Tag: Mihai Eminescu

  • Romanian Culture Day

    Romanian Culture Day

    On January 15th, Romanians celebrate the birthday anniversary of their national poet, Mihai Eminescu and, since 2010, Romanian Culture Day. Official meetings, concerts, exhibitions, book launches and film screenings are held every year by all Romanian cultural institutions at home and abroad to mark these events. In an interview with Radio Romania, Culture Minister Ioan Vulpescu has said:



    “Celebrating Mihai Eminescus birthday anniversary and the National Culture Day on the same date is a happy coincidence. Academy member Eugen Simion first came up with this idea some years ago and Parliament passed it in 2010. There have been very few cultural initiatives in Romania to gain ground so quickly and in such a profound way. I have noticed that bookshops in Bucharest are getting ready for this cultural celebration as well, with books by and about Eminescu displayed in their windows. There are also many other events.



    Often under financed, the field of culture has been marginalised in the 25 years since the fall of communism. This is something that Romanias President, Klaus Iohannis has also noticed:



    “Its not enough to affirm the freedom of the creative act and the unlimited access to culture as basic constitutional rights. Without mechanisms aimed at supporting them, without constant and predictable programmes for the financing and preservation of the cultural heritage, these are just empty words.



    According to the culture minister, one solution is to come up with a national strategy for this field of strategic importance for a nation. Ioan Vulpescu:



    “It is essential to have a national strategy in the field of culture. 25 years have passed since the anti-communist revolution and we still dont have a strategy for the promotion of Romanian culture and civilisation at home and abroad. “



    Mihai Eminescu, Constantin Brancusi, George Enescu, Eugen Ionescu and all of Romanias great intellectuals and artists are the true unifiers of this country and have helped us build our identity and be proud of who we are, Prime Minister Victor Ponta has also said. Describing himself as a staunch supporter of tolerance, freedom of speech and cultural diversity and as a Romanian citizen who is proud of his nations cultural values, Ponta said the main goal of a European Romania is to promote all forms of cultural expression. “This is our passport for the future, Ponta concluded.

  • Ziua Culturii Naţionale

    Ziua Culturii Naţionale

    15 ianuarie – Ziua poetului naţional al României Mihai Eminescu, de la a cărui naştere se împlinesc 165 ani, este, din 2010, şi Ziua Culturii Naţionale. De atunci, în fiecare an, cele două sărbători sunt marcate prin sesiuni solemne, concerte, expoziţii, lansări de carte sau proiecţii de film în toate instituţiile de cultură din ţară, dar şi în centrele culturale româneşti din străinătate.



    Într-un interviu pentru Radio România, ministrul Culturii, Ioan Vulpescu, puncta: E o fericită coincidenţă sărbătorirea zilei de naştere a lui Mihai Eminescu ca Zi a Culturii Naţionale. Trebuie să spunem că a fost o iniţiativă acum câţiva ani a academicianului Eugen Simion, aprobată de Parlamentul României. Ea s-a transformat, deja, într-un reper autentic. Şi au fost foarte puţine iniţiative culturale care să prindă atât de repede şi atât de profund, ca şi cum ar fi fost de foarte mulţi ani! Vedeam, zilele trecute, că şi librăriile bucureştene se pregătesc de această mare sărbătoare culturală. Sunt vitrine tematice, cu multe volume de Eminescu, despre Eminescu. În acelaşi timp, au loc diverse alte evenimente.



    Adesea subfinanţată, cultura a fost, în ultimele două decenii şi jumătate scurse de la căderea regimului comunist, un soi de Cenuşăreasă. O remarca însuşi preşedintele ţării, Klaus Iohannis: Nu este suficient doar să afirmăm libertatea de creaţie şi accesul neîngrădit la cultură ca drepturi fundamentale constituţionale. Fără a fi susţinute de mecanisme de sprijinin al creaţiei, fără programe constante şi predictibile de finanţare a protejării patrimoniului, care ocolesc decizia politică partizană, rămânem doar în sfera propagandei.”



    În viziunea ministrului Ioan Vulpescu, o soluţie ar fi elaborarea unei strategii naţionale pentru acest domeniu de importanţă strategică în existenţa unei naţiuni: “Un element esenţial ar fi, într-adevăr, să avem o strategie naţională în domeniul culturii. Au trecut 25 de ani de la Revoluţie şi încă nu există aşa ceva – o strategie care, dincolo de ciclurile electorale, să promoveze valorile culturii şi civilizaţiei româneşti în ţară şi în străinătate.”



    ”Mihai Eminescu, Constantin Brâncuşi, George Enescu, Eugen Ionescu şi toţi marii intelectuali, artişti şi creatori români sunt adevăraţii unificatori ai acestei ţări, care ne-au ajutat să ne construim identitatea şi să ţinem capul sus în lume” — spunea şi premierul Victor Ponta. Declarându-se un ferm susţinător al toleranţei, libertăţii de exprimare şi diversităţii culturale, dar şi un român mândru de valorile culturale naţionale, şeful executivului declară că principala misiune într-o Românie europeană este aceea de a promova toate formele de expresie culturală. Este paşaportul nostru pentru viitor”.

  • Celebrazioni per Giornata Cultura Nazionale in Italia

    Celebrazioni per Giornata Cultura Nazionale in Italia

    Il 15 gennaio, la Giornata della Cultura Nazionale, che nel 2015 coincide col 165esimo anniversario della nascita del sommo poeta romeno, Mihai Eminescu (1850-1889), è celebrata da numerosi eventi organizzati dalle istituzioni romene, ma anche dall’Istituto Culturale Romeno, attraverso le sue filiali all’estero.



    A Roma, il 15 gennaio, lAccademia di Romania invita il pubblico a una conferenza sulla vita e l’opera di Mihai Eminescu e alla proiezione del lungometraggio “Un pugno di argilla” del regista Nicolae Margineanu, dedicato al poeta nazionale e allo scriitore Ion Creanga, uno dei suoi più cari amici.



    Sempre il 15 gennaio, in occasione della Giornata Nazionale della Cultura Romena e del 165° anniversario della nascita del poeta Mihai Eminescu, gli italiani sono invitati anche a una serata letteraria all’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia.



    L’appuntamento letterario è stato organizzato con la partecipazione degli studenti del corso di lingua, letteratura e cultura romena dell’Università Ca’ Foscari, come ha spiegato a Radio Romania Internazionale la responsabile del progetto, Aurora Firta.



