită activitate, întrucât noi oferim echipamentul, iar ghizii noștri
    oferă cu răbdare tot instructajul. Satisfacția noastră cea mai mare e că exact
    acele persoane care nu se așteptau să facă o anumită activitate, pleacă foarte
    încântate.



    Ce zonă și ce
    activitate ne-ar recomanda Emilia Câmpeanu? Noi ne-am
    îndrăgostit de zona Buzăului, întrucât avem multe activități aici, dar ne place
    mult și în zona stațiunii Băile Herculane, unde se face, de asemenea, rafting,
    canyoning sau caiac pe Dunăre. Cu timpul, am tot explorat și încă facem asta.
    În Sibiu, sunt niște canioane foarte frumoase și râuri de munte pentru caiac.
    În final, depinde de gusturile fiecăruia și de tipul de activitate dorit. Vă
    așteptăm oricând. Pe fundal, se aud greierii. E un loc unde se aude râul, se
    aud greierii și unde este verde. Vă puteți bucura atât de relaxare cât și de
    mișcare, iar, la sfârșit, cu siguranță o să plecați cu o experiență de neuitat.



    Dan Panțuru este
    administratorul unei firme din Brașov, care promovează în turismul de aventură.
    Acesta spune că turismul de aventură se adresează oricărei persoane, indiferent
    de vârstă. România, din acest punct de vedere, oferă toate ingredientele pentru
    ca turismul de aventură să se poată dezvolta într-un mod foarte armonios.

    Avem de toate, nu ne lipsește absolut nimic: munte, apă, avem toate
    condițiile pentru a oferi atmosfera perfectă de desfășurare a unor activități
    în aer liber. Site-ul nostru e împărțit în trei categorii: sporturi de aer, apă
    și terestre. Aș dori să vorbesc despre niște activități de sezon, fiindcă
    începe vara. Astfel, sunt activități care se pot practica pe flat water, pe o
    apă liniștită, cum ar fi un lac. Avem multe lacuri în România, dar eu voi vorbi
    despre un lac foarte aproape de Brașov și de București: Lacul Siriu, unul
    dintre cele mai mari. E un lac de acumulare care se întinde pe o suprafață
    foarte mare și este foarte sălbatic. Aici se pot practica sporturi de tip
    caiac, atât simplu cât și dublu. Se poate practica și Stand-Up Paddle, un sport
    nou și interesant, dar se pot face și plimbări cu bărci cu motor electric sau
    doar cu vâsle. Acestea ar fi activitățile pentru apă liniștită. Nu departe de
    acest lac se află râul Buzău, care ne permite să practicăm un sport cu un nivel
    mai ridicat de adrenalină. Aici se coboară pe ape repezi, cu bărci speciale,
    pentru acest tip de ape. Este un sport interesant, care poate fi practicat de
    persoane de aproape toate vârstele. Am avut copii de opt ani, dar și persoane
    de aproape 80 de ani care au participat la river rafting cu echipa noastră.



    De pe apă, ne
    ridicăm spre nori. Zborul la manșa dublă a unui avion ultraușor a devenit mai
    simplu ca niciodată, spune Dan Panțuru. E o experiență incredibil de interesantă. Punem la dispoziția
    participanților avioane ultraușoare de un loc sau de maximum trei locuri.
    Astfel, oferim posibilitatea ca participanții să simtă manșa. Ei vor zbura cu
    un pilot experimentat, care, în aer, la o altitudine suficient de mare, oferă
    manșa participantului. Există, bineînțeles, o manșă dublă. Turistul va simți ce
    înseamnă să zbori, bucurându-se de peisajele pe care le poate vedea, dar și de
    senzația de a conduce el însuși avionul, sub supravegherea strictă a pilotului
    nostru. Această ofertă se adresează persoanelor de minimum 16 ani. Se face un
    instructaj, se verifică minuțios avionul înainte de decolare, se explică toate
    indicatoarele de pe bord. Ultimul contact cu turiști străini a fost acum câteva
    zile. Au venit la Brașov la un eveniment, dar și-au dorit să cunoască
    împrejurimile. Au ales inclusiv acest zbor cu avionul ultraușor. Li s-a părut o
    experiență ieșită din comun și ne-au spus că trăim într-o țară minunată.



