Tag: Mihai Eminescu

  • Luţeafirlu

    Luţeafirlu

    Luţeafirlu
    di Mihai Eminescu
    pi armâneaști di Toma Enache

    Ca tu pirmit aşi s-făţea
    Ş-di căndu i eta aflată
    Dit soie di amiră , băna
    Nă feată steau-mşeată.

    Maş ună la părinţ eara
    Pirifană ş-ambară;
    Icoană tu băseriţ ea
    Ş-lună tu steali-afoară.

    Su-aumbra grendzălor di plochi
    S-aşuţă di iu sta-mbroastă,
    Cătă firidă iu tu cohi
    Luţeafirlu adastă.

    Mutrea naparti cum tu amări
    Nţapă ş-yiliceaşti
    Pi trimburatili cărări
    Pampori lăi urseaşti.

    Ază-l mutri, măni năpoi
    L’ia foc a l’ei hicati
    El ţi-u mutri ahănti gioi
    Lo vrearea ali feati.

    Cum ea pi coati s-andrupa
    Frămtea-ă l’i chirea tu yisi,
    Ti dorlu a lui şi inima
    Şi suflitu-l’i si aprimsi.

    Ş-ţi soi apireaşti el
    Cănd amurdzaşti afoară
    Stră laiu mur di la castel
    Iu ea va s-iasă troară.

    Ş-pi dinăpoi, pi ceapa a l’ei
    Agiumsi tuş ăn casă.
    Di gl’eţ anţasi, di scăntel’i
    Nă piră s-faţi plasă.

    Ş-cănd tu crivati s-teasi ndrept
    Fitica ti durn’iari,
    Ãl’i mută mân’ili tu chept
    I-ncl’idi ocl’i di n’irari.

    Şi dit yilie `nă lun’ină
    Pi trup cadi virsată ,
    Pi ocl’i mări ş-ncl’şi ţi mină
    Pi faţa a l’ei turnată.

    Ea ul mutrea ş-ca arădea
    El tu yilie trimbura,
    Că ţe ahănda tu yis nidzea
    Un suflit dol’i di s-adra.

    Ş-canda zbura cu el tu somn
    Ş-ca suschira ş-greu ăl’i yinea:
    Lăi, vrute,pisti noapti domn,
    Că ţe nu yini ? Yinu aoa!

    Luţeafir imir s-dipunai,
    S-archiuşuri pi ună arază,
    Tu casă ş-minti s-apireai
    Şi bana-n’i lun’ineadză!

    El asculta anvirinat
    Ş-ascapiră di vreari
    Şi s-aruca ca sfuldzirat
    S-ahundusea tu amari.

    Şi apa iu-şi fu plăscănit
    Vărliga s-arcuteaşti,
    Dit ahăndos niarăzvuit
    Pirifan gioni creaşti.

    Anarga treaţi ca tu pragu
    Pi mardzina ali geami
    Ş-tu mănă ţăni un ciumagu
    Tsi-împlinu-i di călami.

    Părea un tinir vuivudă
    Cu per di malâmă moali
    Un vinit veştu si-anudă
    Pi anumirili goali.

    Aumbra faţ-l’ei tu yilii
    I albă ca nă ţeară –
    Un mortu muşat cu ocl’ii yii
    Tsi ascapiră nafoară .

    Dit haua mea, vin’i multu greu,
    Ta-s avdu-acl’imarea
    Şi ţerlu easti tati a meu
    Şi dada a mea i-amarea.

    Tu a tău udici ta s-potu s-yin,
    S-ti vedu tu crivati,
    Dipuş i aoa cu-a meu sirin
    Şi bană-n’i loai dit api.

    Yinu, steauă maş niheamă
    Lasă–ţ căşoara a tauă ,
    Io hiu Luţeafirlu di-ndzeană
    S-ti fac ănveastă nauă .

    Tuş tu pălati di mirgeani
    S-bănăm eta chirută ,
    Ş-dun’eaua tută dit ocheani
    Cu vreari va ti-ascultă.

    Căt hii muşat, cum maş tu yis
    Un anghil am vidzută ,
    Ama pi torlu a tău dişcl’is
    Nu-as calcu eta tută.

    Ai stran’ili şi zboară xeani,
    Ş-fără di bană ascapiri,
    Că io hiu yie; ş-mortu tini
    Ş-mi astal’i a tali piri.