  • Giornata Cultura Nazionale: serata Eminescu a Roma

    Giornata Cultura Nazionale: serata Eminescu a Roma

    Il 15 gennaio, dalle ore 18:30, l’Accademia di Romania in Roma invita il pubblico alle celebrazioni dedicate alla Giornata della Cultura Nazionale. L’istituzione, con sede a Piazza Josè de San Martin 1 — Valle Giulia, ospiterà una conferenza sulla vita e l’opera di Mihai Eminescu, tenuta dalla prof.ssa Nicoleta Nesu dell’Università La Sapienza di Roma e dell’Università Babes — Bolyai di Cluj-Napoca. Inoltre, verrà proiettato il lungometraggio “Un pugno di argilla” del regista Nicolae Margineanu, dedicato al poeta Mihai Eminescu e al suo grande amico, lo scriitore Ion Creanga. L’ingresso è libero.

  • Celebrazioni per Giornata Cultura Nazionale in Italia

    Celebrazioni per Giornata Cultura Nazionale in Italia

    Il 15 gennaio, la Giornata della Cultura Nazionale, che nel 2015 coincide col 165esimo anniversario della nascita del sommo poeta romeno, Mihai Eminescu (1850-1889), è celebrata da numerosi eventi organizzati dalle istituzioni romene, ma anche dall’Istituto Culturale Romeno, attraverso le sue filiali all’estero.



    A Roma, il 15 gennaio, lAccademia di Romania invita il pubblico a una conferenza sulla vita e l’opera di Mihai Eminescu e alla proiezione del lungometraggio “Un pugno di argilla” del regista Nicolae Margineanu, dedicato al poeta nazionale e allo scriitore Ion Creanga, uno dei suoi più cari amici.



    Sempre il 15 gennaio, in occasione della Giornata Nazionale della Cultura Romena, istituita dal 2010, gli italiani sono invitati anche a una serata letteraria all’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia.



    L’appuntamento letterario è stato organizzato con la partecipazione degli studenti del corso di lingua, letteratura e cultura romena dell’Università Ca’ Foscari, come ha spiegato a Radio Romania Internazionale la responsabile del progetto, Aurora Firta.



  • Giornata Cultura Nazionale: serata letteraria Eminescu a Venezia

    Giornata Cultura Nazionale: serata letteraria Eminescu a Venezia

    Serata letteraria a Venezia in occasione della Giornata Nazionale della Cultura Romena e del 165° anniversario della nascita del sommo poeta romeno Mihai Eminescu (1850-1889).



    L’evento, organizzato e ospitato dall’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia, si terrà il 15 gennaio, alle ore 17.30.



    L’Istituto precisa in un comunicato che l’appuntamento letterario è stato organizzato con la partecipazione degli studenti del corso di lingua, letteratura e cultura romena dell’Università Ca’ Foscari.



    Il programma include la proiezione di un frammento del primo documentario sulla vita di Eminescu, una pellicola muta risalente al 1914, e la presentazione intitolata “Le città di Mihai Eminescu”, a cura degli studenti universitari, che ricorderanno, attraverso fotografie recenti e d’epoca, i luoghi delle città di Botoşani, Iaşi e Bucarest che conservano la memoria del poeta. La serata si concluderà con un recital di poesie con intermezzi musicali al violino, precisa ancora l’Istituto.



    L’ingresso è libero fino ad esaurimento dei posti.

  • Klassiker der rumänischen Literatur im Rundfunk-Verlag „Casa Radio“

    Klassiker der rumänischen Literatur im Rundfunk-Verlag „Casa Radio“

    Der Tag der Rumänischen Kultur wurde am 15. Januar vom Verlag Casa Radio“ mit einer besonderen Intiative gefeiert: Im Verlag des rumänischen Rundfunks ist eine CD-Serie mit Gedichtvorträgen von Mihai Eminescu erschienen. Die CD-Serie mit dem übernommenen Originaltitel der Erstausgabe Poesii de Mihail Eminescu“ (Gedichte von Mihail Eminescu“) lädt die Begeisterten der Lyrik von Mihai Eminescu zu einer Audioreise durch das Werk des rumänischen Nationaldichters ein. Die CD enthällt die Gedichte, die 1883 vom Literaturkritiker Titu Maiorescu für die gleichnamige Erstausgabe des Bandes gesammelt wurden.




    Ludovic Antal, Emil Botta, Clody Bertola, George Calboreanu, Ion Caramitru, Constantin Codrescu, Elvira Godeanu, Ion Manolescu, Mariana Mihuţ, Alexandru Repan, George Vraca sind nur einige der Schauspieler, die die Gedichte von Mihai Eminescu in Aufnahmen, die aus den 1960ern stammen, wieder zum Leben bringen. Die Aufnahmen stammen aus dem Archiv der rumänischen öffentlich-rechtlichen Rundfunkanstalt. Der Dichter Florin Iaru sagte über die CD-Serie:



    Mihai Eminescu ist der berühmteste Dichter der rumänischsprachigen Literatur, daher wurden seinem Namen verschiedene Bezeichnungen wie ‚Visionär‘ oder ‚Legende der rumänischen Lyrik‘ zugeordnet. Das Gedicht ist aber kein Denkmal, keine Kathedrale, keine Pflicht, kein Stolz und auch kein nationales Gefühl. Ein Dichter wird in den Rang des Nationaldichters nur dann erhoben, wenn das ganze Land glaubt, dass seine Gedichte gut sind, wenn er äu‎ßerst beliebt und als fundamentaler Dichter betrachtet wird. Sollte ich in Mitte der Nacht aus dem Schlaf aufwachen, kann ich Gedichte von Eminescu aufsagen. Ein Gedicht, das einem gefällt, wird zu einem Ohrwurm, den man nicht mehr vergessen kann. Deshalb gibt es nur wenige Gedichteleser in Rumänien. Und daher mag ich die Bezeichung ‚Nationaldichter‘ nicht. Mihai Eminescu war ein Mensch der in der Welt seiner Gedanken lebte und seine Gedanken aufs Papier brachte. Das ist eine der einmaligen Erfahrungen in der Geschichte einer Kultur.“




