Tag: Mihai Mitrica

  • Ciao, Italia! Animest 19

    Ciao, Italia! Animest 19

    După ce ultima ediție a înregistrat peste 15 mii de spectatori în fața ecranelor, Festivalul Internațional de Film de Animație revine pe marile ecrane din București între 4 – 13 octombrie. Ediția cu numărul 19 a Festivalului Animest pune în lumina reflectoarelor filmul de animație italian, continuând astfel o îndelungată tradiție de retrospective anuale dedicate țărilor care au stabilit de-a lungul timpului borne importante în cinematografie.

     

     

    Astfel, anul acesta publicul va avea ocazia unică de a explora bogăția și diversitatea animației italiene printr-o selecție impresionantă de filme, invitați și evenimente speciale, care aduc în prim-plan atât clasici ai genului, cât și creații contemporane de renume internațional. Programul Ciao, Italia! – țară invitată la Animest 2024 este sprijinit de Institutul Italian de Cultură din București și de Animaphix – Festivalul Internațional de Film de Animație din Sicilia.

     

    Mihai Mitrică, directorul artistic al Animest ”Am ales pentru anul acesta Italia pentru că are o bogată tradiție în filmul de animație. Este adevărat că, în ultima vreme, industria italiană nu a mai cunoscut amploarea pe care a avut-o acum câteva decenii, însă tradiția cinematografiei italiene nu poate fi trecută cu vederea. Aveam în plan de ceva timp să ne focusăm pe animația italiană, dar abia la această ediție s-a întâmplat și îi mulțumim pentru această amplă retrospectivă colegului și prietenului nostru din Italia, Andrea Martignoni, el a curatoriat secțiunea respectivă. Retrospectiva curatoriată de Andrea Martignoni, un recunoscut sound designer de film, include animație italiană clasică și contemporană, iar cele trei lungmetraje alese sunt reprezentative pentru ceea ce înseamnă animația italiană. Este vorba de filmul Allegro non tropo (r. Bruno Bozzetto, 1976), L’arte della felicità / The Art of Happiness (r. Alessandro Rak, 2013), premiat la Festivalul de Film de la Veneția, și Invelle / Nowhere (r. Simone Massi),de asemenea premiat la Veneția.”

     

    Din ce în ce mai inovatoare și complexe stilistic, cele 12 filme scurte incluse în Competiția Românească la cea de-a 19-a ediție Animest pictează un tablou urban de ansamblu al animației autohtone contemporane. Scurtmetrajele din selecția de anul acesta sunt un mix de producții semnate de studenți aflați la început de drum în acest domeniu și filme create de artiști deja consacrați în animație. Între 4 și 13 octombrie filmele din cadrul Competiției Românești vor concura pentru trofeul secțiunii. Anul acesta s-au înscris în Competiția Românească Animest 32 de filme, un număr foarte mare care demonstrează dezvoltarea continuă a acestui domeniu, ca urmare a suportului constant din ultimii 19 ani. Impactul Animest asupra industriei de animație din România se poate observa direct pe marile ecrane în selecția de anul acesta, plină de abordări curajoase și povești originale care se concentrează mai ales pe relații și relaționare – în cuplu, în familie sau în comunitate. Mihai Mitrică, director Animest.

    ”De la an la an primim tot mai multe proiecte de animație românești, ceea ce ne bucură. În plus, este vorba și de calitatea filmelor, din ce în ce mai mai bună. Asta se datorează și faptului că școala de animație, atât din cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București, cât și din facultățile de film și teatru din Oradea, Cluj și Iași începe să dea roade, cu siguranță și datorită festivalului Animest. Î

    nsă noi nu facem decât să expunem munca autorilor de animație și să le promovăm filmele, meritul important le revine școlilor de animație și bineînțeles producătorilor. Doi dintre regizorii care revin în competița Animest sunt Tudor Avrămuț și Serghei Chiviriga, care au făcut un film pentru copii intitulat TIBI. Și Andreia Dobrotă este prezentă din nou cu un film la Animest.

    Ea este o regizoare care locuiește în Olanda și face aproape anual câte un film. Acesta este un proiect independent, unul dintre multele proiecte la care lucrează. Aș menționa și o coproducție România-Franța, care are la bază o poveste românească. Este vorba de un film al regizoarei franceze Mélody Boulissière, care are ca subiect o poveste de dragoste din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, bazată pe colecția de fotografii a cunoscutului fotograf Constantin Axinte din Slobozia.”

