România devine de la un an la altul o destinaţie tot mai atractivă pentru muncitorii străini, a afirmat şeful Serviciului pentru Imigrări al judeţului Arad, comisar-şef Ciprian Blidar. Potrivit acestuia însă, o parte dintre cei sosiţi încearcă să treacă ilegal frontiera către alte ţări din vestul Europei. În judeţul Arad, aflat în nord-vestul României, fenomenul generează o serie de probleme, atât pentru autorităţi, cât şi pentru angajatori.
Blidar a spus că aproximativ 20% dintre cetăţenii străini sosiţi la muncă în România din ţări afro-asiatice încearcă să treacă ilegal frontiera. El a arătat că, în 2023, companiile din judeţ au depus solicitări pentru angajarea a 3.561 de muncitori non-UE. Cu toate acestea, din aceste cereri, doar 2.344 au fost aprobate. Comisarul-şef a precizat că Aradul este în topul numărului de străini depistaţi în situaţii ilegale, cu 1.649 de persoane, dintre care 670 au fost cazate în centrele de custodie ale Inspectoratului General pentru Imigrări în vederea returnării de pe teritoriul României. Cei mai mulţi muncitori care ajung în Arad sunt necalificaţi şi provin din Sri Lanka, Nepal, India, Maroc şi Bangladesh.
Poliţia de Frontieră Română solicită anularea vizei pentru migranţii care intră legal în România, iar apoi sunt prinşi când încercă să treacă fraudulos graniţa în alte state, a declarat şeful Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Oradea, Marin Bondar. Potrivit acestuia, migranţii cu viză de scurtă şedere în România aşteaptă data de 31 martie, când vor putea pleca în Spaţiul Schengen cu avionul. Bondar a mai spus că viza naţională de scurtă şedere, care oferă dreptul de a rămâne pe teritoriul României pentru o perioadă cuprinsă între 90 şi 180 de zile, va fi valabilă în oricare stat Schengen. Deţinătorii vor putea să tranziteze frontiera României atât aeriană, cât şi terestră dacă îndeplinesc toate condiţiile, precum să posedede sume de bani pentru a-şi asigura reîntoarcerea pe teritoriul României sau să aibă dovada dreptului de a sta pe teritoriul unui stat Schengen.
Marin Bondar a mai spus că, cel mai probabil, nu toţi cei care posedă viză naţională românească vor putea să ajungă în Spaţiul Schengen dacă nu vor face dovada că au mijloace de subzistenţă necesare. De la începutul acestui acest an, migraţia ilegală la frontiera cu Ungaria a mai scăzut, după ce în 2023 s-a înregistrat un maxim istoric de aproape 12.000 de persoane. La nivel european, anul trecut s-a înregistrat cel mai mare număr de cereri de azil, după criza migraţiei din 2015-2016, majoritatea solicitanţilor fiind din Siria şi Afganistan.
Centrul Regional de Proceduri şi Cazare a Solicitanţilor de Azil din Timişoara este pregătit să primească în orice moment un aflux de migranţi, a anunţat directorul adjunct al instituţiei, Valentin-Robert Gurgu. Potrivit acestuia, aproape 8.000 de persoane au cerut azil anul trecut, iar în 50 de cazuri a fost acordată o formă de protecţie din partea statului, precum statutul de refugiat. Gurgu a declarat că anul trecut au fost cazate în centrul timişorean peste 7.000 de persoane şi că cei mai mulţi străini care au solicitat acordarea unei forme de protecţie provin din ţări precum Bangladesh, Siria, Pakistan, Nepal şi Sri Lanka.
Majoritatea persoanelor care au cerut azil au invocat motive economice, a explicat Gurgu. El a precizat că solicitanţi de azil beneficiază de toate drepturile legale pe perioada analizării dosarelor. În cazul în care se determină că şederea este ilegală, solicitantul poate să opteze să plece singur în ţara de origine sau va fi preluat în custodie de poliţioştii de la Imigrări. Centrul pentru solicitanţi de azil din Timişoara, în vestul României, are o capacitate de 250 de locuri, iar în prezent 15 persoane se află custodie. În cadrul instituţiei mai functionează şi Centrul de Tranzit în Regim de Urgenţă pentru refugiaţi, primul de acest fel din lume.
