Radio România Internațional

Tag: Miclauseni

  • Complexul Sturdza, Miclăușeni

    Complexul Sturdza, Miclăușeni

    V-am promis
    pentru o vreme să urmărim destinaţiile din Top 10 Destinații FIJET România
    2023. Membrii Clubului Presei de
    Turism – FIJET România au vizitat, au propus şi au votat locuri din țară care
    se remarcă din punct de vedere turistic. Am ajuns astăzi la locul 7: Complexul
    Sturdza, Miclăușeni, din judeţul Iaşi. Ansamblul de la Miclăuşeni este format
    din 3 monumente: Biserica Sf. Voievozi, Buna Vestire -
    datând din 1787, Castelul Sturdza – datând din secolul al XVII-lea, reclădit în
    1752 şi în secolul al XIX-lea şi Parcul – datând din secolul al XIX-lea.


    La numai 65 de kilometri de oraşul Iași, pe
    drumul european E 583, care leagă Iașul de Roman, ascuns într-o pădure, se
    găsește una dintre cele mai romantice clădiri din România, Castelul de la
    Miclăușeni. Cu arhitectură neo-gotică, numeroase turnulețe și decorații
    exterioare, castelul a fost ridicat între secolele XIX și XX de către cunoscuta
    familie princiară Sturdza și restaurat în zilele noastre.


    Ne-a vorbit despre complex Sebastian Marcoci, ghid al castelului Este un loc deosebit, un loc care a fost ferit de-a lungul vremii de
    trăiri negative, de uneltiri politice sau diferite filozofi oculte. Este rodul
    unei povești de dragoste, dar nu doar în partea romantică, mai ales dragostea
    lor pentru natură: este un parc superb, dragostea pentru artă: mă refer la
    arhitectură, la pictura din interior, sau dragostea pentru cunoaștere și
    lectură: aici a fost o bibliotecă impresionantă și grija acestei familii de la
    Miclăuşeni de a păstra permanent rânduiala ortodoxă. Oamenii care vor veni să
    ne viziteze sau să participe la evenimentele organizate de noi vor simți o
    astfel de liniște și apoi toți ei devin mesagerii noștri, de fapt către o
    dorință comună, o dorință care ne unește, dorința de a restaura, de a descoperi
    și de a conserva tot ce este frumos în România și să ne bucurăm de tot ce au
    creat vechile familii nobile.



    Timp de mai multe generaţii, familia
    Sturdza a adunat, într-o impresionantă bibliotecă, peste 60 de mii de cărţi,
    unele dintre ele rarităţi. În perioada celui de-al doilea război mondial, mai
    precis în 1944 – 1945, foarte multe cărţi au fost distruse, fiind arse în sobe
    de către soldaţii sovietici care se instalaseră în castel. Din castel au
    dispărut, pe lângă cărţi,     toată mobila şi bunurile de valoare. Au rezistat timpului picturile murale,
    elementele de feronerie şi tâmplărie şi câteva sobe. Piesele de mobilier sunt
    majoritatea achiziţii ulterioare sau donaţii. Mozaicurile sunt tot originale.
    În castel au fost 21 de sobe, toate mergeau pe acelaşi principiu, încălzind
    întregul perete, iar castelul, fiind de cărămidă, se menţinea cald. Pictura
    castelului face parte dintr-un stil apărut în Belgia şi Franţa, Art Nouveau, în
    care predomină motive vegetale, florale şi animaliere. Se pot vedea animale
    fantastice în special şi elemente principale din balzonul familiei: crucea cu
    şarpele şi leul, care pot fi văzute şi pe exterior.


    La Castel se poate înnopta sau se poate
    poposi pentru un prânz boieresc: Sebastian Marcoci: Avem un restaurant
    aici, unde puteți servi niște preparate servite chiar de familia Sturza și
    vizitatorii lor acum 100 de ani, sau participa la un eveniment în care aveți
    ocazia să vă întoarceți în timp, să trăiți niște momente deosebit, din perioada
    La Belle Epoque.


