Europarlamentarul
român Cătălin Ivan a organizat, marţi, la Bruxelles, a treia conferinţă în
cadrul proiectului România demnă în Europa, iniţiativă care propune o nouă
abordare faţă de diaspora românească. În cadrul întâlnirii au fost discutate
împreună cu reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din statele UE, ai
mediului de afaceri din România şi, în premieră, cu reprezentanţi ai Bisericii,
oportunităţi prin care românii care au plecat din ţară să poată fi stimulaţi,
inclusiv prin proiecte finanţate din fonduri europene, să revină acasă pentru a
începe o afacere sau pentru a se
califica într-un domeniu. Aceasta, dat fiind faptul că societăţile din România
găsesc tot mai greu forţă de muncă, chiar şi necalificată, unele sectoare fiind
în mod deosebit afectate, cum este agricultura. Ivan a mai anunţat că, în
octombrie, la Iaşi, va avea loc o reuniune de trei zile în care vor fi
discutate cu experţi probleme ale românilor din diasporă precum sclavagismul
modern, nerespectarea contractelor, drepturile muncitorilor români, modalităţi
prin care aceştia să revină în ţară şi să investească sau să-şi găsească un loc
de muncă acasă. Potrivit lui Ivan,
problema sclaviei moderne de pe urma căreia suferă unii dintre românii
care lucrează în străinătate nu este întâlnită doar în ţări precum Spania sau
Italia, un alt exemplu, fiind Germania. Europarlamentarul român a ajuns la
această concluzie în urma contactelor cu membri ai comunităţii româneşti din
această ţară.
Criza de pe
piaţa forţei de muncă tinde să se adâncească în următorii ani, aceasta fiind şi
una dintre cele mai mari provocări din al doilea semestru, consideră oamenii de
afaceri chestionaţi de KeysFin, în cadrul barometrului semestrial privind
starea economiei româneşti. Potrivit lui Mihai Mîndruţiu, director financiar
Vitacom Electronics, consumul intern va creşte în continuare, pe fondul
avansului puterii de cumpărare a populaţiei. El a atras atenţia că probleme ar
putea să apară în privinţa forţei de muncă, pentru că se găsesc din ce in
ce mai greu angajaţi pregătiţi şi la costuri corespunzătoare. Întrebaţi ce
măsuri le-ar solicita guvernanţilor în 2017, menite a asigura stabilitatea
economică şi a impulsiona business-ul autohton, oamenii de afaceri au vorbit în
primul rând despre predictibilitate, în principal în privinţa Codului Fiscal.
Conform KeysFin, oamenii de afaceri au evidenţiat, totodată,
şi necesitatea simplificării documentaţiei pentru
accesul la fondurile europene, insistând pe găsirea unor mecanisme de stimulare
eficiente, dar mai ales de control a modului în care sunt cheltuiţi banii de la
UE. Barometrul KeysFin privind economia românească a fost realizat în perioada
15-20 iunie 2017, pe un eşantion reprezentativ de 150 de firme din diverse
domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură,
energie, confecţii, IT.
Un număr de 18.874.634 cetăţeni cu drept de vot erau înscrişi
la data de 11 iulie 2017 în Registrul electoral, cu 1932 mai mulţi faţă de
ultima informare pe această temă din luna iunie, potrivit unui comunicat al
Autorităţii Electorale Permanente de la Bucureşti. Aceasta precizează că, din totalul de
alegători români care figurează în Registru, 18.266.505
au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 608.129 au domiciliul în străinătate
şi sunt posesori de paşaport CRDS(Cetăţean
Român cu Domiciliul în Străinătate). Registrul electoral este un sistem informatic
naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare a cetăţenilor
români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora la
secţiile de votare.