    Alegând o ofertă
    aventuroasă, puteți opta și pentru cunoașterea meșteșugarilor sau a vechilor
    tradiții din zona pe care o veți explora. Dan Panțuru. Încercăm
    să combinăm activitatea în natură cu aceea de a descoperi tradiții și obiceiuri
    ale locului. Aceste ingrediente se găsesc în același areal și pot fi combinate
    într-un mod foarte interesant. România este una dintre țările cele mai
    spectaculoase din punctul de vedere al turismului de aventură și este o
    destinație din ce în ce mai cunoscută turiștilor străini. Este un paradis
    pentru activități în natură. Îi așteptăm cu drag să descopere frumusețile
    naturii, dar și tradițiile și obiceiurile acestui popor.


    România este foarte
    competitivă și ofertantă în ceea ce privește turismul de aventură. Pentru o
    ofertă personalizată, adresați-vă chiar acum unui agent de turism specializat.


  • Sibiu, o experienţă de neuitat

    Sibiu, o experienţă de neuitat

    La Sibiu veţi
    găsi muzee interesante, evenimente culturale de talie internaţională, piste noi
    de bicicletă între sate străvechi, meşteşugari şi o gastronomie rafinată. Iată
    aşadar câteva repere ale unei experienţe de neuitat. Vorbim în rubrica de azi
    despre oferta din 2018 a acestui judeţ din inima României. Alin Chipăilă,
    preşedintele Asociaţiei Judeţene de Turism Sibiu, spune că elementul principal
    al promovării de anul acesta îl reprezintă
    programul Sibiu, regiune gastronomică europeană, prin toate valenţele sale:
    economică, culturală şi, bineînţeles, turistică. Acest program va începe din
    2019 şi promovează judeţul ca o
    experienţă unică şi de calitate, prin prisma descoperirilor pe care turiştii le
    pot face aici. Îşi pot găsi rădăcini comune cu strămoşii
    lor, întrucât moştenirile săsească, ungurească, românească fac conexiunile
    acestei zone din sudul Transilvaniei cu toată lumea. În al doilea rând, pentru
    experienţa gastronomică. Mâncăruri alese, bucate cu gust de poveste, cum ne
    place nouă să spunem, se găsesc şi prin alte părţi, însă noi vă oferim şi
    povestea. Putem să vă spunem influenţa celor 11 bucătării asupra bucătăriei
    transilvănene, care este drumul pe care îl parcurge mâncarea de la produsul
    iniţial şi până la preparatul din farfurie. Nu în ultimul rând, pentru turismul
    activ şi de aventură, avem trasee de drumeţie, piste de bicicletă, pe care pot
    să descopere la pas, în tihnă, ceea ce are de oferit judeţul Sibiu. Cred că
    giuvaerul coroanei este oraşul Sibiu cu centrul său vechi, care atrage foarte
    mulţi turişti prin prisma arhitecturii şi, nu în ultimul rând, prin prisma
    evenimentelor culturale, care sunt organizate de către operatorii culturali, în
    parteneriat cu municipalitatea.


    Calendarul
    evenimentelor va fi la fel de atractiv şi de bogat în evenimente şi este dublat
    de calendarul evenimentelor gastronomice al anului 2018, spune Alin Chipăilă. Acesta acoperă tot teritoriul judeţului Sibiu cu evenimente dintre
    cele mai gustoase, unele organizate în premieră, altele, cu câteva ediţii bune
    în spate. Însă toate acestea au scopul de a atrage turiştii care să-şi încânte
    papilele gustative cu tot ce are mai bun de oferit judeţul Sibiu. Majoritatea
    regretă faptul că nu au reuşit să stea mai mult în judeţul nostru, lucru care
    ne bucură, şi au descoperit o destinaţie turistică în care sunt oferite
    servicii de calitate şi foarte atractive. În general, feedbackul din partea
    turiştilor este unul foarte bun. Bazinul geografic din care provin cei mai
    mulţi turişti este cel de origine germană: Germania-Austria. Un motiv ar fi
    proximitatea, altul ar fi rădăcinile comune. Apoi ne vin turişti din Ungaria.
    În general, oaspeţii noştri sunt din Europa. Avem şi statistici în acest sens.
    Anul trecut, judeţul Sibiu a atras aproape 600.000 de turişti, dintre care
    circa 200.000 au fost străini.


