Radio România Internațional

Tag: Metronom

  • Verleihung der Gopo-Filmpreise

    Verleihung der Gopo-Filmpreise


    Es war eine Gala-Veranstaltung im Nationaltheater in Bukarest, bei der die Gopo-Preise für hervorragende Leistungen im rumänischen Kino verliehen wurden. Men of Deeds“ von Regisseur Paul Negoescu gewann die Gopo-Trophäe für den besten Spielfilm. Die Produktion erhielt die meisten Auszeichnungen: für die beste Regie — Paul Negoescu, den besten Hauptdarsteller — Iulian Postelnicu, den besten Nebendarsteller — Vasile Muraru, das beste Drehbuch — Radu Romaniuc und Oana Tudor und den besten Schnitt — Eugen Kelemen. Es handelt sich um eine schwarze Komödie mit Ilie, einem ehemaligen Polizisten, der in ein Dorf in Nordrumänien gerufen wird. Ein Mord verwandelt ihn in einen Selbstjustiziar, der die Täter verfolgt. Das Streifen, das im Jahr 2022 auf dem Filmfestival von Sarajevo Premiere hatte, hat die internationale Presse auf sich gezogen. Die britische Publikation Screen International verglich ihn mit einem Western der Coen-Brüder oder von Quentin Tarantino, und Variety beschrieb Ilie als einen lächerlichen Mann, der in eine Kultur der Korruption verstrickt ist“.




    Der weitere auf dem Auslandsfestival ausgezeichnete Film Metronom“, unter der Regie von Alexandru Belc, erhielt Gopo-Preise für Kostüm, Bild, Make-up und Set-Design. Andreea Grămoșteanu wurde für ihre Leistung in Dog Poop Girl“ als beste Hauptdarstellerin und Ofelia Popii für ihre Leistung in Man and Dog“ als beste Nebendarstellerin ausgezeichnet. Ioana Crăciunescu erhielt den Preis für ihr Lebenswerk und Mircea Andreescu den Preis für seine Karriere. Die Filmeditoren Melania Oproiu, Nita Chivulescu und Mircea Ciocâltei erhielten bei der Gopo-Gala den Sonderpreis für ihren Beitrag zu einigen der wichtigsten Filme Rumäniens.




    Schlie‎ßlich wurde der Namensgeber der Gala, Ion Popescu Gopo, geehrt, dessen 100. Geburtstag sich diesmal jährt. Die Schauspielerin Medeea Marinescu bezeichnete Gopo als einen der wichtigsten Regisseure und Animatoren in der Geschichte des rumänischen Kinos. Zu seinen denkwürdigen Werken gehören Der wei‎ße Mohr“ (1965), Die gestohlene Bombe“ (1962) und Comedie fantastica“ (1975). Gopo war ein Visionär, ein Meister der Animation und ein gro‎ßer Regisseur, der Generationen von Künstlern in der Filmindustrie inspiriert hat. Seine innovativen Werke und seine Kreativität wurden weltweit anerkannt. Sein Werk wurde mit den wichtigsten internationalen Preisen ausgezeichnet, darunter die Goldene Palme in Cannes“, erinnert Medeea Marinescu. Der Publikumspreis für den besten rumänischen Film an den Kinokassen ging an Teambuilding“ von Matei Dima, Cosmin Nedelcu und Alex Coteț.

  • Premiile Gopo

    Premiile Gopo

    A fost seară de
    gală la Teatrul Naţional din Bucureşti, unde s-au decernat premiile Gopo, care
    onorează excelenţa în cinematografia românească. Marele câştigător a fost ‘Oameni de treabă’, regia Paul Negoescu, care a
    primit Trofeul Gopo pentru cel mai bun film de lungmetraj. Producţia a primit
    cele mai multe distincţii, pentru cea mai bună regie – Paul Negoescu, cel mai
    bun actor în rol principal – Iulian Postelnicu, cel mai bun actor în rol
    secundar – Vasile Muraru, cel mai bun scenariu – Radu Romaniuc şi Oana Tudor,
    şi cel mai bun montaj – Eugen Kelemen.

    Este o comedie neagră ce-l are ca
    protagonist pe     Ilie, un fost
    poliţist de oraş ajuns la datorie într-un sat de graniţă din nordul României. O
    crimă îl transformă într-un justiţiar ce încearcă să-i aresteze pe vinovaţi.
    Pelicula a atras atenția presei de specialitate încă de la premiera
    internațională, care a avut loc în cadrul festivalului de la Sarajevo în 2022.
    Publicația britanică Screen International l-a comparat cu un western de
    frații Coen sau Tarantino, iar Variety l-a descris pe Ilie drept un om ridicol
    de înnodat într-o cultură a corupției.


    Un alt film premiat la festivaluri în
    străinătate,     ‘Metronom’, în regia lui Alexandru Belc, a câştigat
    Premiile Gopo pentru costume, imagine, machiaj şi decoruri. Andreea Grămoşteanu
    a fost recompensată cu premiul pentru cea mai bună actriţă în rol principal
    pentru interpretarea din filmul Dog Poop Girl, iar pentru rol secundar a fost
    premiată Ofelia Popii, pentru prestaţia din ‘Om Câine’.

    Actriţa Ioana
    Crăciunescu a primit Premiul pentru Întreaga Activitate, iar actorul Mircea
    Andreescu a primit Premiul pentru Întreaga Carieră. Monteurii de film Melania
    Oproiu, Nita Chivulescu şi Mircea Ciocâltei au primit în gala Gopo Premiul
    Special, pentru contribuţia lor la realizarea unora dintre cele mai importante
    producţii de film ale României.

    Nu în ultimul rând, a fost omagiat însuşi cel
    care dă numele galei, marele cineast Ion Popescu Gopo, de la a cărui naştere se
    împlinesc 100 de ani.

    Gopo a fost unul dintre cei mai importanţi regizori şi
    animatori din istoria cinematografiei româneşti    , a spus actriţa Medeea
    Marinescu. Printre creaţiile sale memorabile se numără ‘Scurtă istorie’, ‘S-a
    furat o bombă’, ‘De-aş fi Harap Alb’, ‘Maria Mirabela’.

    Gopo a fost un
    vizionar, un maestru al animaţiei şi un mare regizor care a inspirat şi
    influenţat generaţii întregi de artişti din industria cinematografică. Operele
    sale inovatoare şi creativitatea sa au fost recunoscute în întreaga lume, iar
    munca sa a fost premiată cu cele mai importante distincţii internaţionale,
    inclusiv Palme d’Or la Cannes    , a amintit Medeea Marinescu.

    Premiul publicului pentru
    filmul românesc cu cel mai mare succes la box office a fost acordat peliculei
    ‘Teambuilding’, regia Matei Dima, Cosmin Nedelcu şi Alex Coteţ.