     

     

    Și Alina Gheorghe revine în Competiția Românească Animest cu un nou film de școală, „Paradis murdar”, o metaforă despre respingerea propriului sine și idealizarea perfecțiunii. Cea de-a 19-a ediție a Festivalului Animest propune o serie de nopți albe urbane dedicate celor mai îndrăzneți dintre iubitorii filmelor de animație. Povești atipice, experiențe intense, proiecții nocturne și experimente provocatoare se reunesc într-un cocktail sofisticat de evenimente tematice – noi și consacrate. Trippy Animation Night revine cu o colecție neobișnuită și electrizantă, Creepy Animation Night dă fiori chiar și celor mai curajoși dintre spectatori, Erotica – The Night of Erotic Animation stimulează imaginația din afara zonei de confort, iar Animusic Night va demonstra încă o dată că petrecerile de calitate își găsesc loc și în cinema.

     

    În plus, anul acesta, evenimentele speciale sunt completate de un new entry, dedicat tinerilor – Fresh Frames, o selecție de filme de animație majoritatea realizate de adolescenți în cadrul atelierelor susținute de Incubatorul de Animație în timpul anului.

  • Pactul pentru lectură

    Pactul pentru lectură

    Data de 15
    februarie este marcată în România ca zi națională de promovare a lecturii,
    prilej cu care anul acesta, Asociația Editorilor din Românie (AER) lansează
    Pactul pentru Lectură. Inițiativa, sprijinită de edituri, jurnaliști și o parte
    a societății civile, vrea să atragă mai ales atenția asupra cifrelor mici care
    caracterizează atât piața de carte, cât și obiceiurile de lectură ale românilor.
    De pildă, barometrul de consum cultural din 2019, dat publicității în 2020,
    arăta că 80% dintre români nu intraseră într-o bibliotecă publică pentru a citi
    sau împrumuta cărți deloc în ultimele 12 luni, în timp ce doar 12% au făcut
    acest lucru o dată sau de câteva ori pe an în 2019. De asemenea, 39% dintre români nu citeau, în general, și doar 16% făceau acest lucru lunar. Acestor statistici
    li se alătură și datele financiare pe care le aflăm acum de la Mihai Mitrică,
    președintele AER.

    Dinamica vânzării de carte din România merge
    cumva în dinți de fierăstrău și se situează în jurul cifrei de 60 de milioane
    de euro încasări ale editurilor, ceea ce este meschin pentru o țară aflată pe
    locul șapte în Uniunea Europeană din punctul de vedere al numărului de
    locuitori. Cu siguranță este insuficient față de nevoile pe care le are
    societatea în privința perfecționării propriilor cetățeni. În momentul de față,
    noi suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește consumul de
    carte. În România, ne bazăm cam pe 1,3 milioane sau 1,4 milioane de oameni care
    constituie publicul de carte, oameni care merg în librării și în biblioteci,
    care vin la târguri, la saloanele de carte, care merg la lansări.



    Din punctul de
    veder al AER, cauza principală nu o constituie prețul cărților a cărui creștere
    se situează – conform Eurostat – este sub creșterea
    medie a prețurilor de consum general. Cauza principală o constituie scăderea
    nivelului de educație. Mihai Mitrică.

    Sunt foarte puțini bani în România
    cheltuiți pe carte. Asta nu este o problemă doar a editorilor. Aceasta este o
    problemă a societății. Cartea este cel mai eficient mijloc prin care se pot
    educa oamenii. De-a lungul vremii, de ultimele sute de ani de când a apărut
    tiparul lui Guttenberg, ea este cel mai solid mijloc de educare, pentru că te
    poți întoarce oricând la informația dintr-o carte. Ea rămâne fixată pe pagina
    tipărită. Pur și simplu asta e realitatea și piața este atât de mică din cauză
    că nu există în România un sistem educațional care să îndrepte elevii către
    citit.



    Pactul pentru
    Lectură este o inițiativă care include mai multe etape, prima din ele fiind o
    dezbatere la care sunt invitați și reprezentanți ai autorităților. Ce-și
    propune AER prin această inițiativă, aflăm tot de la președintele Mihai
    Mitrică.