    Am Tag der Nationalen Kultur lud die rumänische Web-Kulturseite Bookhacolic.ro, die den Büchern gewidmet ist, einige zeitgenössische Dichter ein, eine online-Befragung über den Dichter Mihai Eminescu zu beantworten. Was bedeutet Eminescu heute, mehr als 150 Jahre seit seiner Geburt, und welche persönliche Erfahrungen stehen für sie in Verbindung zu seinem Werk, waren nur einige der Fragen. Der Dichter Radu Vancu schreibt dazu:



    Eminescu ist wahrscheinlich der Dichter, dessen Werke ich am häufigsten wiedergelesen habe. Als Student genoss ich besonders seine gro‎ßen visionären Panoramabilder, insbesondere seine apokalyptischen Endzeitvisionen, mit denen ich mich auch für meine Diplomarbeit befasste. Mit drei‎ßig fing ich an, insbesondere die Gedichte, die die biographische Poetik vorwegnehmen, wiederzulesen. Die sind nur wenige, wie die Sonette, die er 1879 schrieb, die die Werke von Bacovia in knappster Form zusammenfassen. Was bei Eminescu beispielhaft bleibt, ist, neben seiner unfassbar, fast unmenschlich reinen Biographie, dass all diese Poetiken, so unterschiedlich sie untereinander auch sein mögen, mit derselben Intensität erlebt und hervorragend verfasst werden; er hat jede Poetik und jedes seiner Gedichte sehr stark erlebt, als ob es um sein Leben ging. Und in gewisser Hinsicht ging es eben darum. Es ging auch um unser Leben. Eminescu ist der Dichter der im Grunde genommen die gesamte rumänische Lyrik beeinflusst hat.“




    Der Dichter Florin Iaru kommt erneut zu Wort:



    Es gibt jenseits der Technik, des Glanzes, der Prosodie, der Rhetorik, etwas, was kein Pendant und auch keine Antwort in der Welt der Sachen hat. Das ist ein ‚Gefühl‘, wie es der Literaturkritiker Titu Maiorescu bezeichnet. Man fühlt es und es fällt einem sehr schwer, zu erklären, was es ist. Es handelt sich um etwas, das einen unerwartet mit lauter Zufriedenheit, Melancholie, allein stehenden Pappelbäumen, dem trüben See, dem König und dem Proletarier, symbolhaften Motiven seiner Gedichte füllt. All diese Sachen fassen einen, bevor man versteht, dass man einen Diskurs vor Augen hat. Seine Technik war ausgezeichnet. Eminescu war zudem ein Spracherfinder. Für ihn war nichts unmöglich. Er hat den Reim in rumänischer Sprache, die Akzente, die Vorurteile umgekrempelt. Er hat sich wie ein Dichter verhalten, für den die Sprache ein formloser Stoff war, der alle Elemente hat, die nur darauf warten, neu kombiniert zu werden. Der Schwerpunkt der CDs, die im Verlag Casa Radio erschienen sind, ist, dass Eminescus Gedichte von gro‎ßen rumänischen Darstellern vorgelesen werden. Wenn sie es tun, lassen sie ihre Gewohnheiten im Vortragen beiseite und verleihen dem Text eine volle Freiheit.“




    Der Einband dieser neuen CD aus der Sammlung Goldenes Radioarchiv“, Serie Das Schauspiel der Gedichte“, ist eine Bearbeitung des Künstlers Daniel Ivaşcu nach dem 1883 erschienenen Originalband Poesii“ (Gedichte“) von Mihai Eminescu.



    Audiobeitrag hören:



  • Festa della Cultura Romena a Milano

    Festa della Cultura Romena a Milano

    Le più belle poesie firmate dal sommo poeta nazionale, Mihai Eminescu, recitate in romeno e italiano, e la presentazione del secondo volume delle “Impronte culturali romene nella Penisola”, elaborato dal Centro Culturale Italo-Romeno di Milano, hanno segnato la serata letteraria ospitata il 19 gennaio dal Consolato Generale di Romania nel capoluogo lombardo. Un evento organizzato dal Centro Culturale Italo-Romeno di Milano e dall’Editrice Rediviva, in collaborazione con il Consolato Generale, e dedicato alla Giornata della Cultura Nazionale e al 164esimo anniversario della nascita del sommo poeta nazionale romeno.



    Le pagine del volume pubblicato dalla Rediviva, l’unica editrice romena nella Penisola, diretta dalla scrittrice Ingrid Beatrice Coman, ci offrono aspetti essenziali del passato e del presente dei rapporti tra i due Paesi: dalla missione diplomatica del poeta Vasile Alecsandri nella Penisola e il successo del soprano romeno Hariclea Darclée, al quale Puccini ha dedicato l’aria “Vissi d’arte, vissi d’amore” della Tosca, alla presenza dei romeni in Italia, degli italiani in Romania e alla collaborazione tra Radio Romania e Radio Rai, presentata in questo volume attraverso il progetto editoriale comune della “Via dei faggi in Bucovina”, realizzato nel 2013, in occasione dell’85esimo anniversario del servizio pubblico di Bucarest.



    Alla serata letteraria di Milano, il poeta Viorel Boldiş ha presentato il suo volume di poesie “Il mugnaio degli dei. Poesie dall’estero”, uscito di recente presso la Rediviva. Sono intervenuti il Console Generale di Romania a Milano, George Bologan, la Direttrice del Centro Culturale Italo-Romeno, Violeta Popescu, la scrittrice Ingrid Beatrice Coman, Direttrice della Rediviva, il poeta Viorel Boldiş, l’attore e il regista Vlad Scolari, accanto ad altri ospiti. Gradevolissima la presenza di un gruppo di studenti del Liceo bilingue “Dante Alighieri” di Bucarest, che hanno partecipato a uno stage presso l’editrice Rediviva.



    Al Consolato Generale di Milano, i romeni hanno celebrato la Giornata della propria cultura accanto agli italiani giunti a scoprirla o a meglio conoscerla. “Abbiamo voluto offrire questo evento ai romeni che ricordano Eminescu, che ricordano il proprio Paese, e offrire uno spazio in cui dar voce ai pensieri, alle poesie e a quello che pensano del grande poeta, per avere in sentimento di stare veramente insieme, per dirsi cose belle”, ha spiegato a Radio Romania la direttrice del Centro Culturale Italo-Romeno, Violeta Popescu.