  • Jurnal Românesc – 27.01.2023

    Jurnal Românesc – 27.01.2023

    Ambasada României la Washington anunţă că în 2022 a atras fonduri private de aproape jumătate de milion de dolari pentru promovarea ţării noastre în Statele Uunite ale Americii. Cei 481.000 de dolari sunt folosiţi pentru organizarea evenimentelor dedicate marcării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România – SUA, precum şi pentru promovarea intereselor româneşti pe continentul nord-american. Misiunea diplomatică anunţă, totodată, organizarea, în 2023, a unei serii de evenimente de diplomaţie publică de anvergură, parte a programului intitulat România – SUA un parteneriat pentru viitor: celebrăm talentul românesc. Programul va fi organizat după modelul celui de anul trecut, iar pentru atingerea obiectivelor acestuia ambasada are deja sprijinul unor companii româneşti. Vom continua să investim în promovarea unei bogate agende care să susţină Parteneriatul Strategic cu SUA. Facem acest efort pentru conştientizarea nevoilor de securitate ale României, precum şi pentru a prezenta oportunităţile investiţionale româneşti partenerilor americani, a afirmat ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru. Diplomatul a precizat că, prin agenda de evenimente, ambasada îşi porpune să le prezinte americanilor cât mai multe lucruri despre România şi despre bogăţia sa culturală.

    Comisia de monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a adoptat, în unanimitate, moţiunea iniţiată de senatorul Titus Corlăţean, prin care se solicită oficial Comisiei de la Veneţia să formuleze recomandări referitoare la legea privind minorităţile naţionale din Ucraina. Actul normativ a fost adoptat de Rada Supremă de la Kiev, în decembrie 2022, în lipsa unei consultări prealabile corespunzătoare a reprezentanţilor mai multor minorităţi naţionale şi ridică o serie de probleme serioase, care riscă sa afecteze suplimentar păstrarea identităţii naţionale, culturale şi religioase a etnicilor români şi a altor minorităţi naţionale din Ucraina. În intervenţia sa, Corlăţean a subliniat că respectarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale figurează printre criteriile politice de aderare la Uniunea Europeană şi este definită foarte clar prin standardele juridice europene ale Consiliului Europei. Peste 400.000 de etnici români trăiesc în Ucraina, concentraţi în regiunile Transcarpatia, Cernăuţi şi Odesa.

    Regizoarea Anca Damian este invitată de onoare a celei de-a 6-a ediții a Festivalului Animation First din New York, singurul festival de animație francofonă de pe teritoriul Statelor Unite, ce se desfăşoară între 27 şi 29 ianuarie. Anca Damian se prezintă cu ultimul său film muzical de animație, Insula, dar și cu expoziția de realitate augmentată În căutarea paradisului A.R.. Expoziția va putea fi vizitată la Thinker Auditorium din cadrul în perioada 28-29 ianuarie, iar proiecția filmului va avea loc la Florence Gould Hall în 29 ianuarie şi va fi urmată de o discuție cu regizoarea. ICR New York sprijină prezența Ancăi Damian la manifestare şi transmite că demersul este dedicat sărbătoririi a 30 de ani de când România a devenit membru cu drepturi depline al Organizației Mondiale a Francofoniei. Realizată în 2021, co-producția româno-franco-belgiană Insula a avut premiera europeană la Festivalul Internațional de Film de la Rotterdam, unde a rulat în competiția Big Screen. Insula este cel de-al 7-lea lungmetraj al Ancăi Damian, iar expoziţia În căutarea paradisului A.R., care însoțește lansarea filmului, este primul proiect new media al acesteia.

    Peliculele Metronom de Alexandru Belc şi R.M.N. de Cristian Mungiu au fost selectate în competiţia celei de-a 46-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Goteborg, care are loc în perioada 27 ianuarie – 5 februarie. Metronom va fi proiectat pe 31 ianuarie la cinematograful Capitol, pe 1 februarie la cinematograful Gota şi pe 2 februarie la cinematograful Draken. R.M.N va rula pe 3 februarie la cinematograful Biopalatset, pe 4 februarie la cinematograful Bio Roy, şi pe 5 februarie la cinematograful Draken. Reprezentanţa la Stockholm a Institutului Cultural Român transmite că regizorul Alexandru Belc şi editorul Patricia Chelaru sunt invitaţi ai festivalului şi vor participa, între 31 ianuarie şi 3 februarie, la discuţii cu publicul şi cu presa suedeză. Festivalul de Film de la Goteborg prezintă anual aproximativ 400 de producţii din întreaga lume, iar la proiecţii participă în jur de 160.000 de spectatori. Circa 1.900 de cineaşti, jurnalişti şi delegaţi din industrie sunt prezenţi anual la manifestare.


  • Metronom: Film thematisiert Jugend im Kommunismus

    Metronom: Film thematisiert Jugend im Kommunismus

    Die Handlung von Metronom spielt in den 70er Jahren, als eine Gruppe von Gymnasiasten, die Fans der Rockmusiksendung Metronom im verbotenen Radiosender Free Europe sind, einen Brief an deren Produzenten Cornel Chiriac schreiben. Die Dinge werden kompliziert, als Sorin, Anas Freund, die Möglichkeit erhält, mit seiner ganzen Familie das Land für immer zu verlassen, und die beiden Liebenden sich trennen müssen.



    Zur Besetzung gehören bewährte Schauspieler wie Vlad Ivanov, Mihai Călin oder Alex Conovaru sowie mehrere Nachwuchstalente wie Alina Berzunțeanu, Mara Bugarin und Șerban Lazarovici. Nach der Premiere des Films bei der Eröffnung von Les Films de Cannes à Bucarest wurde der Film in über 45 Kinos im ganzen Land gezeigt – dabei hatten die Zuschauer die Möglichkeit, das Filmteam nach den Vorführungen zu treffen.



    Wir sprachen mit Mara Bugarin und Șerban Lazarovici darüber, wie sie es geschafft haben, in die Haut von Jugendlichen aus der kommunistischen Zeit zu schlüpfen und über die Herausforderung, die Hauptrollen in Metronom zu spielen. Anas rebellischer und zugleich romantischer Geist habe die Schauspielerin Mara Bugarin überzeugt, die sich mit der von ihr gespielten Figur identifiziert hat.



    Es war ziemlich schwierig, Anas innere Stärke zu verstehen und zu begreifen, wie sie sich im Kontext eines ziemlich repressiven Regimes zeigt und manifestiert. Ich habe versucht, mich mit der Figur zu verbinden und nicht von ihr abzuweichen, da Ana in den 70er Jahren lebt und ich lange danach geboren wurde. Ich wollte sie nicht als eine Form ohne Substanz betrachten oder über sie urteilen, um mich irgendwie über sie zu stellen. Das war die größte Schwierigkeit bei der Rolle und auch die größte Herausforderung. Es war schwierig für mich, aber auch sehr schön. Sehr wichtig für mich waren auch die Szenen bei der Securitate, wo ich zwei der besten rumänischen Schauspieler, Vlad Ivanov und Mihai Călin, als Partner hatte.



