Lista galbenă a statelor care prezintă risc epidemiologic ridicat a
fost actualizată de Institutul Naţional de Sănătate Publică. Numărul ţărilor în
cauză a scăzut la 32, de la 49, în 6 octombrie. În prezent, pe listă se găsesc
state precum Spania, Cehia, Franţa, Belgia, Olanda, Marea Britanie, Republica
Moldova, Statele Unite al Americii şi Israel. Persoanele care sosesc din ţările
cuprinse în document intră obligatoriu în carantină la domiciliu pentru 14 zile.
Excepţie fac cei care rămân pe teritoriul naţional pentru o perioadă mai mică
de 3 zile şi prezintă un test negativ pentru noul coronavirus, efectuat cu cel
mult 48 de ore înaintea intrării în România. Oamenii care intră în carantină
pentru două săptămâni pot ieşi după a 10-a zi, dacă nu prezintă simptomatologie
specifică infectării şi efectuează un test pentru SARS-CoV-2 în ziua a 8-a, iar
rezultatul acestuia este negativ.
Guvernul de la Bucureşti a prelungit starea
de alertă cu 30 de zile pe fondul unei creşteri alarmante a numărului îmbolnăvirilor.
Măsura, intrată în vigoare din 15 octombrie, menţine restricţiile deja impuse
şi adaugă, printre altele, obligativitatea purtării măştii în toate spaţiile
deschise, dacă indicele de infectare depăşeşte 3 la mia de locuitori.
Preşedintele Klaus Iohannis a fost distins, în Germania, cu Premiul
Otto cel Mare pentru onorarea marilor merite în procesul
european de unificare. Ceremonia de decernare a avut loc la Domul din
Magdeburg, un loc cu semnificaţie pentru istoria Europei, care adăposteşte de peste
1.000 de ani mormântul împăratului Sfântului Imperiu Roman Otto I.
Consider acest premiu o reconfirmare a crezului permanent al ţării mele
într-o Europă unită în pace şi democraţie. Acest premiu este şi un îndemn
pentru mine, personal, de a transmite mai departe cetăţenilor români, mai ales
tinerilor, convingerea că împreună vom reuşi să depăşim multiplele provocări
ale lumii de astăzi, a spus Iohannis.
Premiul Otto cel Mare a
fost acordat pentru prima dată în 2005, cu ocazia aniversării a 1.200 de ani de
existenţă a oraşului Magdeburg. Printre laureaţii de până acum se numără
cancelarul german Angela Merkel, fostul preşedinte al Germaniei Richard von
Weizsacker, fostul preşedinte al Letoniei Vaira Vike-Freiberga, fostul şef al
diplomaţiei europene Federica Mogherini, precum şi Organizaţia pentru
Securitate şi Cooperare în Europa.
Poşta Română a anunţat că efectuează curse directe, cu maşini
proprii, spre capitala Franţei. Noua rută a fost inaugurată pe 13 octombrie,
odată cu plecarea primului transport spre Paris. Autoutilitara, încarcată cu
peste o tonă de colete, a ajuns la destinaţie pe 14 octombrie şi a pornit spre
Bucureşti în aceeaşi zi. Cursa auto Bucureşti-Paris va avea o frecvenţă de două
ori pe lună. Parisul se adaugă, astfel, listei destinaţiilor pe care Poşta
Română le deserveşte rutier. Acestea includ Bulgaria, Serbia, Ungaria,
Republica Moldova, Germania şi Italia.
Poşta Română este deţinută de stat prin
Ministerul Transporturilor, acţionar ultra majoritar, şi Fondul Proprietatea.
Compania Naţională deţine o reţea de peste 5.600 de subunităţi poştale la nivel
naţional şi distribuie săptămânal peste 11 milioane de colete şi scrisori.
Compania precizează că deserveşte peste 19 milioane de locuitori, iar reţeaua
sa acoperă mai mult de 7,5 milioane de adrese.
Colonelul Mihai-Florin Bulgariu a fost numit de Consiliul Uniunii
Europene în funcţia de șef al Misiunii de asistență UE la frontieră pentru
punctul de trecere Rafah din Palestina. Poliţistul de frontieră are o experință
de 25 de ani în executarea și conducerea operațiunilor specifice şi va deţine
postul până la 30 iunie 2021. Florin Bulgariu a studiat dreptul la Academia
Națională de Poliție din București, are un master în administrație publică la
Universitatea Aurel Vlaicu din Arad şi este fluent în engleza, rusă și arabă.
Misiunea de asistență la frontieră a UE pentru punctul de trecere Rafah are
drept mandat asigurarea prezenței unei părți terțe la punctul de trecere din
Fâșia Gaza, care să contribuie la instaurarea unui climat de încredere între
guvernul israelian și Autoritatea Palestiniană.
Creatorii Radu Abraham, Katia Bagosi, Andrei Revnic, Ágnes Lukács,
Ioana Ardelean şi Ana Marchetaru participă la expoziţia Design Without
Borders deschisă în capitala Ungariei. Manifestarea reuneşte lucrările a
peste 140 de designeri, creatori de bijuterii și artiști vizuali din 13 țări.
Selecția din cadrul Design Without Borders va face obiectul altor
două expoziții viitoare ce vor avea loc la Bratislava, în aprilie 2021, și la
Viena, în perioada iunie-iulie 2021.
Partener al evenimentului este Institutul
Cultural Român la Budapesta, care transmite că patru artiști vor primi premii
în valoare de 1.100 euro, iar unul dintre participanţi va avea asigurată
participarea la unul dintre cele mai importante evenimente de gen din
Europa Festivalul de design de la
Łódź. Expoziţia din Budapesta rămâne deschisă până pe 15 noiembrie.