    L’omaggio al poeta Mihai Eminescu, tradotto in italiano già dai primi del Novecento, rappresenta una delle iniziative di diplomazia culturale promosse dal Consolato Generale di Romania a Milano, nella cui area di competenza rientrano alcune delle regioni del nord d’Italia, regioni in cui vivono circa 240.000 romeni. Il Console Generale, George Bologan, ha fatto riferimento all’importanza di simili eventi che consentono una migliore conoscenza reciproca. Da luglio prossimo, Milano diventerà un punto di riferimento nel semestre italiano di presidenza dell’UE e nel 2015 ospiterà l’Esposizione Universale.



  • Literaturauszeichnungen: Der nationale Lyrikpreis „Mihai Eminescu“

    Literaturauszeichnungen: Der nationale Lyrikpreis „Mihai Eminescu“

    Kurz nach der Wende wurde eine Preisverleihung ins Leben gerufen, die in kürzester Zeit zu einem Bezugspunkt für die zeitgenössische Lyrik wurde: der nationale Lyrikpreis Mihai Eminescu“ in Botoşani. Das Projekt entstand aus der Initiative des Dichters Gellu Dorian, der genau wie der Nationaldichter Mihai Eminescu im nordostrumänischen Botoşani geboren wurde. Wie alt war die Idee? Auf diese Frage antwortet der Initiator des Projektes:



    Die ersten Schritte haben wir nach dem antikommunistischen Aufstand unternommen. Es war der Sommer von 1990, im Monat Juni. Im Juni 1989 wurde der 100. Jahrestag des Todes von Eminescu gefeiert. Bis zur Wende waren solche Kulturveranstaltungen der kommunistischen Ideologie untergeordnet. Wir wollten also dieses Format ändern und haben nach der Wende in Botoşani mit Hilfe der Lokalbehörden den nationalen Lyrikpreis Mihai Eminescu ins Leben rufen.“



    Der nationale Lyrikpreis Mihai Eminescu — Opera Omnia“ hat im Laufe der Zeit einen besonderen Wert erlangt. Der diesjährige Gewinner, der Klausenburger Schriftsteller Ion Mureşan, bezeichnete den Preis als Zugangsausweis, der einem erlaubt, im elitären Klub der rumänischen Lyrik weiter zu kommen, da die besten rumänischen Dichter der letzten fünfzig Jahre mit diesem Preis ausgezeichnet wurden“. Der Dichter Gellu Dorian erinnert sich an die Zeit, als das Projekt angesto‎ßen wurde:



    Von Anfang an hatten wir geplant, diesen Preis einem zeitgenössischen rumänischen Dichter für sein gesamtes Werk zu verleihen. Daher der Ausdruck »Opera Omnia« in der Bezeichnung des Preises. Der Preis wird aufgrund der Entscheidung einer nationalen Jury verliehen, Jurymitglieder sind renommierte Persönlichkeiten der rumänischen Literaturkritik und der Literaturgeschichte, Literaturprofessoren von vier der bedeutendsten Kulturzentren Rumäniens: Bukarest, Jassy, Klausenburg, Temeswar. Der damalige Vizepräsident des Schriftstellerverbands, Laurenţiu Ulici, fand die Idee sehr gut, er hat unser Projekt unterstützt, eine Jury gebildet, die 10 Jahre lang diesen Preis verliehen hat und zehn Dichter haben sich durch diesen Preis einer wesentlichen Anerkennung erfreut. Hauptkriterium war der Wert. Im Laufe eines Jahres wählen wir einen Dichter aus zahlreichen, die bereits ein vollständiges Werk haben aus. Dafür führen wir im Voraus eine Umfrage in verschiedenen Bereichen durch: im Sozialbereich, im akademischen Bereich, in Redaktionen verschiedener Zeitschriften und in den grö‎ßten rumänischen Verlagen. Die Werke der ersten zehn Dichter werden anschlie‎ßend von der Kulturstiftung »Hyperion« in Botoşani und von uns beurteilt. Ferner treten fünf oder neulich, seit zwei Jahren, sieben Dichter vor die Jury, die ebenfalls grö‎ßer geworden ist. Sieben renommierte Persönlichkeiten der rumänischen Literatur geben ferner ihre Stimmen ab und der Gewinner steht dann fest. Es ist ziemlich schwer, den Gewinner im Voraus auszumachen. Es handelt sich darum, eine gro‎ße Verantwortung zu übernehmen, denn Rumänien hat zahlreiche Dichter von unbestreitbarem Wert und wir können nicht alle mit diesem Preis auszeichnen. Wir haben ihn bereits 23 wichtigen Namen der rumänischen zeitgenössischen Literatur verliehen.“



    Zu den Dichterinnen und Dichtern, die im Laufe von fünfzehn Jahren mit dem begehrten Preis geehrt wurden, zählen Gellu Naum, Ana Blandiana, Ştefan Augustin Doinaş, Dorin Tudoran, Ileana Mălăncioiu. Die letztere ist Gewinnerin des Preises bei der fünften Preisverleihung und ebenfalls Initiatorin des Debüt-Preises. Seit 1998 wird also der Nationalpreis Mihai Eminescu“ auch in der Kategorie Opera Prima (Erstwerk) verliehen. Zu den Gewinnern der ersten 16 bisherigen Preisverleihungen zählen Doru Mareş, Liviu Georgescu, Răzvan Ţupa, Dan Sociu und dieses Jahr Ştefan Baghiu.



    Unlängst stellte sich der Literaturkritiker Mircea Martin mit Bezug auf diesen Preis eine rhetorische Frage: Wird nach einigen Jahren einer der Gewinner des Debüt-Preises zurück nach Botoşani kehren, um den gro‎ßen Preis zu erhalten?“ Dieselbe Frage haben wir auch dem Initiator des Projektes, dem Dichter Gellu Dorian gestellt:



    Zweifellos befinden sich derzeit alle Dichter, die diesen Preis erhalten haben, auf dem Weg zum Erfolg. Einige sind bereits bekannt geworden, wie Liviu Georgescu, Gewinner der dritten Preisverleihung. Viele seiner Gedichtbände sind bereits veröffentlicht worden. Selbstverständlich ist die Frage von Professor Mircea Martin, langjähriges Mitglied dieser Jury, voll gerechtfertigt und meiner Meinung nach werden wir bei der 20. Preisverleihung auch eine derartige Nominierung einführen.“



    An der 23. Preisverleihung Mihai Eminescu — Opera Omnia“ hat die Jury, deren Präsident der Akademiker Nicolae Manolescu war, den Dichter Ion Mureşan mit dem begehrten Preis geehrt. Jurymitglieder waren Mircea Martin, Cornel Ungureanu, Ion Pop, Alexandru Cistelecan, Mircea Diaconu und Ioan Holban. Weitere Nominierungen erhielten neben Ion Mureşan auch die Schriftsteller Mircea Cărtărescu, Liviu Ioan Stoiciu, Lucian Vasiliu, Constantin Abăluţă, Ovidiu Geraru und Vasile Vlad. Der mit 20.000 Lei dotierte Preis sowie die Trophäe erhielt Ion Mureşan bei einer Sondergala, die aus Anlass der Eminescu-Tage veranstaltet wurde. Der Gewinner wurde — genau wie seine Vorgänger — auch mit dem Titel Ehrenbürger der Stadt Botoşani“ ausgezeichnet.