    Şerban Lazarovici war Mara Bugarins Leinwand-Partner und spricht über seine Erfahrung am Drehset.



    Ich hatte weniger Drehtage als Mara, und da ich recht spät zu dem Projekt gestoßen bin, hatte ich viele Gespräche mit dem Regisseur Alexandru Belc über die Figur und ihre Entwicklung, direkt am Set, bevor wir drehten. Diese Diskussionen haben mir sehr geholfen, und ich kann sagen, dass ich so in die Atmosphäre der Geschichte hineingekommen bin, durch lange Diskussionen, die ich am Set mit dem kleinen Team des Films hatte. Wenn ich zurückblicke, kann ich auch über die Dinge sprechen, die mich von Sorin, der Figur, die ich gespielt habe, getrennt haben. Ich bin sicher, ich hätte nicht so reagiert wie er. In den Fragerunden wurde mir gesagt, dass ich mich nicht in Sorin hineinversetzen kann, dass ich nicht wissen kann, was ich getan hätte, wenn ich zu der Zeit noch am Leben gewesen wäre. Ich bleibe jedoch bei meiner Meinung und behaupte, dass ich nicht glaube, dass ich diese Einstellung gegenüber der Person, die ich liebe, gehabt hätte, ich glaube nicht, dass ich es versäumt hätte, sie wenigstens zu warnen.



    Mit den Hauptdarstellern Mara Bugarin und Șerban Lazarovici sprachen wir auch über die Reaktionen des Publikums von Metronom.



    Für mich sind die Reaktionen des Publikums sehr relevant und wichtig, und die Worte des Publikums haben mich bewegt und mir Lust auf mehr gemacht. Ich habe gemerkt, dass der Film auch eine Art therapeutische Wirkung hat. Wir haben von Menschen gehört, die uns sehr intime Geschichten erzählt haben, die sie im Kommunismus erlebt haben. Und es ist sehr berührend, mit solchen Geschichten betraut zu werden. Man merkt, dass man allein durch seine bloße Anwesenheit in einem Film, der in einer Zeit spielt, die man selbst nicht erlebt hat, Menschen hilft und sie dazu bringt, Dinge zu sagen, die sie vielleicht nie gesagt hätten.



    Șerban Lazarovici schließt sich seiner Filmpartnerin an:



    In der Tat war die Reaktion der rumänischen Öffentlichkeit für mich sehr wichtig, vor allem weil es sich um eine Geschichte handelt, die während des Kommunismus passiert ist. Ich war sehr neugierig, wie das rumänische Publikum reagieren würde, und es stimmt, was Mara gesagt hat: Bei den meisten Vorführungen sind Zuschauer anwesend, die uns von ihren Erfahrungen aus ihrer Jugend oder Adoleszenz erzählen, von Erfahrungen, die sie in dieser Zeit gemacht haben. Und ich finde es sehr interessant, dass die Menschen Vertrauen in uns gewinnen, so viel Vertrauen, dass sie ihre eigenen Geschichten mit dem vergleichen, was sie im Film gesehen haben.



    Metronom wurde von der Fachpresse sehr positiv aufgenommen. Variety nannte den Film eine kluge, bekennende Hommage an eine verdammte Generation von Rumänen und stellte fest, dass dieses stilisierte, langsame und fantasiereiche Debüt viel mehr ist als eine rumänische Version von Romeo und Julia. Metronom ist ein großartiges Kinoerlebnis, schreibt The Upcoming, und Cineuropa stellt fest, dass in einer Filmindustrie, in der sich Filmemacher selten für weibliche oder junge Protagonisten interessieren, die Figur der Ana in Metronom zu einem echten, leuchtenden Symbol für ein bestimmtes Lebensgefühl wird.

  • ‘Metronom (Metronome)’, the feature film debut of director Alexandru Belc

    ‘Metronom (Metronome)’, the feature film debut of director Alexandru Belc

    ‘Metronom’, the feature film debut of director Alexandru Belc, which received the Un Certain Regard Award for directing this year at the Cannes Film Festival, could be seen in cinemas across Romania since the beginning of November. After the film premiere at the opening of the program ‘Les Films de Cannes à Bucarest’, the film was screened in more than 45 cinemas in the country and the public had the opportunity to meet the films team after the screenings.



    The action of the film Metronom takes place in the 70s, when a group of high school students, fans of the rock music show Metronom aired by Radio Free Europe, write a letter to its producer, Cornel Chiriac. Things get complicated when Sorin, Anas boyfriend, gets the chance to leave the country for good with his whole family and the two lovers must separate. The cast includes Vlad Ivanov, Mihai Călin, Alex Conovaru, Alina Berzunţeanu, Mara Bugarin, Şerban Lazarovici, Mara Vicol, Marius Boboc, Mihnea Moldoveanu, Andrei Miercure, Măriuca Bosnea, Tiberiu Zavelea, Claudia Soare, Eduard Chimac, Briana Macovei, Pamela Iobaji, Ana Bodea, Alin Oprea, Alexandru Conovaru, Horatiu Bob, Alexandru Nedelcu, and Daniel Tomescu. We spoke with Mara Bugarin and Şerban Lazarovici about how they managed to impersonate teenagers from the communist period and about the challenge of playing the main roles in ‘Metronom’.



    Anas rebellious and equally romantic spirit won the actress Mara Bugarin over and she grew attached to the character she played: “It was quite difficult to understand Anas inner strength and the way it emerges and manifests itself in the context of a rather oppressive regime. I tried to connect with the character and not distance myself from it, given that Ana lives in the 70s and I was born much later. I didnt want to look at her as a character without substance or to judge her, to somehow consider myself better than her. That was the biggest difficulty about the role and equally the biggest challenge. It was difficult for me, but also very beautiful. The scenes at the Political Police headquarters were also very important for me, where I had as partners two of the best Romanian actors, Vlad Ivanov and Mihai Călin.”



    Next here is actor Şerban Lazarovici speaking about his role in Metronom: “I had fewer filming days than Mara and because I entered the project quite late, I had many discussions about the character and how it evolves with the director Alexandru Belc right on the set, before we started filming. These discussions helped me a lot and this is how I got into the atmosphere of the story, through long discussions that I had on the set with the small team of the film. Looking back, I can also talk about the things that make me different from Sorin, the character I played. Im sure that I wouldnt have reacted the way he did. It happened to me at certain Q & A sessions that people told me that I cant put myself in Sorins place, that I could not possibly know what I would have done if I was living during those times. However, I will stick to my opinion and say that I dont think I would have had his attitude towards the person I love, I dont think that I would have failed at least to warn her.”