    Tricu nă dzuă ş-alti trei
    Ş-ca pi scutidi yini,
    Luţeafirlu pisupra a l’ei
    Cu arazili’i sirini.

    Ea s-minduea la el tu somn,
    Tu minti să-şi lu aducă
    Şi dor di-a chimat’lor domn
    Tu inimă u-anciupă:

    Luțeafir imir, s-dipunai
    S-archiuşiri pi ună arază ,
    Tu casă ş-minti s-apireai
    Şi bana-n’i lun’ineadză!

    Cum el dit ţer u aduchi,
    Di pidimo s-alumtă,
    Ş-deavrigra ţerlu ahurhi
    Tu locu iu si-astupă.

    Tu air piri sălăghiti,
    Duneaua u-acăţară
    Ş-dit pădzăli discurfusiti
    Da cap, un gioni afoară.

    Pi laia perci ca di yită
    Căruna ardi s-pari,
    Ş-azbuira pi minduită
    Ş-ban’i făţea tu soari.

    Dit laiu savan dizvilit
    Ies marmoree braţă
    Yini anvir’nat ş-ca minduit
    Şi galbin i tu faţă;

    Ma ocl’i mări, a lor n’iati
    Ahănda el i-aprindi,
    Dauă lăngori dip agiunati
    Şi mplini di scutidi.

    – Dit haoa mea vin’i multu greu
    S-ti avd ş-aestă aradă ,
    Şi soarili i tati a meu
    Şi noaptea n’i-easti dadă.

    Yinu la steauă, dip niheamă
    Lasă-ţ căşoara a tauă,
    Io hiu Luţeafirlu di-ndzeană
    S-ti fac ănveastă nauă.

    Tu per ţi malămă lu-ai,
    S-ţ-acaţ cărun’i di steali,
    Tu a meali ţeruri s-dai
    Pirifană ca eali.

    Căt hii muşat, cum maş tu yis
    Nă strigă am vidzută,
    Ama pi torlu a tău dişcl’is
    Nu-as calcu eta tută.

    Ãn’i cicânesc di a tău dor
    Tu cheptu, a meali coardi
    N’i angreacă ocl’i mări ş-mi mor
    Mutrita ta mi ardi.

    Ma, io cum s-dipun la tini?
    Nu vrei ta s-badz tu minti,
    Că moartea nu-i ti mini,
    Ş-că tini u-ai dininti?

    Nu caftu zboară uidisiti,
    Nu ştiu cum s-ahurhescu –
    A tali suntu achicăsiti
    Maş mini nu-aduchescu;

    Ama ma s-vrei curună
    Ți s-umplă vrearea ghini,
    Pi loc tini dipună
    Ta s-mori isa cu mini.

    Ãn’i cafţă tora s-mor aoa
    Ta s-dai ună băşeari,
    Ma voi să ştii ti totna
    Că ş-vrearea-n’i easti mari;

    E, va s-hiu dit amărtie fapt,
    Va s-l’iau altă aradă;
    Di etili tuti hiu ligatu
    Ma voi ta s-mi dizleagă.

    Ş-fudzi… Canda di dip chiru.
    Ti vrearea a unei feati,
    S-freadzi dit locu ţi-l avu,
    Cu dzălili nicati.

    Tu idyea oară, Cătălin,
    Spărhiac criscut ân casă ,
    Ți bagă tu putiri yin
    A oamin’ilor la masă.

    Ficior ţi ţăni dinăpoi
    Fustăn’i di amiroan’i,
    Un doci aflat şi ici di soi,
    Ama cu ocl’i di lamn’i.

    Şi faţăli aroşi li adară,
    Ti capu a lui, ş-au hari,
    La Cătlina, bagă oară
    Ş-u veagl’i cu n’irari.

    Ma ţi işi muşată semn
    Ş-anami, s-u ardă pira;
    E, Cătălin, tora s-videm
    Cara s-ţ-agiută mira.

    Ş-u strindzi ayon’ea pi sum sin
    Aşe tu uşi diunăoară.
    – Em ţi vrei, o, lăi, Cătălin?
    Nu-ai lucru tor’ di oară.

    – Ţi voi? Voi s-nu hii cihtisită
    Ş-daima pi minduiari,
    S-arădz, s-mi-alaşi tu bitisită
    Să–ţ l’iau maş nă băşari.