    Castelul găzduieşte evenimente amintind de
    gloria de odinioară a locurilor.


  • Castele din România

    Castele din România

    În ultimii ani, interesul pentru
    vechile reședințe nobiliare din România a crescut. Fie că e vorba de numărul
    din ce în ce mai mare de curioși ce pleacă să străbată satele în căutare de
    vechi conace sau de antreprenori care încep aventura de a readuce astfel de
    clădiri la frumusețea de altădată, se poate observa un curent din ce în ce mai
    amplu de redescoperire a reședințelor nobiliare extraurbane. Există în România
    peste 300 de astfel de monumente, aflate pe lista monumentelor de patrimoniu. Dintre
    acestea, vom încerca să ajungem la câteva castele mai puțin promovate sau
    cunoscute.


    În primul rând,
    foarte aproape de București, avem palatul de la Florești, de lângă Ploiești,
    spune Irina Leca, istoric de artă. A fost construit de nababul Cantacuzino,
    după planurile lui Ion Berindei. Este un frumos exemplu de arhitectură de
    început de secol XX, care, deși azi e în ruină, este un obiectiv cât se poate
    de pitoresc și cât se poate de viu. Proprietarii actuali încearcă să-l
    revitalizeze și organizează acolo foarte multe evenimente culturale, cel mai
    important fiind concursul hipic Kapatia Horse Trials.


    În estul
    României, puteți vizita Castelul Sturdza, de la Miclăușeni. Acesta vorbește
    despre istoria familiei nobiliare Sturdza. Sebastian Marcoci, ghidul
    castelului.

    Aici e o poveste frumoasă. George Sturdza și
    Maria Ghica, construiesc un castel, pe structura vechiului conac, în stil
    neogotic. Este un lucru deosebit pentru zona noastră. Construcția a durat circa
    24 de ani. El este pictat la interior în stil art nouveau. Maria Ghica se naște
    la Istanbul. Acolo învață să picteze miniaturi. Tot acolo a învățat și limba
    engleză și s-a căsătorit în 1869 cu George Sturdza. După nuntă, cei doi întreprind
    o călătorie în Occident, prin Germania, Franța și Austria. La întoarcere decid
    să transforme conacul lor în castelul Miclăușeni.

    Domeniul familiei Sturdza are
    trei componente esențiale: un parc dendrologic de 30 de hectare, mănăstirea și
    castelul. Avem componenta spirituală, cea culturală și cea naturală. Noi am
    continuat cumva dorința familiei Sturdza de a crea aici evenimente culturale și
    educative. Unele dintre anexe au fost transformate în pensiune, având cam 50 de
    locuri de cazare. În castel avem o
    maximă. Acolo unde este liniște și pace, domnește armonia. Cam asta caută
    turiștii străini la noi, în România.


    Ne
    continuăm călătoria alături de Irina Leca, istoric de artă, și ajungem la Castelul
    Cuza de la Ruginoasa, aflat la scurtă distanță de Miclăușeni.

    Este, la fel, un exemplu frumos de arhitectură neogotică, într-un parc
    dendrologic superb, un castel restaurat de curând, care adăpostește Muzeul
    Cuza. Aici, vizitatorii pot afla mai multe despre istoria domnitorului român și,
    mai ales, despre Elena Cuza, cea care a locuit în castel. Trecând ușor spre
    Transilvania, ne vom opri la 30 de km de Sighișoara, unde găsim castelul din
    Criș. Istoria acestuia începe în secolul al XV-lea, conform arheologilor, un
    exemplu superb de arhitectură renascentistă.

    Este unul dintre cele mai
    autentice și pitorești care se găsesc acum în Transilvania. Deși nu este
    cunoscut de către publicul larg, este deschis turiștilor de foarte multă vreme și
    se află în plin proces de restaurare. Este și acesta administrat de o fundație
    care oferă tururi ghidate dezvăluind istoria castelului, dar și a satului
    săsesc în care se află acesta.


    Avem în România
    câteva zeci de castele reprezentative, însă lista este mult mai mare. Irina Leca.