    Seit der ersten Preisverleihung wird der nationale Lyrikpreis Mihai Eminescu“ jährlich am 15. Januar, dem Geburtstag von Mihai Eminescu, verliehen. Seit 2011 wird an diesem Datum in Rumänien auch der Tag der rumänischen Kultur gefeiert.



    Audiobeitrag hören:



  • Eminescu vu par ses contemporains

    Eminescu vu par ses contemporains

    Différentes manifestations culturelles et symposiums sont organisés chaque année pour marquer le 15 janvier, l’anniversaire du poète national Mihai Eminescu. Toutefois, on parle peu de la véritable personnalité du prosateur, publiciste et homme de culture Mihai Eminescu, laquelle reste de ce fait méconnue.



    C’est justement cet aspect qu’a été remis sur le tapis lors de la parution chez Humanitas, du volume « Témoignages sur Eminescu. L’histoire d’une vie racontée par ses contemporains ». Les 500 pages du volume réunissent les témoignages et opinions de ceux ayant connu Mihai Eminescu — hommes de culture importants de l’époque (Titu Maiorescu, I.L Caragiale, Ioan Slavici) mais aussi amis et personnes de l’entourage du poète, ces derniers étant pour la plupart tombés de nos jours dans l’oubli. Tous les textes du volume mettent en exergue différents traits de la personnalité d’Eminescu afin de dresser un portrait moral aussi authentique et exhaustif que possible.



    Catalin Cioaba, éditeur du volume « Témoignages sur Eminescu » : « Juste après la mort du poète, soit deux semaines après, la revue « Familia », « La Famille » a lancé un appel sous le titre « Ecrivez des souvenirs ». Tous les journaux ont alors appelé ceux ayant connu Eminescu à écrire leurs souvenirs du poète. Que ce soit amis ou ennemis, hommes ou femmes, connaissances ou personnes qui l’avaient seulement aperçu de loin. Et dans le cas de ces dernières ce qui comptait c’était le contexte où elles l’avaient vu: à la rédaction du journal où il écrivait ou lors des conférences à des réunions de l’association culturelle « Junimea », « La Jeunesse ». L’important c’était d’aboutir à une diversité des points de vue. Qu’est ce qu’on entend par obtenir la diversité ? Il s’agit de ne pas être partial. On n’essaie ni de mythifier ni de démythifier. On cherche les textes de bonne qualité qui donnent l’image d’un moment de la vie d’Eminescu. Il y a aussi des textes très importants qui décrivent par exemple un moment de joie du poète ou encore le poète en train de chanter, de faire la fête avec ses amis. Ce sont des choses très importantes, car cette variété aide le lecteur à se faire sa propre image du poète. C’est important car on n’a pas eu une image d’Eminescu tel qu’il était dans la vie quotidienne ».



    La plupart des récits réunis dans le volume « Témoignages sur Eminescu. L’histoire d’une vie racontée par ses contemporains » sont parus le long des années aussi dans d’autres anthologies consacrées au poète. Mais aucune n’est parvenue à rassembler tant de textes qui retracent la biographie du poète : la période scolaire, celle des pérégrinations avec des troupes de théâtre, ses études à Vienne et à Berlin ainsi que les années en tant que rédacteur en chef du journal « Timpul », « Le Temps ». Un chapitre important est consacré au déclin physique et psychique en raison de la maladie qui a causé sa mort.



    Catalin Cioaba résume : «C’était un altruiste. Et cet aspect est bien mis en évidence par l’écrivain Ioan Slavici. En même temps, Eminescu était intransigeant dans ses articles dans « Timpul », tout comme dans d’autres situations. Mais des traits contradictoires, on en retrouve chez toutes les personnalités. Voici ce qu’écrivait Slavici sur ce sujet « Son intransigeance envers certains, c’était la manifestation de son amour pour tous ». Et il y a un autre aspect sensible lorsqu’on parle de Mihai Eminescu, qui a vécu un calvaire les dernières années de la vie. Ce n’est pas facile à gérer. Il y a aussi des textes qui ont peut-être exagéré et fourni des images macabres du poète. Même parmi les textes de ce volume il y en a plusieurs qu’on a du mal à lire. La fin de vie fut difficile à supporter. Autant il consacra sa vie à sa création durant sa jeunesse, autant il en fut dévoré durant les dernières années de sa vie. Il s’est épuisé. N’empêche, comme l’affirmait Slavici en citant Shopenhauer, Eminescu avait la personnalité d’un génie. Le génie devait avoir de bons poumons, un estomac solide et une forte résistance physique qui lui permette de créer. Ecrire pendant la journée pour le journal « Timpul », et créer des poésies pendant la nuit et recommencer le lendemain – cela exige une bonne résistance physique. Et Slavici pensait qu’Eminescu en était doté car autrement il n’aurait pas tenu autant d’années. Lorsque la maladie était à un stade avancé, Eminescu a également joui du soutien de ses amis».