    – Hăbari lai, nu-am ţi cher,
    Nu mi cărtea, du-ti naparti –
    Că di luţeafirlu dit ţer
    Mi l’ia un dor di moarti.

    – Ti-nveţ cara tini s-nu ştii
    Cum s-feţi tută vrearea,
    Nu ancaci-mi ti amărtii,
    Aravdă, stăi preayalea.

    Cum vinitorlu acaţă tu păduri
    Pul’il’i cu laţu
    Aşe pi braţu a mel s-archiuşiri,
    S-mi strindză ş-tini cu braţu;

    Cu ocl’i ăncărfusiţ tu oară
    Tu ocl’i a mei s-armăn’i…
    Căndu va ti-analţdi sumsoară
    S-ti pindză dit călcăn’i;

    Cându faţa mea u aplec nghios,
    A ta s-mutrească dzeana,
    Şi s-nă mutrim cama vărtos
    Ş-cu vreari tută bana;

    Ş-ca s-ti pitrundă siyur
    Agapea ți-anvițaşi,
    Cându va ti baş ş-mi andoapir,
    Tini năpoi s-mi başi.

    Ea lu mutrea pi cilimean
    Nirată ş-aspăreată
    Ş-cu nămuzi ş-angătan
    Taha nu-l va ş-ul caftă.

    Ş-mizi ăl’i dzăsi: – Di cu n’ic
    Ti şteam ghini pi tini,
    Tut băndurai, ti ţiva dip,
    Ti uiduseşti cu mini…

    Ma un luţeafir ţi apiri,
    Dit isihia şcretă,
    Da fără mardzin’i dzări
    Tu amarea agărşetă.

    Ti aţea ocl’iu pi ascumta
    Ămplinu-i di plăndzeari,
    Aşi cu treambur treaţi ş-apa
    Cu năs tu urdinari;

    Yilici di ahăntă vreari
    A meu caimo s-ul chiară ,
    Ma tut stră-dzen’i ansari
    S-nu-l agiungu văroară.

    Cu arazi gl’eţ ş-ânvir’nat tricu
    Dit lumea ţi-l disparti…
    Tu inimă va-l ţân ş-tu eta iu
    Chiru ahânt naparti.

    Ti aţea dzălili ăn’i si-par
    Ca şcreti ş-pondi arini,
    Ma nopţă’li s-cu hari aflati
    Ți nu-aduchescu di-iu yini.

    Hii nă fitică ţi s-ț-adar…
    Ai s-n’i-u frăndzem dit hoară
    Nu va ştibâ toru ambar
    Şi numa va nă chiară.

    Ş-va şidem fronin’i ca sămţ
    S-pãstriţ, ca doi trandafili
    Va-ţ fugă doru ti părinţ,
    Şi yisu ti luţeafiri.

    Părn’i Luţeafirlu. S-tindea
    A lui arichi tu ţer,
    Căl’iuri di n’il’i di an’i videa
    Cum tu aţea minută cher.

    Dighios un ţer canda i-aflat,
    Ş-pisupră alt ţer cu steali –
    Părea sfuldzir nicurmat
    Ţi turbă pritu eali.

    Şi dit a haosului pădz,
    Ş-avrigra di el işea,
    Videa tu protili arădz,
    Lun’in’i cum scăpira ;

    Ş-izvurăndalui lu-anfâșor
    Născănti-amări duruti… azboairâ,
    Mâduuâ ancâlar pi dor
    S-agârșeascâ tuti, tuti…

    Iu agiumsi, nu-ari bitisitâ
    Ș-lu acațâ praxi-ntr-ocl’i
    Ș-chirolu, geaba s-ari ampulisitâ
    S-da cap tu-a aerlui grochi.

    Nu-i ţiva, ma, canda easti
    Nă seati ţi lu sudzi,
    Ţiva ahăndos ţi-undzeaşti
    Cu agărşerli surdi.

    Di ahapsea etăl’ei ăn’i si lăi.
    Tate, dă-n’i cali dit aradă
    Şi alăvdat ti daima s-hii
    Ş-dun’eaua tută s-veadă.

