Radio România Internațional

Tag: Meta

  • Meta nu respectă Regulamentul privind pieţele digitale, a constatat Comisia Europeană

    Meta nu respectă Regulamentul privind pieţele digitale, a constatat Comisia Europeană

    Potrivit constatărilor preliminare ale Comisiei Europene, modelul practicat de Meta cu privire la anunțurile publicitare, respectiv faptul că utilizatorul ori trebuie să plătească, ori trebuie să își dea consimțământul pentru a i se afişa reclame, încalcă Regulamentul privind piețele digitale.

    Această alegere binară îi obligă practic pe utilizatorii de Facebook sau Instagram să fie de acord cu folosirea datelor lor cu caracter personal în scopuri comerciale și nu le pune la dispoziție o versiune mai puțin personalizată, dar echivalentă, a rețelelor sociale respective, spune Comisia.

    Platformele online colectează adesea date cu caracter personal fie prin serviciile proprii, fie prin cele ale terților, pentru a furniza servicii de publicitate online. Datorită poziției lor semnificative pe piețele digitale, controlorii de acces au fost în măsură să le impună utilizatorilor condiții care le permit să colecteze un volum important de date cu caracter personal, atrage atenţia executivul comunitar.

    În cazul în care un utilizator refuză să își dea consimțământul, atunci acesta ar trebui să beneficieze de acces la servicii alternative mai puțin personalizate, dar echivalente, mai spune Comisia.

    Meta are acum posibilitatea de a-și exercita dreptul la apărare, examinând documentele din dosarul de investigație al Comisiei și răspunzând în scris la constatările preliminare. Comisia își va încheia investigația în termen de 12 luni de la iniţierea procedurii pe 25 martie 2024.

    În cazul în care opiniile preliminare ale Comisiei ar fi confirmate, Comisia ar urma să adopte o decizie prin care să constate că modelul Meta nu este conform cu articolul 5, alineatul (2) din Regulamentul privind piețele digitale.

    În caz de neconformitate, Comisia poate impune Meta amenzi în valoare de până la 10 % din cifra de afaceri totală la nivel mondial a platformei. Iar cuantumul acestor amenzi poate ajunge chiar la 20 %, în cazul unor încălcări repetate.

  • Comisia deschide proceduri oficiale împotriva Meta

    Comisia deschide proceduri oficiale împotriva Meta

    Regulamentul privind serviciile digitale impune norme care pot proteja minorii atunci când interacționează online, pentru a le proteja sănătatea mintală și fizică. Comisia a declanşat această investigaţie pentru că este preocupată de faptul că atât sistemele Facebook, cât și cele ale Instagram, inclusiv algoritmii acestora, prezintă riscuri care pot exploata deficienţele şi lipsa de experienţă a minorilor şi, ca atare, pot cauza un comportament care creează dependenţă la copii.

     

    În plus, metodele de verificare a vârstei pe care le-a implementat Meta în cadrul serviciilor sale nu sunt adecvate, a subliniat vicepreședinta executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală, Margrethe Vestager.

     

    Şi comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a precizat că forul european nu va precupeţi niciun efort pentru a proteja copiii şi s-a arătat îngrijorat şi de nivelul de confidențialitate acordat minorilor în funcționarea sistemelor de recomandare ale celor două reţele de socializare.

    Deschiderea acestor proceduri se bazează pe o analiză preliminară a raportului de evaluare a riscurilor transmis de Meta în septembrie 2023, pe răspunsurile Meta la cererile oficiale de informații ale Comisiei privind protecția minorilor și metodologia de evaluare a riscurilor, pe rapoarte publice, precum și pe analiza proprie a Comisiei.

    Bruxelles-ul a inițiat deja proceduri oficiale împotriva Meta, la 30 aprilie, în legătură atât cu Facebook, cât și cu Instagram, în ceea ce privește publicitatea înșelătoare, conținutul politic, mecanismele de notificare și de acțiune, accesul cercetătorilor la date, precum și indisponibilitatea unui discurs civic în timp real și a unui instrument eficient de monitorizare a alegerilor de către terți înaintea scrutinului pentru Parlamentul European.

    În urmă cu un an, Facebook şi Instagram au fost desemnate platforme online foarte mari, cu peste 45 de milioane de utilizatori activi lunar în Uniunea Europeană şi, ca atare, au responsabilităţi mai mari, conform legii serviciilor digitale.