    Regiunea
    Mărginimea Sibiului este cunoscută pentru abundenţa pensiunilor sale, pentru
    brânzeturile specifice, pentru tradiţiile şi meşteşugurile care s-au păstrat
    vii în acest teritoriu. Dar mai puţine persoane cunosc patrimoniul natural de
    excepţie al acestei zone. Aproape întreaga regiune face parte din Sit Natura
    2000, care protejează habitate naturale valoroase. În sezonul cald, de exemplu,
    puteţi vizita Rezervaţia Iezerele Cindrelului, în apropierea Vârfului Cindrel,
    la peste 2.000 de metri altitudine, unde se află şi lacurile glaciare Iezerul
    Mare şi Iezerul Mic. Tot atunci înfloreşte Bujorul de Munte, care înnobilează
    întregul peisaj alpin. Şi, bineînţeles, în Sibiu veţi descoperi arta
    meşteşugului românesc. Alin Chipăilă, preşedintele Asociaţiei Judeţene de
    Turism Sibiu. În judeţul nostru, se află cel mai mare
    complex muzeal în aer liber: Muzeul Naţional Astra, care are în componenţa sa,
    prin activităţile desfăşurate, inclusiv această misiune de a susţine şi de a
    promova meşteşugurile tradiţionale. Acolo, turiştii pot găsi lucruri care sunt
    produse cu o foarte mare măiestrie de meşteşugarii artizanali şi pot chiar să
    participe la crearea acestor produse, beneficiind astfel de o experienţă unică.
    Sunt foarte multe informaţii de comunicat, dar recomandăm accesarea paginii
    noastre de internet,     www.sibiu-turism.ro,
    şi cea a Primăriei Sibiu,     www.sibiu.ro, unde
    există un calendar actualizat al evenimentelor care au loc în judeţul nostru.
    Aş dori să adresez invitaţia cea mai călduroasă către toţi turiştii să vină şi
    să descopere una dintre destinaţiile de calitate ale României, care oferă
    întotdeauna o experienţă de neuitat.


    Pentru ca experienţa turistică să fie completă, nu rataţi o vizită la Ocna
    Sibiului, la doar 17 km de oraşul Sibiu. Veţi găsi aici trei lacuri: Horia,
    Cloşca, Crişan. Acestea sunt folosite în scop terapeutic încă din 1846 şi sunt
    pe primul loc în Europa, alături de cele de la Sovata şi Ocnele Mari, în
    privinţa fenomenului de heliotermie. Despre acest fenomen, dar şi despre
    proprietăţile curative ale apelor, doctor Varodi Mariana Nicoleta, medic primar
    recuperare fizică şi balneologie, din cadrul complexului balnear Ocna Sibiului. Asta înseamnă că apa se încălzeşte de la soare, la temperaturi de
    22-24 de grade Celsius la suprafaţă şi 40-45 de grade Celsius la peste doi
    metri adâncime. Aici se găsesc cele mai concentrate ape cloruro-sodice şi
    nămoluri puternic mineralizate, un climat sedativ, ocrotit de pădurea şi de
    dealurile din împrejurimi, factori naturali deosebit de puternici pentru
    regenerarea forţelor psihice şi fizice. Complexul dispune de o bază de
    tratament, unde pacienţii din ţară şi din străinătate, care au venit până acum
    din Germania, Italia, Spania sau Egipt, au putut şi pot beneficia pe tot
    parcursul anului de tratament. Acesta este curativ profilactic şi de recuperare
    într-o gamă largă de afecţiuni ale aparatului locomotor, artroze cu diferite
    localizări, spondilită anchilozantă, afecţiuni posttraumatice, fracturi,
    entorse şi luxaţii, afecţiuni neurologice periferice, pareze de nerv, afecţiuni
    dermatologice, respiratorii, dar şi ginecologice. Apele sărate concentrat sunt
    utilizate în proceduri de hidrokinetoterapie, încălzite la temperaturi de 32-34
    de grade Celsius, în piscina interioară, iar nămolul sapropelic este bogat în
    vitamine, substanţe emoliente şi biostimulante.

    Invitaţia
    a fost lansată. Contactaţi-vă chiar acum agentul de turism pentru cele mai noi
    oferte şi un calendar actualizat al evenimentelor din judeţul Sibiu.