    Caftă- n’i Dumidzale, iţi doară ,
    Ma dă-n’i nă altă soarti,
    Că-izvur hii ţi da nafoară
    Bană deadun cu moarti;

    Nimoartea cu-a l’ei pirâ
    S-loai ș-cu jiru di sum ploapi
    Ş-ti tuti aesti s-n’i dideai
    Nâ sati di ayapi.

    Dit haos, Dumidzale, mi adrai
    Ş-tu haos voi tu aistă sati…
    Ş-dit arihati mi amintai
    Ni-u seati di arihati.

    – Hyperion, ţi dit a ta himă
    Dai cap cu altă dun’eauă,
    Nu caftă ciudii ta-s-yină
    Cu trup ş-numă di neauă;

    Vahi om vrei s-hii
    S-undzeşti cu a lor fară?
    Ma s-ardă oamin’il’i di yii
    S-amintă oamin’i iară.

    El’i maş andregu tu vimt
    Yisi ş-chiruti zboară,
    Căndu undi află un murmint
    Spură di undi adară.

    El’i maş steali au di tihi
    Ş-aputrusiri di soarti,
    Noi nu avem chiro, ni adyi
    Ş-nu aduchim di moarti.

    Di aco, di iu ş-easti scrisa
    Băneadză ază, ţi moari
    Ş-un soari ma s-u măcă chisa,
    Va da nă poi alt soari.

    Canda ti totna s-aflară
    Ş-tu soni moartea ăl’i paşti
    Tuţ ti moarti s-amintară
    Şi mor ta-s caftă soarti.

    Tini, Hyperion, nu cheri,
    Iuţido ţi-ascăpitată…
    Caftă-n’i prota zburari-
    Vrei minti ănviţată?

    Vrei s-ahurhească boaţea-ţea
    Ţi după a l’ei căntari,
    S-alumtă munţă l’i cu pădurea
    Şi nisiili tu amari?

    Vahi tu fapti va-n’i aspun’i
    Puteari fără zn’ie?
    L’ia locu tut, cumăţ s-lu adun’i,
    S-u faţ amirărie.

    Pamporli tuti ţ’-dau avut,
    Ascherea s-fudz alargu
    Pisti amări ş-pi locu tut
    Ama, ti moarti s-nu-avdu.

    Ş-ti cai vrei s-mori?
    Mutrea, l’iaţ calea di aţia
    Cătă pimintu, prit niori
    Ta-s vedz cum i luyuria.

    Tu locu ţi tu ţer lu-avea
    Hyperion s-alasă,
    Ş-dip ca aeri el ahurhea
    Lun’ina să ş-u vearsă.

    Him canda tu amurdzătă
    Ş-antunică nafoară;
    Da cap luna ămbunată
    Ş-va mină apa iară.

    Va-ngreacă cu a l’ei scăntel’i
    Tuţ pon’il’i dit gărdin’i,
    Sum cărună grea di til’i,
    Şidea doi tiniri singuri.

    Alasă-n’i capu a mel, pi sin
    La, vrută, ta să s-bagă,
    S-mi anvilescă cu-araza di sirin
    Dit ocl’iu a tău di frangă.

    Cu gl’eţ ş-măyii lun’ina da,
    S-n’i alagă iţi minduită,
    Ta s-vearsă isihii eta
    Pi noaptea a meau friptă.

    Pisupra-meau, tini veagl’i,
    Vindică arana, că hii gioni,
    Hii prota vreari ţi-n’i si deadi
    Şi yisu a meu dit soni.

    Hyperion videa di analt
    Ciudia tu a lor faţă,
    Mizi un braţu di guşi arcat
    Ş-ea lu acâţă tu braţă.
    An’iurizmă di lilici yini
    Ș-cadi ca nâ ploai dulţi
    Pi frămti a lor di cilimean’i
    Cu perci ş-cu cusiţi.

    Ea ămbitată di vreari
    Analțâ ocl’i. Veadi
    Luţeafirlu. Fără zori
    Lăngorili ăl’i deadi.

    Luţeafir imir, s-dipunai,
    S-archiuşiri pi ună arază,
    Tu minti ş-tu păduri s-dai,
    Dă-n’i tihi, lun’ineadză!

    El trimbură ca alti ori
    Pi dzenuri ş-tu păduri,
    Băga di cali isihi niori
    Âl’i mină cătă mealuri;

    Ma nu-ari s-cadă cum câdea
    Tu amări di aco, di analtu;
    – Ţi zori vedz, om ti ţiva,
    Ma-ân’i hiu io, em altu?