    We also spoke with Mara Bugarin and Şerban Lazarovici, who play the main roles in Metronom, about the audiences reactions. Here is Mara Bugarin’s opinion. “For me, the reactions of the public are very relevant and important, and the words of the spectators move me and make me want to continue, to keep doing what Im doing. I realized that the film also has a kind of therapeutic effect, it so happened that the viewers confessed to us very intimate events that they experienced during communism. And its very exciting that people entrust you with such stories, you realize that just your mere presence in a film whose action takes place in a time that you did not even live in, helps and urges people to say things that they have probably never said.”



    Şerban Lazarovici believes that: “Indeed, the reaction of the public in Romania was very important for me too, especially because it is about a story that happened during communism. I was very curious to see how the public in Romania would react and what Mara said is true: at most of the screenings there are spectators who tell us about their experiences from their youth or adolescence, experiences lived during that period. And I find it very interesting that people have confidence in us, that their confidence is so great that they compare their own stories with what they saw in the film.”



    ‘Metronom’ was very well received by the specialized press. Variety considered it an intelligent and assumed tribute to a doomed generation of Romanians and noted that this stylized, slow and richly imaginative debut is much more than a Romanian version of the drama Romeo and Juliet. ‘Metronom’ is an exquisite piece of cinema, writes The Upcoming, and Cineuropa notes that in a film industry where filmmakers are rarely interested in female or young protagonists, the character Ana in Metronom becomes a true, shining symbol of a certain attitude towards life. (LS)

  • Alexandru Belc fait ses débuts dans le long-métrage

    Alexandru Belc fait ses débuts dans le long-métrage

    Après une première projection en ouverture du festival Les Films de Cannes à Bucarest, le film a fait le tour de plus de 45 cinoches à travers le pays, les spectateurs ayant eu l’occasion de rencontrer l’équipe de réalisation. « Metronom » raconte l’histoire d’un groupe de lycéens roumains des années 1970, qui écrivent une lettre à l’animateur d’une émission de musique rock, Metronom, diffusée sur radio Free Europe. La situation se complique lorsque Sorin, le petit ami d’Ana, et toute sa famille ont la chance de quitter définitivement le pays, ce qui implique la séparation des deux tourtereaux. Mara Bugarin et Șerban Lazarovici, deux des acteurs à l’affiche du film, ont raconté pour RRI leur travail de se glisser dans la peau de deux adolescents de l’époque communiste et d’assumer les personnages principaux. C’est l’esprit à la fois rebelle et romantique du personnage Ana qui a conquis l’actrice Mara Bugarin : « Il m’a été assez difficile de déchiffrer la force intérieure d’Ana et la façon dont elle s’exprime dans le contexte d’un régime assez oppressif. J’ai essayé de me connecter au personnage, de ne pas m’en éloigner, vu qu’Ana vit dans les années1970, alors que moi je suis née beaucoup plus tard. Je n’ai pas voulu la regarder comme si elle était une simple forme sans fond, ni la juger en me positionnant en hauteur pour ainsi dire. C’était la plus grande difficulté et le plus gros défi de ce rôle. Pour moi, c’était difficile, mais aussi très beau. Les scènes de la Securitate, que j’ai tourné en compagnie de deux des meilleurs acteurs roumains du moment, Vlad Ivanov et Mihai Călin, ont également été très importantes pour moi. »

    Şerban Lazarovici : « Moi, j’ai eu moins de journées de tournage que Mara parce que j’ai intégré le projet assez tard ; les discussions avec le réalisateur Alexandru Belc sur le personnage et son évolution, je les ai eues directement sur le plateau de tournage, avant d’entendre « Action ! ». Ces échanges avec l’équipe restreinte du film m’ont beaucoup aidé à me glisser dans l’atmosphère de l’histoire. Je pourrais vous parler des choses qui me différencient de Sorin, mon personnage. Je suis sûr que je n’aurais pas réagi comme lui. Il m’est arrivé d’entendre des remarques des spectateurs, qui me disaient que je ne pouvais pas savoir ce que j’aurais fait à la place de Sorin, si j’avais vécu à cette époque-là. Moi, je maintiens mon opinion et j’affirme que je ne pense pas avoir eu la même attitude envers la personne aimée, je crois que j’aurais réussi à l’avertir d’une manière ou d’une autre. »

    Mara Bugarin et Șerban Lazarovici, les titulaires des rôles principaux dans le film « Metronom », se sont aussi attardés sur les réactions des spectateurs. Mara Bugarin : « Pour moi, les réactions du public sont importantes et révélatrices, et les propos des spectateurs m’ont émue et poussée à continuer à faire ce que je fais. Je me suis rendue compte que le film a aussi un certain effet thérapeutique, il y a eu des rencontres où les spectateurs nous ont raconté des situations très personnelles, qu’ils avaient vécues sous le régime communiste. Et c’est très émouvant de se voir confier de telles histoires. Tu comprends que, par ta simple présence dans un film dont l’action se déroule à une époque que tu n’as jamais connue, tu aides les gens à dire des choses qu’ils n’ont probablement jamais exprimées. »

    Șerban Lazarovici : « En effet, la réaction du public roumain a été très importante pour moi aussi, surtout qu’il s’agit d’une histoire de l’époque communiste. J’étais très curieux de voir la réaction du public roumain et je suis d’accord avec Mara ; à la fin de la plupart des projections, des spectateurs nous racontent des situations de leur jeunesse ou adolescence, vécues à cette époque-là. Et je trouve très intéressant le fait que les gens nous font de plus en plus confiance, au point de comparer leurs histoires personnelles avec ce qui se passe dans le film. »

    « Metronom » a été bien accueilli par la presse spécialisée. « Variety » l’a qualifié d’hommage « intelligent et assumé rendu à une génération de Roumains damnés ». Le chroniqueur a aussi remarqué que « ce début stylisé, lent et bénéficiant d’une très riche imagination « est infiniment plus qu’une simple version roumaine du drame de Romeo et Juliette ». « Metronom est un magnifique exemple de cinéma », écrit The Upcoming, tandis que Cineuropa note que « dans une industrie du film où les cinéastes s’intéressent rarement aux protagonistes femmes ou jeunes, le personnage Ana de « Metronom » se transforme en un véritable symbole lumineux d’une certaine attitude envers la vie. » (Trad. Ileana Ţăroi)

  • “Metronom”, debutul în lungmetraj de ficțiune al regizorului Alexandru Belc

    “Metronom”, debutul în lungmetraj de ficțiune al regizorului Alexandru Belc

    Metronom, debutul
    în lungmetraj de ficțiune al regizorului Alexandru Belc, distins anul acesta la
    Cannes cu Premiul pentru regie al secțiunii Un Certain Regard, a putut fi văzut,
    de la începutul lunii noiembrie, în cinematografele din România. După premiera
    filmului în deschiderea Les Films de Cannes à Bucarest, filmul a rulat în peste
    45 de cinematografe din țară și publicul a avut posibilitatea să se întâlnească
    cu echipa filmului după proiecţii.


