Date fiind progresele rapide înregistrate în domeniul tehnologiilor
digitale, cum ar fi Metaversul, inteligența artificială, realitatea augmentată
și cea virtuală, este necesar să se investească în mod semnificativ în rețele, pentru
a ține pasul cu nevoile din ce în ce mai mari în ceea ce privește lărgimea de
bandă.
Comisia Europeană a
prezentat o serie de acțiuni menite să permită tuturor cetățenilor și
întreprinderilor din întreaga Uniune Europeană să beneficieze, cel târziu în
2030, de conectivitate cu viteze de ordinul gigabiților pe secundă. Legea
privind infrastructura gigabiților este un regulament care va prezenta norme
noi, menite să asigure o implementare mai rapidă, mai ieftină și mai eficace a
rețelelor cu viteze de ordinul gigabiților pe secundă în toate statele membre.
Dificultățile create de instalarea lentă și costisitoare a infrastructurii
fizice, care susține rețelele de viteze mari, vor fi astfel depășite. Noua lege
va reduce birocrația, precum și costurile administrative asociate cu
implementarea rețelelor cu viteze de ordinul gigabiților pe secundă. Printre
altele, se vor simplifica și digitaliza procedurile de autorizare. Mai mult, cu
excepția unor cazuri justificate, toate clădirile noi sau renovate trebuie să
fie echipate cu fibră optică. Astfel, cetățenii vor beneficia de cele mai rapide servicii de
conectivitate. Datorită noilor norme, operatorii vor fi în măsură să
implementeze rapid rețele cu ajutorul unor proceduri simplificate, digitalizate
și mai puțin costisitoare. După adoptarea propunerii Comisiei de către
colegiuitori, noile norme vor fi direct aplicabile în toate statele membre.
Thierry Breton,
comisar pentru piața internă, accentuează nevoia de a încuraja investițiile
necesare pentru digitalizarea Europei. Sunt căutate soluțiile pentru o implementare mai largă și mai rapidă a
rețelelor de foarte mare capacitate, concurența fiind un motor al inovației.
Toate acestea, într-un context mai dificil decât acum câțiva ani.
Vorbim despre conectivitatea
continentului nostru. Asta înseamnă că vorbim despre arhitectura de bază, care
va permite tuturor cetățenilor noștri europeni să trăiască o viață împlinită și
să beneficieze pe deplin de avantajul oferit de deceniul digital. Este o
perioadă de disfuncționalități tehnologice, dacă ne gândim la serviciile de
streaming, de exemplu, la Metavers, la toate rețelele și la programe. Avem de-a
face cu arhitecturi digitale complet diferite, care acum vor trebui puse în
aplicare. Totodată, trebuie să ne asigurăm că facem acest lucru în mod
echitabil pe tot continentul. Dacă ne uităm la revoluția telecomunicațiilor de
acum 25 de ani, acum un sfert de secol, atunci revoluționam domeniul dezvoltând
sateliți și rețele din cupru. Iar acum există tehnologii care dispar.
Bineînțeles, mă gândesc la rețelele din cupru. În al doilea rând, avem în
vedere contextul. Avem un conflict, un război pe continentul nostru, care va
afecta foarte mult ceea ce facem. Este războiul declanșat de Vladimir Putin în
Ucraina, iar spațiul cibernetic este invadat de atacuri. Acesta este un domeniu
nou de operațiuni în zilele noastre. Rețelele și infrastructurile sunt locul
unde au loc atacurile. Nu în ultimul rând, observăm transferuri din ce în ce
mai mari de date. Gândiți-vă la calitatea imaginilor pe care o doresc
consumatorii! O singură imagine acum are aproximativ 120 de megapixeli, ceea ce
ar însemna aproximativ o mie de conversații telefonice de acum zece ani.
Obiectivul ambițios
al deceniului digital este ca, până în 2030, toate gospodăriile europene să
beneficieze de acoperirea unei rețele cu viteze de ordinul gigabiților pe
secundă și toate zonele populate să fie acoperite de rețele cu o performanță de
cel puțin 5G.