    Vorbim de Bran, Peleș, Pelișor, castelul Cantacuzino de la Bușteni. Topul
    este destul de mare, iar un circuit al acestor obiective ar fi cât se poate de
    fezabil și de atrăgător. De asemenea, foarte interesant este că, așa cum
    francezii au și ei Valea Loarei, avem și noi două cursuri de apă, care au în
    stânga și în dreapta lor o salbă întreagă de castele.

    Pe Valea Mureșului, de la
    Toplița până la ieșirea din țară, există zeci de castele, unele se pot vizita și
    sunt foarte frumoase, altele sunt în stare mai puțin bună. Peste Carpați, avem
    Valea Trotușului. La Dărmănești, Dofteana, Comănești, există foste reședințe
    nobiliare cât se poate de pitorești și foarte interesante.


    Faptul
    că în partea central-nordică a României, în județul Mureș, veți găsi multe
    castele de poveste ne este confirmat și
    de Sanda Vițelar, consilier de comunicare și mass media la Consiliul Județean.

    La 13 km de Sighișoara, vă așteaptă satul tipic săsesc Criș, unde se
    află castelul Bethlen, reprezentativ pentru stilul renașterii transilvane,
    construit între secolele XIV și XVIII. Dar puteți porni și
    către Valea Gurghiului și pitorescul castel de vânătoare de la Lăpușna. Dacă
    alegeți Valea Mureșului, în localitatea Brâncovenești, vă așteaptă Castelul
    Kemény, construit de familia cu același nume, aproape de DN 15 Reghin-Toplița.

    Județul Mureș este renumit pentru castelele și conacele de odinioară. Multe
    dintre ele se află în stadiul de renovare, dar oferă posibilități de a petrece
    timpul liber. În zona de câmpie, spre Cluj Napoca, putem face un popas la un
    alt castel important, la Zau de Câmpie, castelul Ugron, cunoscut și sub numele
    de Castelul Calendar. Are 365 de ferestre, patru turnuri, la fel ca numărul anotimpurilor,
    52 de camere, câte sunt săptămânile dintr-un an, 7 terase, cât zilele
    săptămânii și 12 holuri, care reprezintă lunile anului. Aici puteți găsi o
    poveste de dragoste sub semnul căreia a și fost construit castelul, o dragoste
    neîmplinită între proprietarul castelului și o prințesă rusă.



    Cei care nu au mult timp la dispoziție pot vizita
    castelele reprezentative ale României, cum ar fi Peleș, Pelișor, Bran sau
    Corvinilor. Însă, dacă aveți mai mult timp la dispoziție, puteți accesa site-ul
    monumenteuitate.org, o platformă vastă, cu foarte multe caracteristici și
    foarte utilă, de cercetare și popularizare a reședințelor nobiliare extraurbane.
    Veți găsi o listă interesantă cu castele mai puțin promovate.

  • Miclăuşeni

    Miclăuşeni

    Astăzi vă invităm în nord-estul ţării, într-un sat
    din podişul Moldovei, Miclăuşeni, la o distanţă de 20 km de Roman şi 65 km de
    municipiul Iaşi, unde ne-am decis să vă propunem un periplu în timp, la
    castel. Castelul Sturdza de la
    Miclăuşeni, cunoscut şi sub denumirea de Palatul Sturdza, este un castel în
    stil neogotic construit între anii 1880-1904 de către Gheorghe Sturza şi soţia
    sa Maria, în satul Miclăuşeni şi se află în prezent, proprietatea Mitropoliei
    Moldovei şi Bucovinei, fiind inclus pe lista monumentelor istorice din judeţul
    Iaşi din anul 2015.


    Ansamblul de la Miclăuşeni este format din 3
    monumente: Biserica Sf. Voievozi, Buna Vestire – datând
    din 1787, Castelul Sturza – datând din secolul al XVII-lea, reclădit în 1752 şi
    în secolul al XIX-lea şi Parcul – datând din secolul al XIX-lea.