    Acțiunea filmului Metronom se petrece în anii 70, când un grup de liceeni,
    fani ai emisiunii de muzică rock Metronom de la Europa Liberă, compun o
    scrisoare către realizatorul acesteia, Cornel Chiriac. Lucrurile se complică
    atunci când Sorin, iubitul Anei, primește șansa de a pleca definitiv din țară
    împreună cu întreaga familie şi cei doi îndrăgostiți trebuie să se despartă.
    Din distribuţie fac parte Vlad Ivanov, Mihai Călin, Alex Conovaru, Alina
    Berzunţeanu, Mara Bugarin, Şerban Lazarovici, Mara Vicol, Marius Boboc, Mihnea
    Moldoveanu, Andrei Miercure, Măriuca Bosnea, Tiberiu Zavelea, Claudia Soare,
    Eduard Chimac, Briana Macovei, Pamela Iobaji, Ana Bodea, Alin Oprea, Alexandru
    Conovaru,Horaţiu Bob, Alexandru Nedelcu, Daniel Tomescu.

    Am vorbit cu
    Mara Bugarin și Șerban Lazarovici despre cum au reușit să intre în pielea unor adolescenți
    din perioada comunistă și despre provocarea de a interpreta rolurile principale
    din Metronom. Spiritul
    rebel și totodată romantic al Anei a cucerit-o pe actrița Mara Bugarin, care s-a
    atașat de personajul pe care-l interpretează.

    A fost destul de
    dificil să înțeleg puterea interioară a Anei și felul în care aceasta iese la iveală
    și se manifestă în contextul unui regim destul de opresiv. Am încercat să mă
    conectez la personaj și să nu mă depărtez de acesta, având în vedere că Ana
    trăiește în anii 70, iar eu sunt născută la mult timp după. N-am vrut să o
    privesc ca pe o formă fără fond sau să o judec, să mă pun cumva deasupra ei. Asta a fost cea mai mare dificultate legată de rol și, de asemenea, marea
    provocare. A fost dificil pentru mine, dar și foarte frumos. Foarte importante pentru
    mine au fost și scenele petrecute la Securitate, unde i-am avut ca parteneri pe
    doi dintre cei mai buni actori români, Vlad Ivanov și Mihai Călin.


    Şerban Lazarovici: Eu
    am avut mai puține zile de filmare decât Mara și pentru că am intrat destul de
    târziu în proiect, discuțile despre personaj și despre cum evoluează acesta
    le-am avut de multe ori cu regizorul Alexandru Belc chiar pe platou, înainte să
    filmăm. M-au ajutat mult aceste discuții și pot spune că așa am intrat în
    atmosfera poveștii, prin lungi discuții pe le aveam pe platou cu echipa
    restrânsă a filmului. Privind retrospectiv, pot să vorbesc și despre lucrurile
    care mă separă de Sorin, personajul pe care l- am interpretat. Sunt sigur că eu
    nu aș fi reacționat așa cum a făcut-o el. Mi s-a mai întâmplat la anumite sesiuni
    de Q & A să-mi spună lumea că eu nu mă pot pune în locul lui Sorin, că n-am
    de unde să știu ce aș fi făcut dacă trăiam atunci. Totuși, eu voi rămâne la
    părerea mea și o să spun că nu cred că aș fi avut atitudinea lui față de
    persoana iubită, nu cred că n-aș fi reușit măcar să o avertizez.


    Am vorbit cu Mara Bugarin și Șerban Lazarovici, interpreți ai rolurile
    principale în Metronom, și despre reacțiile publicului.

    Mara Bugarin:
    Pentru mine sunt foarte relevante și importante reacțiile publicului, iar
    cuvintele spectatorilor m-au emoționat și mă fac să doresc să continui, să fac
    în continuare ceea ce fac. Mi-am dat seama că filmul are și un soi de efect terapeutic,
    ni s-a întâmplat ca spectatorii să ne mărturisească întâmplări foarte intime pe
    care le-au trăit în comunism. Și este foarte emoționant să-ți fie încredințate
    astfel de povești, realizezi că doar prin simpla ta prezență într-un film a
    cărei acțiune se desfășoară într-o perioadă pe care tu nici măcar nu ai
    trăit-o, îi ajuți și determini pe oameni să spună lucruri pe care poate nu
    le-au spus spus niciodată.



    Șerban Lazarovici: Într-adevăr, și pentru mine a fost foarte importantă reacția publicului
    din România, mai ales pentru că este vorba despre o poveste care s-a întâmplat în
    timpul comunismului. Eram foarte curios să văd cum va reacționa publicul din
    România și este adevărat ce a spus Mara, la cele mai multe dintre proiecții
    există spectatori care ne povestesc experiențele lor din tinerețe sau adolescență,
    experiențe trăite în perioada respectivă. Și mi se pare foarte interesant că
    oamenii capătă încredere în noi, atâta încredere încât să-și compare propriile
    povești cu ceea ce au văzut în film.



    Metronom a fost foarte bine primit de presa de specialitate. Variety l-a
    considerat un omagiu inteligent și asumat adus unei generații damnate de
    români și a remarcat că acest debut stilizat, lent şi cu o imaginaţie bogată
    e mult mai mult decât o versiune românească a dramei Romeo şi Julieta.
    Metronom este o mostră splendidă de cinema scrie The Upcoming, iar Cineuropa
    notează că într-o industrie de film în care cineaștii sunt rar interesați de
    protagoniști femei sau tineri, personajul Ana din Metronom devine un simbol
    adevărat, luminos, al unei anume atitudini față de viață.


  • Jurnal românesc – 17.11.2022

    Jurnal românesc – 17.11.2022

    România va participa cu un
    pavilion naţional la Expoziţia Mondială Osaka 2025, care va avea loc în
    Japonia, în perioada 13 aprilie – 13 octombrie 2025. Conform deciziei
    Guvernului, cheltuielile aferente vor fi asigurate de la bugetul de stat, prin
    Ministerul Afacerilor Externe. De asemenea, în vederea participării României la
    expoziţia mondială, va fi constituit un Comitet interministerial de organizare,
    format din reprezentanţi ai Secretariatului General al Guvernului, Cancelariei
    Prim-ministrului şi ai ministerelor care au în sfera de competenţă domeniile
    agricultură, antreprenoriat şi turism, comunicaţii, cultură, dezvoltare
    regională, educaţie, mediu, sport şi tineret. Participarea României la
    Expo 2025 Osaka constituie o ocazie deosebită pentru promovarea intereselor
    României şi asigură oportunităţi directe pentru dinamizarea schimburilor
    economice,     se precizează în hotărârea Executivului de la Bucureşti.
    România a participat cu un stand naţional şi la Expo 2020 Dubai, care a avut
    loc între 1 octombrie 2021 şi 31 martie 2022.