  • În judeţul Suceava

    În judeţul Suceava


    Anul acesta s-au împlinit 629 de ani de la prima atestare a oraşului Suceava. Este un oraş situat în nordul-estul României, în provincia istorică Bucovina. Agenda culturală a oraşului este mereu plină de evenimente culturale. De asemenea, monumentele şi muzeele vă pot ajuta să cunoaşteţi mai bine istoria bogată a zonei. Este una dintre cele mai fascinante destinaţii de vacanţă din România. Turismul cultural, turism activ, pescuit şi vânătoare sportivă, turism balnear, o ofertă gastronomică irezistibilă şi, nu în ultimul rând, ospitalitatea locuitorilor săi sunt principalele argumente în favoarea unei excursii sau a unei vacanţe în Bucovina



    Lăcrămioara Beilic de la Asociaţia pentru turism Bucovina spune că numărul turiştilor a crescut constant în ultimii ani. “Principala motivaţie pentru care turiştii vin în Bucovina, indiferent dacă sunt români sau străini, o reprezintă mănăstirile cu pictură murală, care sunt monumente în patrimoniul UNESCO, prezente în întreaga lume. Ele sunt principalul punct de atracţie în zonă. Toţi cei care ne vizitează doresc o întoarcere la spiritualitate şi tradiţie vizitând aceste monumente.”



    Punctul de plecare în explorarea regiunii este mereu municipiul Suceava, reşedinţa judeţului cu acelaşi nume. Menţionată în documente din anul 1388, Suceava a fost cetatea de scaun a Moldovei până în anul 1566, când capitala a fost mutata spre est, la Iaşi. Situat la circa 430 de kilometri faţă de Bucureşti, oraşul Suceava se dovedeşte o destinaţie accesibilă datorită aeroportului, precum şi infrastructurii rutiere şi feroviare. Suceava are multe monumente istorice si religioase, fapt care plasează oraşul, alături de mănăstirile cu picturi murale interioare şi exterioare, pe harta turismului cultural.



    Claudiu Brădăţan, director al Centrului de Informare şi Promovare Turistică, despre Suceava. “Spun asta fiindcă anul trecut Cetatea Sucevei a finalizat un program de reabilitare, iar acum cetatea arată deosebit. Este o oportunitate de a pune în valoare oraşul cu toate obiectivele lui turistice, fiindcă, dacă Bucovina este binecunoscută la nivel naţional şi internaţional pentru mănăstirile pictate, care nu sunt în Suceava, noi încercăm să atragem atenţia asupra patrimoniului turistic al acestui oraş. Prin tururile oraşului Suceava, organizate de Centrul Naţional de Informare Turistică prin personalul acestuia care are şi calificare de ghid, le oferim doritorilor, în două zile din săptămână, posibilitatea să cunoască obiectivele turistice alături de noi.”



    Începând din acest an, strategia de promovare turistică are în prim plan oraşul Suceava, spune Claudiu Brădăţan. “Ştim foarte bine că agenţiile de turism care se ocupă de incoming preferă să ofere tururi de mănăstiri, în detrimentului unui tur de oraş. Vrem să promovăm Suceava ca destinaţie turistică şi, de ce nu, şi ca city-break. Avem un aeroport care a fost modernizat în 2016, iar afluxul călătorilor pe acest aeroport e impresionant. Vrem să arătăm că Bucovina poate să arate mai mult decât mănăstirile clasice.”



    Comuna Pojorâta se află la aproape 80 de km Suceava, iar pe o rază de 20 de km veţi descoperi peste 30 de obiective turistice, de la monumente istorice, la rezervaţii naturale. Ioan Bogdan Codreanu, primar. “În general, în Bucovina şi în Pojorâta, în care vin turişti români şi străini, deopotrivă, pot găsi frumuseţea şi tradiţia, cultura şi tot ceea ce am moştenit de la străbunii noştri. Din punct de vedere turistic, Pojorâta a cunoscut o creştere semnificativă. În Pojorâta, datorită amplasării geografice favorabile, sunt foarte multe oferte atractive şi zone în care turistul poate face multe lucruri şi poate practica multe forme de turism: turism montan, cultural, vânătoare şi pescuit, agroturism, turismul de afaceri şi, nu în ultimul rând, turismul religios prin vizitarea mănăstirilor, bisericilor şi schiturilor pe care le-am moştenit pe aceste meleaguri. Comuna este favorizată de prezenţa versantului estic al Carpaţilor Orientali, pe care se pot practica drumeţiile montane, escaladă, alpinism,mountain bike, zbor cu parapanta, sporturile de iarnă.”