  • Raportările marilor platforme privind Codul de bune practici privind dezinformarea

    Raportările marilor platforme privind Codul de bune practici privind dezinformarea

    Dezinformarea reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri pentru spațiul informațional democratic din Europa, inclusiv în ceea ce privește războiul declanșat de Rusia în Ucraina și alegerile, afirmă Věra Jourová, vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență.

    În lupta împotriva dezinformării, principalele platforme online semnatare ale noului Cod de bune practici privind dezinformarea din 2022 (Google, Meta, Microsoft, TikTok) au publicat noi rapoarte privind modul în care au pus în practică angajamentele de a reduce răspândirea dezinformării.

    Astfel, Google indică faptul că, în prima jumătate a anului 2023, a împiedicat ca publicitate în valoare de aproximativ 31 de milioane de euro să circule către actorii care propagă dezinformare în UE. De asemenea, Google a respins 140.000 de anunțuri politice din cauza faptului că procesele de verificare a identității au eșuat.

    Meta a raportat că peste 40 de milioane de postări au primit o etichetă de verificare a faptelor pe Facebook și peste 1,1 milioane pe Instagram.

    TikTok, platforma preferată de tineri pentru informare, arată că aproape 30% dintre utilizatori își anulează acțiunea de partajare atunci când întâlnesc o etichetă cu conținut neverificat. De asemenea, 140 635 de videoclipuri cu peste un miliard de vizualizări au fost eliminate de pe platformă pentru încălcarea politicii de dezinformare.

    La rândul său, Microsoft raportează că peste 6,7 milioane de conturi false LinkedIn au fost blocate în momentul înregistrării sau restricționate în UE, în prima jumătate a anului 2023.

    Combaterea dezinformării este esențială, având în vedere că anul 2024 este unul cu miză electorală, fiind anul alegerilor europarlamentare.

    În 2024, europenii se vor pregăti să se îndrepte către secțiile de votare și toate părțile implicate trebuie să contribuie la combaterea dezinformării online și a ingerințelor străine, pentru a ne proteja spațiul de dezbatere online. Fac apel la implicarea deplină a platformelor online în aplicarea angajamentelor pe care și le-au asumat în temeiul codului, pentru a contribui la asigurarea unei democrații reziliente, a mai spus Věra Jourová, vicepreședinta Comisiei pentru pentru valori și transparență.


  • A fost publicat noul Cod de bune practici privind dezinformarea

    A fost publicat noul Cod de bune practici privind dezinformarea

    Cei 34 de semnatari, printre care se numără platforme, companii din sectorul tehnologiei și organizații ale societății civile, au urmat Orientările Comisiei din 2021 și au ținut seama de învățămintele crizei cauzate de pandemia de COVID-19 și de cele desprinse în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Codul consolidat se bazează pe Codul de bune practici din 2018, primul de acest gen, recunoscut în întreaga lume ca un cadru deschizător de drumuri. Noul cod stabilește angajamente cu o sferă largă și precise din partea platformelor și a industriei de profil de a combate dezinformarea, marcând astfel un nou pas important către un mediu online mai transparent, mai sigur și mai demn de încredere.

    Concret, noul cod cuprinde angajamente privind eliminarea stimulentelor financiare pentru răspândirea dezinformării, dezvoltarea verificării veridicităţii informaţiilor în toate ţările şi în toate limbile Uniunii, concomitent cu asigurarea unei remuneraţii echitabile pentru activitatea desfăşurată de verificatori, asigurarea transparenţei publicităţii politice, permiţându-le utilizatorilor să recunoască mai uşor anunţurile publicitare politice, creşterea sprijinului pentru cercetători, prin îmbunătăţirea accesului acestora la datele platformelor sau înfiinţarea unui centru de transparenţă şi a unui grup operativ care să ofere cu uşurinţă o imagine de ansamblu transparentă asupra punerii în aplicare a codului.

    Printre cei 34 semnatari se numără importante platforme online, în special Meta, Google, Twitter, TikTok şi Microsoft, precum şi diverşi alţi actori, cum ar fi platforme mai mici sau specializate, sectorul anunţurilor publicitare online, companiile de tehnologia publicităţii, verificatorii veridicităţii informaţiilor, organizaţiile societăţii civile, precum şi alţi actori care furnizează expertiză şi soluţii specifice de combatere a dezinformării.

    Semnatarii vor avea la dispoziție 6 luni pentru a pune în aplicare angajamentele și măsurile la care au subscris. La începutul anului 2023, semnatarii vor transmite Comisiei primele rapoarte de punere în aplicare.