    Le 15 juin 1889, Mihai Eminescu quittait ce monde, à l’âge de 39 ans, dans un sanatorium de maladies psychiques à Bucarest. Une véritable légende fut créée autour de l’homme de culture et du patriote parfait, sa personnalité étant assez souvent reléguée au second plan. (trad.: Alexandra Pop)

  • Nachrichten 15.01.2014

    Nachrichten 15.01.2014

    BUKAREST: Rumänien muss sich der Welt aus einer konsolidierten Haltung betreffend die Unumkehrbarkeit seiner Au‎ßen- und Sicherheitspolitik heraus präsentieren. Das erklärte Präsident Traian Băsescu am Mittwoch bei einer Sitzung mit den in Bukarest akkreditierten Botschaftern. Der rumänische Staat garantiere die Stabilität, Demokratie und einen geringen Risikograd für seine Staatsbürger, betonte der Staatschef. Das Land ziele weiterhin auf die Stärkung der strategischen Partnerschaft mit den USA , der Rolle und Bedeutung der NATO in der Region, sowie der Vertiefung der EU-Integration ab. Basescu bezog sich in seiner Ansprache auch auf die Ma‎ßnahmen nach der Aufhebung der Arbeitsmarktschranken und die Kriterien für den Schengen-Beitritt. Die rumänischen Staatsbürger würden zu Opfern nationalistischer Ansätze” in manchen EU-Staaten. Seine Kritik sei gegen die unterschiedliche Behandlung europäischer Bürger, sagte der Präsident.



    BUKAREST: Rumäniens Verfassungsgericht hat die Änderungsanträge der Abgeordneten zum Strafgesetzbuch für verfassungswidrig erklärt. Damit reagierten die Verfassungsrichter auf die Klagen des obersten Gerichtshofs und der liberal-demokratischen Opposition. Laut Angaben des Obersten Gerichtshofs seien die vorgeschlagenen Änderungen unvereinbar mit der Rechtsstaatlichkeit. Die liberaldemokratische Partei (PDL) richtete sich gegen das Vorhaben, den Staatschef, die Parlamentsmitglieder und Freiberufler künftig nicht mehr als Beamte im öffentlichen Dienst zu behandeln. Das hätte bedeutet, dass sie für Korruptionsdelikte wie Amtsmissbrauch, Vorteilsannahme oder Annahme von Bestechungsgeldern, bzw. für Interessenskonflikte nicht mehr hätten strafrechtlich verfolgt werden können. Der Präsident Traian Basescu, die wichtigsten Justizorgane, die Antikorruptionsbehörde DNA, der Oberste Richterrat und die Nationale Agentur für Integrität, sowie einige Botschaften westlichen Länder in Bukarest, kritisierten die geplanten Änderungen entschlossen. Die regierende Sozialliberale Union kündigte danach an, sie wolle die Änderungen im Strafgesetzbuch überdenken.



    WASHINGTON: Die Weltbank hat ihre Wachstumsprognose für Rumänien in diesem Jahr von 2,2 auf 2,5% leicht nach oben korrigiert. Laut ihrem am Mittwoch veröffentlichten Bericht Global Economic Prospects“, hat Rumänien im vergangenen Jahr ein Wirtschaftswachstum von 2,5% verzeichnet. Die Weltbank geht für 2015 von einem Wirtschaftswachstum von 2,7% aus. Das Haushaltsdefizit Rumäniens könnte in diesem Jahr 1,8% erreichen. Unterdessen hat die Weltbank aufgrund der Fortschritte der reichen Staaten die Wachstumsprognose der Weltwirtschaft für 2014 auf 3,2% verbessert.



    BUKAREST: Rumäniens Präsident Traian Băsescu hat am Mittwoch den spanischen Botschafter in Rumänien Estanislao de Grandes Pascual ausgezeichnet. Der Staatschef belobigt die Art un Weise wie rumänische Bürger in Spanien behandelt werden, was au‎ßergewöhnlich im heutigen europäischen Umfeld ist. Laut Präsident Băsescu war der spanische Botschafter, der seine Amtszeit beendet, sehr effektiv bei der Überzeugung spanischer Unternehmen, in Rumänien sicher zu investieren. Seinerseits betonte Estanislao de Grandes Pascual dass sich die Rumänien in Spanien sehr gut integriert und zur Steigerung des Wohlstandes seines Landes beigetragen haben. Laut offiziellen Angaben stellen die Rumänen die grö‎ßte ausländische Gemeinde in Spanien dar.



    BUKAREST: Der 15. Januar, der Geburtstag des rumänischen Dichters Mihai Eminescu, wird ab 2011 jedes Jahr als Tag der Landeskultur gefeiert. An diesem Tag werden Grö‎ßen der rumänischen Kultur aus allen Bereichen geehrt — aus Literatur, Musik, Theater, Film, Bildende Kunst, Malerei oder Architektur. An diesen Tagen strahlt das öffentlich-rechtliche Radio des Landes eine Reihe von Kultursendungen durch seine Sendern Radio România Cultural und Radio România Muzical aus. Im In- und Ausland werden Sonderveranstaltungen organisiert, an denen Persönlichkeiten aus Kultur und Kunst teilnehmen.

  • 15.01.2014 (mise à jour)

    15.01.2014 (mise à jour)

    Justice — La Cour constitutionnelle de la Roumanie a décidé ce mercredi que les modifications apportées par les députés, le mois dernier, au Code pénal, étaient inconstitutionnelles. La Cour a ainsi répondu aux saisines de la Haute cour de cassation et de justice et du principal parti d’opposition, le Parti démocrate-libéral. La Haute cour a considéré les modifications incompatibles avec le fonctionnement de l’Etat de droit. A son tour, le PDL a contesté le fait que le chef de l’Etat, les parlementaires et les professions libérales ne faisaient plus partie des fonctionnaires publics, donc ils ne pouvaient pas être enquêtés ni punis pour des faits assimilés à la corruption — l’abus de fonctions, corruption passive ou trafic d’influence — ou pour conflit d’intérêts. Le chef de l’Etat, Traian Băsescu, les principales institutions judiciaires, le Parquet national anticorruption, le Conseil supérieur de la magistrature et l’Agence nationale d’intégrité, comme certaines ambassades occidentales, ont fermement réagi après l’adoption des modifications. Ultérieurement, l’alliance au pouvoir a annoncé qu’elle souhaitait rediscuter le Code pénal.