    După ce a avut de suferit în urma a două incendii
    şi infiltrării apei, în anul 2003 castelul a intrat într-un program de
    restaurare. S-au efectuat atunci lucrări de consolidare şi au fost
    reconstituite după fotografii elementele decorative pierdute mai mari sau mai
    mici. Piese de mobilier din lemn, în special uşi, ferestre, lambriuri, scări
    interioare din lemn şi parchetul original au fost restaurate şi conservate în
    anii 2003-2005. Deşi lucrările de restaurare nu au fost finalizate în
    totalitate, o vizită la castelul Sturdza de la Miclăuşeni vă va încânta.


    Ne poartă prin castel şi ne spune poveşti inedite
    Sebastian Marcoci, custodele castelului: Castelul a fost construit la 1880 de către
    George Sturdza şi soţia sa, Maria (din familia Ghica), inspirat din călătoriile
    lor în Franţa, Germania şi Austria. În încăperile de acolo era un atelier de
    ţesătorie, se mai numea camera femeilor, şi ce este interesant este că din
    interior se putea intra pe o uşă secretă într-un tunel de evacuare ce are
    ieşirea către mănăstire, în satul Miclăuşeni. Acum când intră castelul în
    restaurare există un proiect să se refacă drumul până la mănăstire. Elementele
    de originalitate sunt picturile, elementele de feronerie şi tâmplărie şi câteva
    sobe. Piesele de mobilier sunt majoritatea achiziţii ulterioare sau donaţii. O
    să vă invit aici, unde era atelierul de pictură sau camera de zugrăvit, o să
    vedeţi în interior o sobă originală.


    Castelul a fost amenajat cu meşteri austrieci,
    care realizau sobele, tâmplăria sau parchetul, câteodată acesta din urmă
    oglindind modelul tavanelor, ne-a mai spus interlocutorul nostru şi a continuat
    vizita prin castel: Aici este o piesă interesantă, un vechi
    lavoar, cu vasul autentic, iar dedesubt era partea a doua a setului, oliţa de
    noapte. În 1944 tot castelul a fost ocupat de armata sovietică. O să mergem acum
    în camera copilului. Camerele acestea din latura nordică, fac parte din vechiul
    conac, constuit la 1755, tavanele aici sunt ogivale, iar în cămăruţa aceasta a
    stat Ecaterina (fiica Mariei şi a lui G Sturdza) în momentul donaţiei. Este o
    cameră modestă, care seamănă cu o chilie, Ecaterina se pregătea pentru viaţa
    monahală. În interior este un pătuţ original, un pătuţ de copil, dar cu
    elemente foarte interesante şi anume cu posibilitatea de a-l extinde pe măsură
    ce creştea copilul. Baia aceasta se mai numea baia Mariei, o baie luxoasă la
    vremea respectivă, era pictată integral sau cu gresie cu motive orientale.
    Întreaga baie este de inspiraţie orientală pentru că Maria a trăit la Istanbul.
    În colţ e un lavoar, iar în spatele lavoarului era a doua uşă secretă către
    tunel. Baia e mai joasă cu două trepte. În caz de inundaţie apa se ducea într-o
    zonă în care era uşor evacuată. Mozaicurile sunt originale, iar în locul acesta
    a fost o sobă foarte frumoasă, de culoare albă, iar partea interesantă este că
    încălzea peretele integral. În castel au fost 21 de sobe, toate mergeau pe
    acelaşi principiu, iar castelul, fiind tot de cărămidă, se menţinea cald.
    Pictura castelului face parte dintr-un stil apărut în Belgia şi Franţa, care se
    numeşte Art Nouveau, în care predomină motive vegetale, florale şi animaliere.
    Se pot vedea animale fantastice în special şi elemente principale din balzonul
    familiei: crucea cu şarpele şi leul, pe care l-aţi văzut şi pe exterior.


    O călătorie într-un timp cu domniţe şi cavaleri pe
    care vă propunem să nu o amânaţi. Castelul poate fi vizitat în weekenduri între
    orele 12.00-17.00, iar pe perioada sărbătorilor sunt organizate evenimente
    amintind de gloria de odinioară a locurilor.