    Bănănda tu parei streşi
    Maş tihea vă-i soarti,
    Io hiu tu locu iu mi apreşi
    Un gl’eţ fără di moarti.

  • Dzuua Culturãllei Naționalã 2025

    Dzuua Culturãllei Naționalã 2025

    Ditu 2011, România sărbăturiseaşti, cathi an, Dzuua Culturãllei Naționale, cari nsimneadză data di amintari a poetlui naţionalu Mihai Eminescu. Aestă dzuuă easti ahărdzită a culturãllei, artăllei şi efortului academic românescu, sumliniindalui rolu al Mihai Eminescu tru modelarea a identitatillei culturală naţională, pritu contribuţiili a lui tru literatură, jurnalismu, filosofie şi teatru. Anlu aestu, s’umplu 175 di ani di la amitarea aţilui cari easti lugursitu nai ma marli poet român. Dzuua Culturãllei Naţionale fu iniţiată di fostul prezidentu ali Academie Române, Eugen Simion, şi vulusitã di Parlamentul a Româniillei, tru anlu 2010.

     

    Adrian Cioroianu, directorlu a Vivliotecăllei Naţionale a României, easti cu minduita cã aestã dzuuă lipseaşti s’hibă sărbăturisită tru tuti dzălili a anlui, nu maş tru 15 di yinaru. „Tru minduita mea, easti ună idhee multu bună apufusearea unãllei Dzuuă a Culturãllei Naţionale, tru contextul tru cari cultura armâne, minduescu, protlu sturu a identitatillei tru iţi suţiitati, nica şi tru suţiitatea româneascăˮ, cundille Adrian Cioroianu. Aestu adăvgă că goala apufuseari a unãllei Dzuuã a Culturãllei Naţionale îlli ţăni adunaţ stogu responsabilii a culturăllei, a deapoa tru tută vãsilia, s’ţãnu manifestaţii cari, multi di eali, suntu multu buni şi cari, ună turlie, agiungu s’hibă unã paradigmã di buni practiţ.

     

    Agiumtă la a XV-a ediţie, Dzuua Culturãllei Naţionale easti yiurtusitã tru tuti comunităţli bãnati di români, năuntrulu icã nafoara a sinurloru a vãsiliillei. Bucureşti şi tru văsilie, fură programati multi evenimente: conferinţi, debaturi, concerte şi expoziţii, a deapoa la multi muzee intrarea easti fără pãlteari. Anamisa di evenimentili ndreapti tru capitală s’arãdãpsescu lansări di carti, di caduri, ateliere di creaţie, debateri şi spectacole. Vivlioteca Centrală Universitară „Carol I” programã unã „Serată Eminesciană” ahărdzitã ti Dzuua a Culturãllei Naţionale, evenimentul avândalui protagonişti soprana Arlinda Morava, actorul Claudiu Bleonţ şi pianista Adriana Alexandru.

     

    Ti Dzuua Culturãllei, cărţã, conţerte, emisiuni şi piese di teatru radiofonic s’avdu pi frecvenţili a posturlor Societatillei Române di Radiodifuziune. Posturli Radio România Regional, Radio România Antena Satelor, Radio România Internaţional, Redacţia Minorităţi şi Radio România Radio 3Net ndreapsiră programe speţiali ahărdziti ti aestã sărbătoari şi temillei di prota thesi a auştui an: licşurarea ti agiundzeari la cultură tră publiclu largu.

     

    Tru brumaru 2024, Institutlu Național tră Cercetare și Formare Culturală lansã „Barometrul di Consum Cultural 2023. Comunități di consum tru contextul alãxerloru suţiitaliˮ. Uidisitu cu cercetărli, frecvența vizitarillei obiectivili cu relevanță culturală criscu iruşea. Asi, 67% ditu respondențã vizitarã monumenti istoriţi și situri arheologhiţi nai ma pţãnu unãoarã tru an tru 2023, andicra di 59% tru 2022, iara 45% vizitarã un muzeu, unã expoziție icã unã galerie di artă nai ma pţãnu unãoarã tru an tru 2023, andicra di 30% tru 2022.

    Autoru: Leila Cheamil
    Armânipsearea: Taşcu Lala