    Irina Sârbu Band susţine un
    concert în Insula tunisiană Djerba, în deschiderea celei de-a 18-a ediţii a
    Sommet-ul Francofoniei, o conferință la care participă șefi de stat și de
    guvern din țările care au în comun limba franceză. Formaţia, alcătuită din
    Irina Sârbu, Puiu Pascu, Ciprian Parghel și Tudor Parghel, va urca pe scena din
    Satul Francofoniei la 18 noiembrie. Repertoriul Irina Sârbu Band include piese
    cunoscute ale genului jazz, etnojazz, muzică românească interbelică, muzică
    franceză și folclor. Sommet-ul Francofoniei are loc în perioada 19 – 20
    noiembrie, alături de Conferința Ministerială a Francofoniei, programată la 18
    noiembrie, și Forumul Economic Francofon, care se va desfăşura între 20 şi 21
    noiembrie. Prezenţa Irina Sârbu Band în Tunisia este sprijinită de Institutul
    Cultural Român.




    Scriitoarele Alexandra
    Pârvan și Ioana Vintilă reprezintă România la a 11-a ediție a Atelierului de
    traduceri româno-suedez, care are loc în perioada 16 – 22 noiembrie la sediul
    reprezentanţei la Stockholm a Institutului Cultural Român. Cele două românce
    vor lucra împreună, timp de o săptămână, cu autorii suedezi Lina Rydén Reynols
    și David Zimmerman și își vor traduce reciproc poeziile în limbile română și suedeză.
    Rezultatul colaborării va fi prezentat în cadrul unui eveniment programat la 21
    noiembrie, care va include un recital de poezie în română și suedeză, urmat de
    o discuție cu scriitorii moderată de directorul ICR Stockholm, Bogdan Popescu.
    Alexandra Pârvan s-a născut la Pitești. A participat la Atelierul Poezia
    formelor, în 2016, şi la proiectele internaționale Life of Breath și How
    to start a fire. Este autoarea volumelor de versuri Suflare peste
    păpădii şi Prinsoare, ultimul premiat pentru debut în anul
    2000. Ioana Vintilă s-a născut în 1997 la Sibiu. Este inginer biotehnolog și
    lucrează în cercetare științifică în domeniu. A debutat cu volumul Păsări
    în furtuna de nisip, pentru care a primit premiile pentru debut Iustin
    Panța și George Bacovia. Anul acesta a publicat volumul Buncărul de
    origami. Atelierul de traduceri româno-suedez, organizat de Centrul
    Național al Cărții din România și Uniunea Scriitorilor din Suedia, este un
    proiect care promovează voci literare noi cu scopul de a crea o punte de dialog
    intercultural.




    Filmul Metronom,
    debutul în lungmetraj de ficțiune al regizorului Alexandru Belc, va fi
    prezentat în cadrul celei de-a 37-a ediții a Festivalului de Film al Uniunii
    Europene din Canada, care se desfăşoară în perioada 17 noiembrie – 2 decembrie.
    Producţia, a cărei premieră mondială a avut loc la Festivalul de la Cannes
    2022, a fost distinsă, în secțiunea Un Certain Regard, cu Premiul pentru cea
    mai bună regie. Pelicula va fi proiectată pe 28 noiembrie la Ottawa, pe 29
    noiembrie la Vancouver şi pe 2 decembrie la Toronto. Festivalul de Film al
    Uniunii Europene din Canada are loc în fiecare an şi se bucură de un larg
    interes din partea cinefililor canadieni și de o importantă expunere media.
    Anul acesta, festivalul se întoarce în cinematografele canadiene, după ce în
    perioada 2020-2021 s-a desfășurat exclusiv online. Toate cele 27 de state
    membre ale UE participă la festival, iar Ucraina este invitată special.
    Prezenţa românească este sprijinită de Institutul Cultural Român, în colaborare
    cu Ambasada ţării noastre la Ottawa.


  • Jurnal Românesc – 15.11.2022

    Jurnal Românesc – 15.11.2022

    Actorul Iulian Postelnicu,
    cel care a jucat rolul principal din filmul Oameni de treabă
    regizat de Paul Negoescu, a câştigat Premiul pentru interpretare individuală în
    cadrul Competiţiei Lungmetraj, la cea de-a 32-a ediţie a Festivalului
    Internaţional de Film Est-European de la Cottbus, în Germania.     Ai crede
    că personajul există în el şi nu este o interpretare, a fost motivaţia
    juriului care a decis să îi acorde premiul în valoare de 5.000 de euro. România
    a avut o secţiune specială de proiecţii în cadrul manifestării, care s-a
    desfăşurat în perioada 8-13 noiembrie. 18 producţii românești au fost
    prezentate aici, între care R.M.N de Cristian Mungiu,
    Vulturii din Țaga de Adina Popescu şi Iulian Manuel Gharvas,
    Spioni de ocazie de Oana Giurgiu, Război pe calea
    undelor de Alexandru Solomon şi Imaculat de Monica Stan şi
    George Chiper-Lillemark – propunerea României pentru o nominalizare la Premiile
    Oscar 2023. Pelicula Metronom în regia lui Alexandru Belc a fost
    proiectată în competiția lungmetrajelor, filmul Moștenirea de
    Marian Fărcuț, în cea a scurtmetrajelor, iar producţia Nicolae
    regizată de Mihai Grecu, în secţiunea specială. În total, aproximativ 170 de
    filme au fost prezentate la ediţia din acest an a Festivalului Internaţional de
    Film Est-European de la Cottbus.





    Filmul Imaculat,
    semnat de Monica Stan şi George Chiper-Lillemark, deschide seria de proiecţii a
    celei de-a 16-a ediţii a Săptămânii Filmului Românesc de la Budapesta, care are
    loc între 15 şi 19 noiembrie.     Evenimentul reuneşte şapte producţii ale
    ultimilor doi ani, filme artistice şi documentare din cinematografia românească
    contemporană, între care Imaculat, propunerea României pentru o
    nominalizare la categoria Cel mai bun lungmetraj internaţional din
    cadrul Premiilor Oscar 2023. De asemenea, sunt proiectate filmele
    Tipografic Majuscul, regizat de Radu Jude, Pentru mine tu
    eşti Ceauşescu, de Sebastian Mihăilescu şi Tinereţea unui
    dictator de Andy Lupu. Acestora li se alătură peliculele Noi
    împotriva noastră de Andra Tarara, Grindul şacalilor de Nap
    Toader şi Mia îşi ratează răzbunarea de Bogdan Theodor Olteanu.
    Proiecţiile au loc la Cinematograful Naţional de Artă Urania, în limba română,
    cu subtitrare în limba maghiară. Săptămâna Filmului Românesc este organizată de
    Institutul Cultural Român de la Budapesta, cu sprijinul Centrului Naţional al
    Cinematografiei din România şi al Fondului Cultural Naţional din Ungaria.