    Pe cei aflaţi în vacanţă în judeţul Suceava, Petru Ariciuc, şef al Serviciului de Salvamont, îi invită în Vatra Dornei. “Vatra Dornei ca staţiune balneoclimaterică a apărut pe harta Europei încă din anii 1880-1890, când s-au şi edificat primele clădiri care constituie nucleul staţiunii: poşta, stabilimentul băilor, izvorul Sentinela, primăria. În urma unor studii de specialitate, s-a evidenţiat prin 1850 necesitatea, iar mai apoi intenţia imperiului austro-ungar de a înfiinţa aici o staţiune. Amprenta imperiului a rămas prin clădirile care încă se mai află în staţiune. Apoi, în perioada interbelică, staţiunea s-a dezvoltat destul de bine. S-a mărit capacitatea de tratament. După revoluţia anticomunistă din 1989, asemeni majorităţii staţiunilor s-a constatat o stagnare şi, apoi, un regres. Din 2000, a crescut constant şi foarte bine. În momentul de faţă, există trei baze de tratament. Vatra Dornei, ca staţiune montană, este înconjurată de patru masive montane importante: Suhard, Giumalău, Călimani şi Munţii Bistriţei. Traseele montane sunt uşoare, cuprinse între trei şi şapte ore. Se pot petrece şapte zile doar în jurul Bazinului Dornelor. În staţiunea balneară, se pot trata afecţiuni ale sistemului nervos periferic, ale aparatului locomotor şi cardiovascular. Parcul balnear s-a dovedit a avea un grad de ozonificare foarte înalt.”



    Iată aşadar cum un sejur în judeţul Suceava se poate transforma într-o adevărată incursiune în istoria poporului român. Iar plecând din Suceava spre satele din judeţ, veţi putea admira şi meşteşugarii cu o bogată tradiţie în cioplitul lemnului, olărit şi ţesut.



  • Târgul de Florii, 7-9 aprilie 2017

    Târgul de Florii, 7-9 aprilie 2017

    În fiecare primăvară, în preajma Floriilor, Muzeul Țăranului își așteaptă vizitatorii la primul târg cu meșteri de peste an. De vineri, 7 aprilie, până duminică, 9 aprilie 2017, de la orele 10 dimineața până la 6 seara, veți avea prilejul să admirați și să târguiți o mulțime de lucruri frumoase, meșteșugite cu sârg și încărcate cu semne și înțelesuri.



    Timp de trei zile, veți avea prilejul să-i cunoașteți și să stați de vorbă cu cei care le-au realizat: încondeietoare, țesătoare, cusătorese, împletitoare, olari, iconari, lingurari, pielari, rudari.



    Ouă încondeiate, icoane, obiecte din lemn, ceramică, țesături, jucării, instrumente muzicale, podoabe, mobilier pictat și multe altele vor putea fi tocmite și cumpărate la Târgul de Florii de la Muzeul de la Șosea.



    De-ale gurii găsiți: cozonaci și plăcinte, fel și fel de dulciuri din Teleorman, turtă dulce de Harghita, miere de albine, polen și propolis, ierburi de leac, pălincă și dulceață.



    Târg (o)rânduit de Muzeul Național al Țăranului Român. Preț bilet: 4 lei, 2 lei (elevi, studenți, pensionari).


  • Meșteșuguri și bucate la Muzeul Satului

    Meșteșuguri și bucate la Muzeul Satului

    Toamnă bogată la Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”. Două weekenduri, 5-6 septembrie şi 12-13 septembrie cu demonstraţii meşteşugăreşti, expoziţii şi gastronomie tradiţională la Târgul de Sfânta Maria Mică şi sărbătoarea Cârstovului viilor, ce aduce în atenţia publicului tradiţia culesului viilor şi a procesului de obţinere a vinului. Despre toate aceste evenimente vorbeşte Ela Soltuz, muzeograf la Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”.