    Noi ne propunem în primul rând conștientizarea la nivelul autorităților
    publice a situației dezastruoase în care se află societatea românească din
    -punct de vedere al analfabetismului funcțional. Soluții? Noi am militat pentru
    respectarea legii bibliotecilor pentru a crește stocul de carte din biblioteci,
    care în momentul de față nu este înnoit anual decât în jur de 15% din minimul
    legal. Apoi, promovarea cititului într-o manieră inteligentă printr-o campanie
    națională asumată de autoritățile centrale. Inițiative disparate ale editurilor
    au tot fost. Ele nu pot mișca lucrurile, pentru că puterea de influență a unei
    edituri este limitată la publicul pe care reușește să și-l atragă dintr un
    public mic. Cine poate capacita o întreagă societate este statul, guvernul. La
    asta ne referim. La autoritățile centrale, Ministerul Culturii, Ministerul
    Educației își pot pune mințile luminate împreună ca să facă politici publice
    prin care să readucă cititul printre prioritățile naționale. Degeaba avem din
    2022 o lege prin care dedică ziua de 15 februarie Zilei Naționale a Lecturii,
    dacă noi nu facem decât festivism și nu mergem deloc în concret și să avem
    măsuri pragmatice prin care să creștem cititul.



    Iniţiativa beneficiază de experiența și
    disponibilitatea unor experți internaționali: președinții Federației
    Editorilor Europeni, al Asociației Editorilor și Librarilor din Germania și al
    Fundației pentru Lectură, Germania. Următorul dialog este programat pe 27
    martie, iar tema va fi starea literaturii române de o parte și de alta a
    Prutului și al eforturilor continue ale editorilor din România și Republica
    Moldova de a crea o piață comună a cărții de limba română.


  • Festivalul Internațional de Film de Animație Animest

    Festivalul Internațional de Film de Animație Animest

    Eveniment dedicat filmului de animație, Animest este
    locul în care cele mai importante producții internaționale lansate în ultimul
    an au parte de o primă întâlnire cu publicul din România. Ediția din acest an,
    a 17-a, se desfășoară la București între 7 și 16 octombrie, și are în program
    peste 340 de titluri, printre acestea remarcându-se filme de animație care s-au
    impus în competițiile marilor evenimente cinematografice internaționale.

    Mihai
    Mitrică, directorul Animest: Este
    o ediție în plină forță, după 2 ani de pandemie. Dar Festivalul Animest nu s-a
    oprit nici în pandemie. Am făcut o ediție exclusiv online și o ediție hibrid,
    anul trecut am proiectat filme într-un singur cinematograf, dar la această
    ediție proiectăm filme în peste 5 locații. Nu întâmplător, după acești doi ani
    de pandemie, am hotărât ca tema acestei ediții să fie dragostea, așa că avem în
    program foarte multe povești de dragoste, bineînțeles animate și foarte colorate.
    Competiția internațională de lungmetraj reunește la această ediție povești
    excepționale care îi conving chiar și pe cei mai greu de impresionat spectatori.

    Este vorba de cinci filme. Unul dintre filme este produs în Japonia, un altul
    este coproducție Japonia-Franța, avem, printre altele, și un film din
    Portugalia, care se numește Nayola. Portugalia este de fapt și țara invitată la
    această ediție a festivalului, astfel că vom avea o mulțime de filme
    portugheze. În competiția internațională de lungmetraj mai avem și un film
    lituaniano-american, tot o frumoasă poveste
    de dragoste. Foarte interesant este că două dintre cele cinci filme din
    competiția internațională au ca subiect războiul, însă modul în care este
    prezentat războiul sau modul de abordare al subiectului este foarte original.
    Cu toate că sunt filme despre război, au culoare și umor. Ca o
    concluzie, aș spune că se pare că pandemia a lucrat în favoarea iubirii, ca să
    spun așa. Din ce se vede în pe programul Animest de la această ediție, se pare
    că lumea a avut mai mult timp să se gândească, să le aloce mai mult timp celor
    dragi, iar asta se vede într-adevăr din producțiile pe care le-am primit.


    Unul dintre cele 49 de scurtmetraje selecționate în
    Competiția Internațională va pleca acasă cu Trofeul Animest 2022, care îi va
    asigura automat un loc pe lista candidaților eligibili pentru o nominalizate la
    Premiile Oscar, acordate de Academia Americană de Film. Printre acestea se
    numără și două producții românești: Suruaika, un film de Vlad Ilicevici și Radu
    C. Pop, în care o pisică ajunge să dețină toată puterea, și Sasha (regia
    Serghei Chiviriga), despre un adolescent care ajunge să descopere într-un mod
    ciudat adevărul despre propria identitate sexuală.