    Filmul Metronom,
    în regia lui Alexandru Belc, a deschis a 9-a ediţie a Festivalului de Film
    Românesc de la Seattle.     Programul include o selecţie de pelicule reunite sub
    titlul Ţinuturi natale, care pun în discuţie temele identităţii şi
    ale apartenenţei într-o lume în care dezrădăcinarea a devenit un fapt curent şi
    de masă. Între acestea se regăsesc Amok în regia lui Balazs Turai,
    Plastic Semiotic de Radu Jude, Şerifi ucraineni de
    Roman Bondarchuk, Spirala de Cecilia Felmeri, Certitudinea
    probabilităţilor de Raluca Durbacă, Imaculat de Monica Stan
    şi George Chiper-Lillemark, Insula de Anca Damian, Cele două
    execuţii ale mareşalului de Radu Jude, Noi împotriva noastră
    de Andra Tarara, Cerbul a trecut prin faţa mea de Vlad Petri,
    Omul care a vrut să fie liber de Mihai Mincan şi George
    Chiper-Lillemark, Om câine de Ştefan Constantinescu,
    Lemn de Monica Lăzurean-Gorgan, Michaela Kirst şi Ebba Sinzinger,
    Lucruri pentru care merită să plângi de Cristina Groşan şi
    Crai nou de Alina Grigore. Programul de proiecţii, care se
    derulează până pe 27 noiembrie, este însoţit de discuţii virtuale cu actori,
    cineaşti şi critici de film.




    Expoziția Chercher la
    femme, a artistului plastic Teodor Buzu, este deschisă la Malšice în
    Cehia.     Manifestarea, realizată cu sprijinul Institutului Cultural Român de la
    Praga, este dedicată imaginii simbolice a femeii în diverse ipostaze
    arhetipale: maternitate, frumusețe, inocență sau eternitate. Expoziția este
    curatoriată de Pavel Klima, membru al Asociației Artiștilor din Boemia de Sud
    și membru al Parlamentului Cehiei. Teodor Buzu s-a născut în Republica Moldova
    și a urmat cursurile Academiei de Arte și Design din Harkov în Ucraina. Este membru al Asociației Artisților Plastici din Bohemia de Sud, al
    Uniunii Artiștilor Plastici din Praga și al multor altor organizații de profil.
    Activează în
    pictură de șevalet, artă monumentală, design grafic, grafică şi ilustrație. A
    fost decorat în 2003 cu titlul de Cavaler al Ordinului Național al României, în
    grad de Comandor și a fost distins cu numeroase premii la concursuri de profil
    din Cehia, Dubai, România şi Republica Moldova. Expoziția Chercher la
    femme poate fi vizitată până la 22 decembrie.


  • Jurnal Românesc – 11.11.2022

    Jurnal Românesc – 11.11.2022

    Facilitarea
    accesului minorităţii române din Ucraina la învăţământ în limba maternă a fost
    unul dintre subiectele de discuţie ale întâlnirii dintre parlamentarii români
    şi o delegaţie a grupului parlamentar de prietenie cu România din Rada Supremă
    de la Kiev, aflată în vizită în ţara noastră. Ca deputat al României îmi
    doresc ca limba română să fie respectată şi apărată în comunităţile etnice
    româneşti din Ucraina, exact aşa cum este respectată şi apărată prin lege limba
    ucraineană în România. Comunităţile ucrainene din România se bucură de drepturi
    extraordinare şi aşteptăm ca ceea ce se întâmplă în România cu comunitatea
    ucraineană să se întâmple şi în Ucraina cu comunităţile etnice româneşti,
    a spus liderul Grupului parlamentar de prietenie cu Ucraina, deputatul Ioan
    Balan. El a subliniat sprijinul consistent acordat Ucrainei prin înlesnirea
    accesului a peste 2.700.000 de refugiaţi, înfiinţarea Centrului Umanitar de la
    Suceava, facilitarea exporturilor de cereale şi a transporturilor umanitare şi
    integrarea copiilor din Ucraina în şcolile din România. La rândul său, liderul
    Uniunii Ucrainenilor din România, deputatul Nicolae-Miroslav Petreţchi, a
    apreciat discuţiile constructive între cele două delegaţii asupra drepturilor
    comunităţilor etnice din cele două state şi a afirmat că un astfel de
    dialog este extrem de necesar. Aproximativ 400.000 de etnici români
    trăiesc în Ucraina concentraţi în regiunile Transcarpatia, Cernăuţi şi Odesa.




    Peste 200.000 de
    persoane din raioanele Ungheni, Făleşti, Nisporeni şi Glodeni, din Republica
    Moldova, vor beneficia de proiectul Apavital de la Iaşi, care vizează
    extinderea conductelor de alimentare cu apă potabilă din staţia de tratare
    Chiriţa, aflată pe partea românească. Ministrul român al Mediului, Apelor şi
    Pădurilor, Tanczos Barna, şi viceprim-ministrul moldovean Andrei Spânu au
    semnat, la 10 noiembrie, un protocol prin care se renunţă la nominalizarea
    zonelor de subtraversare a râului Prut şi se oferă posibilitatea ca acestea să
    fie alese de cele două părţi. Investiţia este într-o fază avansată. În
    câteva săptămâni va fi gata de lansare şi va circula apa prin aceste conducte
    către Republica Moldova, a declarat ministrul român. La rândul său,
    oficialul moldovean a spus că investiţia companiei Apavital îl va ajuta pe
    cetăţenii din Republica Moldova să aibă o apă de calitate şi servicii
    calitative. Andrei Spânu a subliniat că, pe lângă parteneriatul pentru
    furnizarea apei potabile, Republica Moldova primeşte un sprijin important din
    partea României şi în alte domenii, precum furnizarea energiei electrice, şi a
    arătat că peste 80% din necesarul actual de curent electric al Republicii
    Moldova este furnizat din România.




    Autoritatea
    Națională pentru Cetățenie din România şi Agenția Servicii Publice a Republicii
    Moldova au semnat un memorandum de colaborare care va facilita procedura de
    verificare a dosarelor depuse pentru dobândirea sau redobândirea cetățeniei
    române de către cetățenii Republicii Moldova. Potrivit documentului, gradul de
    cooperare dintre cele două părți va crește semnificativ și va asigura schimbul
    de bune practici și expertiză cu privire la activitățile specifice procesului
    de obţinere a cetățeniei. Aproape 3.700 de persoane au depus jurământul de
    credință faţă de statul român, în perioada 1 iulie – 30 septembrie. În acelaşi
    interval, au fost eliberate peste 4.700 de certificate de cetățenie, dintre
    care circa 1.100 pentru minori.




