Opoziţia siriană,
în conflict deschis cu regimul preşedintelui Bashar
al-Assad, susţine că acesta din urmă se află la originea atacului de marţi cu obuze
conţinând gaz chimic, din nord-vestul Siriei, soldat cu moartea a zeci de oameni,
inclusiv copii. În schimb, via Moscova, care îl sprijină pe al-Assad, parvin
informaţii ce lasă să se înţeleagă că teroriştii din zonă ar fi vinovaţi de
cumplita tragedie, ruşii declarând că aviaţia siriană a bombardat ulterior un
depozit al insurgenţilor ce conţinea substanţe toxice.
Sub focul încrucişat la
propriu, dar şi la figurat – al acuzelor şi dezminţilor, civili inocenţi îşi pierd, zilnic, viaţa,
fiind victime ale unui conflict complicat ce pare că nu se va termina prea
curând.
Războiul civil sirian durează de şase ani, fără a exista vreun semn că
s-ar putea ajunge la o soluţie politică! Aproape 5 milioane de sirieni au fugit
din ţară, foarte mulţi către Europa, şi mai mult de 250 de mii au fost ucişi!
La
câteva de mii de kilometri spre nord, în al doilea oraş ca mărime al Rusiei – la Sankt Petersburg – numeroase familii îşi plâng şi ele morţii, victime ale teribilului atac de luni, din
metrou. Teroristul, un tânăr de 22 de ani de origine kârgâză, a plasat două
dispozitive explozibile: una a fost detonată într-un
vagon aflat în mişcare între două staţii centrale, cealaltă,
lasată într-o altă staţie, a fost dezamorsată.
Doresc să exprim sincere condoleanţe
dumneavoastră, poporului rus şi familiilor îndoliate ca urmare a atacului revoltător de la
metroul din Sankt Petersburg, care a făcut victime în rândul populaţiei civile, curmând vieţi
nevinovate şi rănind grav alţi pasageri – se arată în mesajul preşedintelui român Klaus Iohannis transmis omologului
rus, Vladimir Putin.
Întreaga noastră compasiune – mai spune spune şeful statului român – se îndreaptă către familiile
greu încercate ale victimelor, cărora le suntem alături, şi către cei răniţi, cărora le urăm însănătoşire grabnică.
Klaus Iohannis reiterează, în egală măsură, importanţa continuării
eforturilor conjugate şi coordonate în lupta cu flagelul terorismului şi extremismului
violent, pentru prevenirea şi combaterea acestora.
Nicio ţară din lume,
oricât ar fi ea de dezvoltată, nu a fost, însă, capabilă să învingă terorismul de
una singură. Nici chiar Franţa, Germania sau Marea Britanie, pradă, şi ele, terorii: Parisul, Nisa, Berlinul
sau Londra sunt tot atâtea puncte pe trista hartă a atacurilor de dată recentă,
cărora le-au căzut victime inclusiv cetăţeni români, turişti sau rezidenţi. Sigur,
declaraţiile de compasiune şi solidaritate sunt importante. Cu mult mai
importantă este, însă, acţiunea concretă împotriva terorismului, de care cel
puţin Europa era, până în urmă cu câţiva ani, relativ străină.
Pentru moment, ca urmare a atacului de la
Sankt Petersburg, de pildă, liderii Rusiei, Franţei şi Germaniei au convenit să
intensifice schimburile de informaţii între serviciile secrete.