La aproximativ două săptămâni de la primele cazuri de îmbolnăvire a
copiilor din Argeş, internaţi la Spitalul Marie
Curie din Bucureşti, cu sindrom hemolitic-uremic, nu a fost descoperită
cauza care a dus la infectarea nou-născuţilor.
După analizele de
laborator efectuate, apa, laptele praf şi fructele consumate de copiii cu
vârste cuprinse între şapte luni şi un an şi jumătate au fost excluse dintre
posibilele cauze ale infectării. Ancheta epidemiologică va continua pentru a
verifica posibilitatea existenţei altor surse de alimente de origine animală
care ar putea fi sursa îmbolnăvirii.
Şefa Secţiei Nefrologie de la Spitalul
‘Marie Curie’, Mihaela Bălgrădean, a declarat că va fi foarte greu de depistat
cauza exactă a bolii de care suferă copiii. Potrivit acesteia, boala începe cu
o perioadă de incubaţie, după aceea cu o perioadă de diaree şi deja se pierde
foarte mult timp în care germenele ca atare nu mai există. Există numai toxina
lui, care este responsabilă de dramatismul acestei boli. Bălgrădean a explicat
că aceşti copii nu au o tulpină de E-coli care să explice starea lor.
Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, doctorul Alexandru Rafila,
explică, de asemenea, de ce infecţia nu a putut fi depistată şi la ceilalţi
copii. Alexandru Rafila: Acest diagnostic a fost negativ din
două motive: unul, pentru că intervalul scurs între debutul bolii şi testare a
fost lung şi pentru că unii dintre aceşti copii au primit un tratament
antibiotic. Tratamentul antibiotic exclude practic posibilitatea de a izola
microorganismul patogen. Din păcate, nu reuşim totdeauna să identificăm sursa
infecţiei. Cea mai bună soluţie este să identificăm sursa infecţiei, pentru că
dacă ştii care e sursa, atunci poţi să întrerupi calea de transmitere.
Medicul Alexandru Rafila a mai precizat că rezultatele finale ale anchetei sunt
aşteptate în cel mult două săptămâni şi a subliniat că pentru evitarea altor
situaţii de acest fel este necesar ca spitalele să semnaleze mai repede
cazurile suspecte şi să colaboreze cu autorităţile de sănătate publică.
Chiar
şi pentru bebeluşii care au fost sau vor fi externaţi, situaţia este complicată.
Monitorizarea lor va continua pe
parcursul a cel puţin un an. Medicii spun că există posibilitatea ca ei să
rămână cu sechele după acest episod, respectiv cu un grad mai mic sau mai mare
de insuficienţă renală. Vestea bună ar fi că, în ultimele zile, nu au mai
existat cazuri de boală diareică acută complicate la copii. Institutul Naţional de Sănătate Publică a
luat legătura cu Centrul European de Control al Bolilor Transmisibile. Au fost
efectuate demersuri pentru deplasarea unei echipe de specialişti ai Centrului
în România, care să acorde sprijin în efectuarea investigaţiilor pentru
depistarea cauzelor de îmbolnăvire.