    Filmul
    Metronom de Alexandru Belc va fi prezentat pe 13 noiembrie, în
    cadrul Festivalului Internaţional de Film Arava, ce are loc în perioada 9-19
    noiembrie în Rezervația Naturală Asush din deșertul israelian. Proiecția, cu
    subtitrare în limbile engleză și ebraică, va avea loc în prezența regizorului
    și va fi urmată de o sesiune de întrebări şi răspunsuri. Pelicula
    Metronom este câștigătoarea premiului pentru regie în cadrul
    secțiunii Un Certain Regard a Festivalului Internațional de Film de la Cannes
    și a premiului Nechama Rivlin pentru cel mai bun film internațional
    la Festivalul Internațional de Film de la Ierusalim. Manifestarea de la Arava a
    împlinit 11 ani de la înființare. Programul include cele mai de succes
    producții internaționale ale acestui an şi proiecţii în prezența regizorilor
    sau producătorilor.


  • Filmul românescu, remarcat la Cannes

    Filmul românescu, remarcat la Cannes

    Cineastulu român Alexandru Belc amintă premiul tră regie tru cadrul a secţiunillei “Un Certain Regard” a Festivalui di la Cannes, tră filmul Metronom. Pelicula spuni pirmitusearea a doi liceeni ditu România comunistă a anlui 1972, cari s’arisescu şi scriu cărţă la emisiunea Metronom di la Europa Liberă, tru kirolu anda tenismenilli români Ion Ţiriac şi Ilie Năstase agioacă Finala Cupăllei Davis contra ali Americă. Cându ficiorlu aproaki izinea s’fugă ti totna ditu văsilie, diadunu cu familia, arisiţlli ştiu că lipseaşti să s’ampartă, ama nu s’aştipta ca aţeali ditu soni dzăli tricuti diadunu s’agiungă apufusitoari ti tută bana a loru.



    Metronom easti dibutlu tru lungmetrajul di ficţiune a regizorlui Alexandru Belc, cunuscut până tora tră documentarele Cinema, mon amour (2015) şi 8 martie (2012). Filmul îlli ari tru distribuţie actorllii Mara Bugarin, Şerban Lazarovici, Mara Vicol, Vlad Ivanov, Mihai Călin şi Andreea Bibiri. “Un Certain Regard” easti ună competiţie dirivată ditu Palme dOr, cari bagă tru perspectivă concepţiile orighinale şi a născăntor regizori aflaț tu ahurhită di carieră ică ma puţănu cunuscuţ.



    La Cannes eara prezentu, tru competiția oficială, și filmul “R.M.N”, a românlui Cristian Mungiu, un regizor ghinicunuscut a festivalului. El easti aţelu ţi ţăni un trofeu Palme dOr, amintat tru 2007, cu filmul “4 meşi, 3 stămâni şi 2 dzăli”, diapoa Nai ma bun scenariu, tru 2012, tră “După măyuli” şi Nai ma bună regie, tru 2016, cu “Bacalaureat”. R.M.N. easti, uidisitu cu spusa a Hollywood Reporter, “ună explorare fascinantă, multu umană, a multiplelor probleme cu cari s’ampuliseaşti România”.



    Altă prezența românească la această ediție fu regizorul Radu Judi – cu premiera mondială a şcurtmetrajlui Potemkiniştii, tru programul Quinzaine dis Realisateurs, ună secţiune paralelă a prestigioslui festival. Actriţa română Cosmina Stratan, aţea cari aoa şi dzaţi añi, tut la Cannes, fu revelaţia a filmului al Cristian Mungiu După măyuli, amintănda, diadunu cu Cristina Flutur, Premiul tră interpretare feminină, s-vidzu anlu aestu tru distribuţia lungmetrajului Frere et soeur, diadunu cu Marion Cotillard şi Melvil Poupaud. Filmul, regizat di Arnaud Displechin, fu prezentat tru Competiţia oficială. Producătoarea română Diana Păroiu fu selectată di European Film Promotion și lo parti la programul Producers on the Move, program prestigios cari s’dizvărteaşti di 22 di ani tru cadrul a Festivalului di la Cannes.



    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Filmul românesc, remarcat la Cannes

    Filmul românesc, remarcat la Cannes

    Cineastul român Alexandru Belc a
    câştigat premiul pentru regie în cadrul secţiunii Un Certain Regard
    a Festivalului de la Cannes, pentru filmul ‘Metronom’. Pelicula spune povestea
    a doi liceeni din România comunistă a anului 1972, care se iubesc şi scriu
    scrisori la emisiunea Metronom de la Europa Liberă, în timp ce tenismenii
    români Ion Ţiriac şi Ilie Năstase joacă Finala Cupei Davis împotriva Americii.
    Când băiatul primeşte aprobarea să plece definitiv din ţară, împreună cu
    familia, îndrăgostiții ştiu că trebuie să se despartă, dar nu se aşteptau ca
    ultimele zile împreună să devină hotărâtoare pentru întreaga lor viaţă.


    ‘Metronom’ este debutul în lungmetrajul de ficţiune al regizorului Alexandru
    Belc, cunoscut până acum pentru documentarele ‘Cinema, mon amour’ (2015) şi ‘8
    martie’ (2012). Filmul îi are în distribuţie pe actorii Mara Bugarin, Şerban
    Lazarovici, Mara Vicol, Vlad Ivanov, Mihai Călin şi Andreea Bibiri.     Un
    Certain Regard este o competiţie derivată din Palme d’Or, care pune în
    perspectivă concepţiile originale şi îndrăzneţe ale unor regizori aflați la
    început de carieră sau puţin cunoscuţi.


    La Cannes a fost prezent, în competiția
    oficială, și filmul R.M.N, al românului Cristian Mungiu, un regizor
    binecunoscut al festivalului. El este deţinător al unui trofeu Palme d’Or,
    câştigat în 2007, cu filmul 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile, apoi Cel
    mai bun scenariu, în 2012, pentru După dealuri şi Cea mai bună
    regie, în 2016, cu Bacalaureat. R.M.N.
    este, potrivit Hollywood Reporter, o explorare fascinantă, foarte
    umană, a multiplelor probleme cu care se confruntă România.


    Altă prezența
    românească la această ediție a fost regizorul Radu Jude – cu premiera mondială
    a scurtmetrajul ‘Potemkiniştii’, în programul ‘Quinzaine des Realisateurs’, o
    secţiune paralelă a prestigiosului festival. Actriţa română Cosmina Stratan, cea care în urmă cu
    zece ani, tot la Cannes, a fost revelaţia filmului lui Cristian Mungiu ‘După
    dealuri’, primind, alături de Cristina Flutur, Premiul pentru interpretare
    feminină, s-a regăsit anul acesta în distribuţia lungmetrajului ‘Frere et
    soeur’, alături de Marion Cotillard şi Melvil Poupaud. Filmul, regizat de
    Arnaud Desplechin, a fost prezentat în Competiţia oficială. Producătoarea
    română Diana Păroiu fost selectată de European Film Promotion și a participat
    la programul ‘Producers on the Move’, program prestigios care se derulează de
    22 de ani în cadrul Festivalului de la Cannes.