    Entretiens – La Roumanie doit présenter au monde une position consolidée sur le caractère irréversible de sa politique extérieure et de sécurité, a déclaré mercredi le président de la République Traian Băsescu, lors de sa rencontre avec les ambassadeurs accrédités à Bucarest. Il a souligné que l’Etat roumain garantit la stabilité, la démocratie et un faible niveau de risque pour la sécurité de ses citoyens. Le chef de l’Etat roumain a également précisé que Bucarest entend maintenir sa politique visant à consolider le partenariat stratégique avec les Etats-Unis, le rôle et l’impact de l’OTAN dans la région et à approfondir son intégration dans l’UE. Se référant aux mesures prises après la levée des restrictions sur le marché de l’emploi et aux conditions requises pour l’adhésion à l’espace Schengen, Traian Băsescu a déploré le fait que, je cite “les ressortissants roumains tombent victimes des approches nationalistes” dans certains pays de l’UE, fin de citation, ce qui engendre des différenciations entre les citoyens européens.



    Récompense – Le président Traian Băsescu a décoré, mercredi, lambassadeur dEspagne en Roumanie, Estanislao de Grandes Pascual, le chef de l’Etat appréciant la manière dont les Roumains sont traités dans ce pays, une exception au plan européen actuellement. Selon le président de la République, l’ambassadeur d’Espagne — en fin de mandat — a également été très efficace à convaincre les compagnies espagnoles que la Roumanie était un Etat où elles pouvaient investir en toute sécurité. A son tour, Estanislao de Grandes Pascual a fait valoir que les Roumains d’Espagne s’étaient très bien intégrés et qu’ils avaient contribué au niveau de bien-être de son pays. Selon les données officielles, les Roumains sont la communauté la plus grande d’étrangers dans la péninsule ibérique.



    Saisine – La Cour Constitutionnelle de Roumanie doit examiner ce mercredi les saisines déposées par la Haute Cour de Cassation et de Justice et par le PDL, principale formation politique de l’opposition, au sujet des modifications apportées par les députés au Code pénal en décembre 2013. La Haute Cour de Cassation et de Justice affirme que ces modifications sont incompatibles avec le fonctionnement de l’Etat de droit. Pour leur part, les démocrates – libéraux contestent le fait que le chef de l’Etat, les parlementaires et les personnes exerçant des professions libérales ne rentrent plus dans la catégorie des fonctionnaires, ce qui signifie qu’ils ne pourront plus faire l’objet d’enquêtes ni être punis pour des actes assimilés à la corruption (dont l’abus de fonction, la perception de pot-de-vin, le trafic d’influence) ou pour le conflit d’intérêts. Le président de la République, Traian Băsescu, les principales institutions judiciaires (le Parquet national anti-corruption, le Conseil Supérieur de la Magistrature et l’Agence Nationale pour l’Intégrité), ainsi que certaines ambassades occidentales à Bucarest y ont fermement réagi. Ultérieurement, l’USL, l’alliance de centre-gauche au pouvoir, a fait savoir qu’elle envisageait de reprendre les débats en marge du Code Pénal.



    Economie – La Banque Mondiale a légèrement révisé à la hausse ses prévisions concernant la croissance économique de la Roumanie en 2014, qui passent ainsi de 2,2% à 2,5%. Dans son rapport , intitulé ”Global Economic Prospects”, rendu public ce mercredi, ladite institution table sur une croissance de l’économie roumaine de 2,7% en 2015 et 2016 et sur un déficit budgétaire de 1,8% pour l’année en cours. Par ailleurs, la Banque Mondiale estime que la croissance de l’économie mondiale progressera elle aussi en 2014, jusqu’à 3,2%, grâce aux avancées enregistrées par les pays riches.



    Fête – Depuis 2011, le 15 janvier, date de naissance du poète national roumain, Mihai Eminescu, est également la Fête de la culture nationale. Les antennes Radio Roumanie Culture et Radio Roumanie Musique diffusent toute une série d’émissions culturelles consacrées à cet événement, qui sera également marqué, dans le pays comme à l’étranger, par des manifestations auxquelles participent des personnalités de la vie culturelle et artistique.

  • Dzuua a Cultural’ei Români

    Dzuua a Cultural’ei Români

    Comparabilă, până tru un punctu, cu sărbâtorli a Francofoniil’ei icâ a Hispanitatil’ei, Dzuua a Culturâl’ei Naţionale pi cari, tru 15 di yinar, u yiurtusescu român’il’i s-faţi, nu fârâ di thimel’’iu, unâoarâ cu yiurtusearea a poetlui Mihai Eminescu. Cu unâ banâ ţi s-tindi maşi pi ilikia di 39 di an’i, 1850-1889, ama cu unâ posteritate fără preacl’e, Eminescu easti aţel ti cari criticlu literar Titu Maiorescu scria tru epocă că va s-hibâ punctul di nchisitâ tră tutâ dezvoltarea yinitoari a cugetaril’ei româneşti.



    Lugursitu, ca poet, aţel dit soni mari exponentu a romantismului european, promotor, tru publicistică, a conservatorismului şi a naţionalismului lun’inat, Eminescu agiumsi s-hibâ, tu secolu dit soni, nai cama popularlu brandu cultural românescu. Eara, aestâ turlie, unâ tin’isearea ţi âl’I si câdea, dimec tru 2010, câ Parlamentul di Bucureşti s-aleagă, aproapea tru unanimitate, tamam dzua a lui di amintari ca dzuuă a Culturâl’eii Naţionali. Aestâ, spunea atumţea promotorl’ii a proiectului di nom, va s-hibâ unâ dzuuâ tru cari nu maşi câ yiurtusim un mari creator, ama şi unâ dzuuâ di mindueari tră cultura română, dimec şi a proiectilor culturali di interes naţional.



    Ma amânat, autorităţli dit Ripublica Moldova viţină (ex-sovietică, majoritar romanofonă) apufusirâ, tru arada a lor, tru numa a comuniunil’ei di limbă şi di istorie cu România, s-apufuseascâ tut 15 di yinar ca sărbătoari a culturâl’i. Tru vâsilie şi tru xeani, Bucureşti şi tru provinţie, Chişinău şi Bruxelles, tru muzee şi săli di concerte, tru sculii şi locâri di cultu, tutâ suflarea culturală românească s-ascumbusi ti yiurtusearea a aiştei dzuuâ unâ turlie ahoryea. Filialili dit xinâtati a Institutlui Cultural Român câlisirâ numi cu anami a culturâl’i dit vâsilie. Directorlu a Teatrului Naţional di Bucureşti, actorlu Ion Caramitru, andrupâtu di artişti instrumentişti, ndreapsi unâ alidzeari di poezie Paris.



    Berlin, fu programat un spectacol di teatru după un scenariu inspirat dit Jurnalu a scriitorlui interbelic Mihail Sebastian. Stockholm, protagoniştil’i a manifestărlor di la ICR suntu scriitoarea Gabriela Melinescu şi naista Dana Dragomir, doauă reprezentanti a culturâl’ei române ţi bâneadzâ tru Suedia. Spiritualitatea românească easti yiurtusitâ nu maş tru Occidentu, câ ş-tru vâsiliili viţini. Tru Ungaria, la ICR Budapesta suntu spusi ti videari lucrări simnati di pictori contemporani români.



    Deapoa tru Vârgârie, Sofia, fu vernisată expoziţia di caduri şi carti Vâsiloan’ia Maria – istorie şi mirâ, ndreaptâ ti marea suvearanâ di aoa şi un secol, nicuchira a Vâsil’elui Ferdinand, sum a curi stâpugâ s-feaţirâ unâ cu România, după primlu polim mondial, tuti provintiili româneşti ţi eara, până atumţea, sum stăpuirea a imperiilor multinaţionali viţini.




    Autor: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Tascu Lala

  • Ziua Culturii Române

    Ziua Culturii Române

    Comparabilă, până la un punct, cu sărbatorile Francofoniei sau Hispanităţii, Ziua Culturii Naţionale pe care, pe 15 ianuarie, o celebrează românii se suprapune, nu întâmplător, cu aniversarea poetului Mihai Eminescu.



    Cu o existenţă biologică întinsă pe doar 39 de ani, 1850-1889, dar cu o posteritate fără egal, Eminescu este cel despre care criticul literar Titu Maiorescu scria în epocă că va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a cugetării româneşti. Considerat, ca poet, ultimul mare exponent al romantismului european, promotor, în publicistică, al conservatorismului şi naţionalismului luminat, Eminescu a devenit, în ultimul secol, cel mai mai popular brand cultural românesc.



    Era, astfel, firesc ca, în 2010, Parlamentul de la Bucureşti să aleagă, aproape în unanimitate, tocmai ziua lui de naştere drept zi a Culturii Naţionale. Aceasta, spuneau atunci promotorii proiectului de lege, va fi o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional. Ulterior, de altfel, autorităţile din Republica Moldova vecină (ex-sovietică, majoritar romanofonă) au hotărât, la rându-le, în numele comuniunii de limbă şi de istorie cu România, să instituie tot 15 ianuarie ca sărbătoare a culturii.



    În ţară şi peste hotare, la Bucureşti şi în provincie, la Chişinău şi la Bruxelles, în muzee şi săli de concerte, în şcoli şi lăcaşuri de cult, toată suflarea culturală românească s-a mobilizat pentru celebrarea acestei zile aparte.



    Filialele din străinătate ale Institutului Cultural Român au invitat nume de marcă ale culturii din ţară. Directorul Teatrului Naţional din Bucureşti, actorul Ion Caramitru, secondat de artişti instrumentişti, a oferit un recital de poezie la Paris. La Berlin, a fost programat un spectacol de teatru după un scenariu inspirat de Jurnalul scriitorului interbelic Mihail Sebastian. La Stockholm, protagonistele manifestărilor de la ICR sunt scriitoarea Gabriela Melinescu şi naista Dana Dragomir, două reprezentante ale culturii române stabilite în Suedia. Spiritualitatea românească e celebrată nu doar în Occident, ci şi în ţările vecine. În Ungaria, la ICR Budapesta sunt expuse lucrări semnate de pictori contemporani români. Iar în Bulgaria, la Sofia, a fost vernisată expoziţia de fotografie şi carte Regina Maria – istorie si destin, dedicată marii suverane de acum un secol, soţia Regelui Ferdinand, sub al cărui sceptru s-au unit cu România, după primul război mondial, toate provinciile româneşti aflate, până atunci, sub stăpânirea imperiilor multinaţionale vecine.

  • Il poeta Mihai Eminescu e l’Italia

    Il poeta Mihai Eminescu e l’Italia

    Il 15 gennaio, la Giornata della Cultura Nazionale, che coincide anche col 164esimo anniversario della nascita del sommo poeta romeno, Mihai Eminescu, è celebrata da numerosi eventi organizzati a Bucarest dall’Accademia Romena, dal Ministero della Cultura, ma anche dall’Istituto Culturale Romeno, attraverso le sue filiali all’estero.



    Alla serata di poesia organizzata il 15 gennaio dall’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia fa seguito il 16 un evento ospitato dall’Accademia di Romania in Roma.



    Il 19 gennaio, il Consolato Generale di Romania a Milano ospiterà una serata letteraria dedicata alla Giornata della Cultura Nazionale e al 164esimo della nascita del sommo poeta Mihai Eminescu. L’evento è organizzato dal Centro Culturale Italo-Romeno di Milano e dall’Editrice Rediviva, in collaborazione con il Consolato Generale.



    Per l’occasione, la Rediviva, l’unica editrice romena nella Penisola, presenterà il secondo volume della serie “Impronte culturali romene in Italia”, che riunisce studi, articoli e traduzioni a tematica interdisciplinare, come precisa in un comunicato il Centro Culturale Italo-Romeno.



    Uno degli articoli inseriti nel volume è dedicato al progetto editoriale della “Via dei faggi in Bucovina”, realizzato da Radio Romania e Radio Rai nel 2013, in occasione dell’85esimo anniversario del servizio pubblico di Bucarest. Sempre nell’ambito della serata letteraria di Milano, il poeta Viorel Boldiş presenterà un recente volume di poesie uscito presso la Rediviva.



    All’evento interverranno il console generale di Romania a Milano, George Bologan, la direttrice di Rediviva, Ingrid Beatrice Coman, la direttrice del Centro Culturale Italo-Romeno di Milano, Violeta Popescu, il poeta Viorel Boldiş, il regista e attore Vlad Scolari, accanto a tanti altri ospiti. Alla serata sarà presente anche un gruppo di alunni del Liceo bilingue romeno-italiano “Dante Alighieri” di Bucarest, che partecipa a uno stage presso l’editrice Rediviva.



    Ospite a Radio Romania Internazionale per parlare delle relazioni culturali Romania — Italia e per evocare il sommo poeta Mihai Eminescu, tradotto nella Penisola, è il prof. Bruno Mazzoni, Preside della Facoltà di Lingue e Letterature Straniere dell’Università di Pisa.