    Mihai Mitrică, directorul Animest: Nici filmele românești nu fac excepție dacă vorbim de
    calitate și diversitate. În plus, anul acesta am primit mai multe filme ca
    oricând. Este o concluzie pe care o trag iarăși, probabil că acești doi ani de
    pandemie și-au pus amprenta asupra producțiilor, care sunt mai numeroase. Un
    lucru de remarcat este că majoritatea filmelor românești primite anul acesta și
    selecționate au și o durată mai lungă. Există filme de 9 sau de 12 minute, dar
    există și multe filme care au o durată de 15 minute. În general, dacă vorbim de
    anii trecuți, durata medie a unui film românesc, era de 4 minute, foarte puține
    filme aveau 9 minute. De aceea cred că
    artiștii au avut mai mult timp să elaboreze filmele și au găsit povești pe care
    să le spună în 12 minute sau chiar mai mult. În ceea ce privește calitatea, cu
    mici excepții, de la an la an a fost mult mai ridicată



    Cei curioși să exploreze noi viziuni din lumea filmului
    de animație vor aprecia scurtmetrajele din Competiția de film studențesc, care
    vin de la cele mai prestigioase școli de animație din lume. Festivalul Internațional de Film de Animație Animest este
    singurul festival din România dedicat în exclusivitate filmului de animație.
    Fondat în 2006, festivalul aduce pe marele ecran sute de filme din toată lumea,
    în șase categorii de competiție, retrospective, programe dedicate unor școli de
    animație faimoase, festivalurilor de gen, marilor nume ale industriei.

    În
    fiecare an, în octombrie, Bucureștiul găzduiește regizori de film, producători,
    studenți, curatori și jurnaliști, care iau parte la discuții cu publicul, la
    premiere, țin ateliere și master-class-uri, susțin concerte și prezintă
    proiecte noi de filme de animație. Una dintre cele mai importante misiuni ale
    festivalului este aceea de a resuscita și promova animația autohtonă.
    Competiția locală din cadrul festivalului a crescut din 2007, când a fost
    lansată. Noua generație care a participat la atelierele organizate de Animest
    numără deja profesioniști în studiouri de animație din țară, dar și studenți la
    marile universități europene. În ultimii ani, filmele de animație românești au
    fost selectate și premiate la festivaluri importante. Festivalul organizează
    proiecții de film în diverse orașe ale țării, curatoriază selecții de film la
    festivaluri internaționale, iar Animest Chișinău este un eveniment anual
    constant din 2011 încoace.

  • Pauza Mare 29.09.2021

    Pauza Mare 29.09.2021

    La “Pauza Mare” ne întâlnim cu regizoarea Alina Grigore și cu Mihai Mitrică, directorul Festivalul Internaţional de Film de Animaţie Animest; Filmul de debut al regizoarei Alina Grigore, Crai Nou” (Blue Moon) a obţinut marele premiu – Scoica de Aur – la unul dintre cele mai prestigioase festivaluri de film din Europa, cel din San Sebastian (Spania); 11 scurtmetraje realizate de artiști din toată țara concurează la cea de-a 16-a ediție Animest (8-17 octombrie) pentru premiul Competiției Românești.



  • Animest: Im Vorfeld des Festivals können Klassiker online gesehen werden

    Animest: Im Vorfeld des Festivals können Klassiker online gesehen werden

    Bis zum gro‎ßen Wiedersehen in diesem Jahr lädt das Internationale Animationsfilmfestival Animest Filmliebhaber aus der ganzen Welt zu einer virtuellen Reise durch die Welt der besten Animationskurzfilme in der Geschichte des Festivals ein. Das Internationale Festival Animest ist die einzige Veranstaltung in Rumänien, die ausschlie‎ßlich dem Animationsfilm gewidmet wird. Das 2006 gegründete Festival bringt hunderte Filme aus der ganzen Welt in sechs verschiedene Kategorien des Wettbewerbs, Retrospektiven, Programme, die berühmten Animationsschulen und gro‎ßen Namen der Branche gewidmet sind, auf die Leinwand. Die 15. Festspiele Animest finden dieses Jahr zwischen dem 9. und dem 15. November in Bukarest statt. Der Intendant Mihai Mitrică spricht über die Filme, die wir bis zur nächsten Ausgabe des Festivals auf der Animest-Website sehen können:



    Wir haben immer wieder an unsere Zuschauer gedacht, das Animest-Publikum, und wir sagten, wir sollten die Online-Medien, die Animest-Website und die entsprechende App nutzen, um den Zuschauern eine Art Zusammenfassung dessen zu bieten, was Animest in den letzten 15 Jahren war. Weil ich überzeugt bin, dass nicht alle unsere Zuschauer alle Kurzfilme dieses Festivals gesehen haben. Deshalb haben wir das Festival-Logo UnitedShorts ins Leben gerufen und wir dachten, das sei die perfekte Gelegenheit, die Freunde des Festivals Animest bis zum Herbst sowohl auf dem Laufenden als auch in der Nähe zu halten. Es handelt sich um eine Auswahl von Filmen, die wir seit den ersten Ausgaben von Animest zeigten. Wir haben zuerst die preisgekrönten Filme ausgewählt, Filme die uns stolz machen. Zu dieser Kategorie gehören Produktionen von Studenten, aber auch Filme, die in Studios produziert werden, die zum Festival eingeladen wurden. Bis zur nächsten Ausgabe stellen wir dem Publikum 50 Animationsfilme online zur Verfügung, darunter auch die Gewinner der vorherigen Ausgaben. Es wird auch eine Auswahl an lustigen Kurzfilmen zu Themen geben, die unsere Zuschauer glücklich machen. Die Liste ist sehr lang.“




    Eine der wichtigsten Aufgaben des Festivals ist es, die lokale Animationskunst wiederzubeleben und zu fördern. Seitdem das Festival 2007 ins Leben gerufen wurde, ist der lokale Wettbewerb im Rahmen der Festspiele deutlich gewachsen. Die neue Generation, die an den von Animest organisierten Workshops teilgenommen hat, hat Fachleute in den Animationsstudios des Landes sowie Studenten an den gro‎ßen europäischen Universitäten hervorgebracht. In den letzten Jahren wurden rumänische Animationsfilme bei internationalen Festivals ausgezeichnet. Mihai Mitrică kommt erneut zu Wort mit Einzelheiten:



    Dies war eines unserer Ziele, einer der Gründe, warum wir das Festival ins Leben gerufen haben: Wir wollten die rumänische Animation unterstützen und dem Publikum die Autorenanimation wieder in die Aufmerksamkeit bringen. Wir hatten auch Gäste aus den gro‎ßen Studios wie Pixar, Disney, Laika zu Gast. Sie versuchten zu erklären, wie ein Film auf diesem Niveau gemacht wird. Ich bin jedoch froh, dass neben der Zahl der Zuschauer, die von Jahr zu Jahr gestiegen ist, auch die Zahl der Animationsfilmemacher zugenommen hat. Ich erinnere mich, dass 2009–2010 viele Regisseure sagten, dass sie einen Film machen, nur um zu sehen, ob sie für die nächste Ausgabe von Animest ausgewählt werden, sie machen einen besonderen Film für das Festival. Das ist in der Tat das, was wir wollten, was wir uns erhofft hatten.“




    Animest ist auch die Gelegenheit zu verdanken, rumänische Animationsfilmemacher wiederzuentdecken, die die Grundlagen des Genres in Rumänien gelegt haben, und ihre Filme zu digitalisieren. Ion Truică (ausgewählt im Wettbewerb der Filmfestspiele von Cannes mit dem Kurzfilm Hidalgo“, 1976), Luminiţa Cazacu, Zeno Bogdănescu und Isabela Petraşincu wurden in den Ausgaben des Festivals mit dem Anim’est-Preis für eine lebenslange Karriere ausgezeichnet. Mihai Mitrică dazu:



    Hier gibt auch Gründe, unsere Unzulänglichkeiten zu bedauern, denn es gab viele Filmemacher, die im Animafilm-Studio arbeiteten, einem Studio, das zwischen 1964 und 1989 in Betrieb war. Leider haben wir bisher nicht genug Zuwendungen gehabt, um sie alle wiederzuentdecken, um sie wieder auf die gro‎ße Leinwand bringen zu können. Das Bedauern ist umso grö‎ßer, als einige von ihnen leider verstorben sind und es uns nicht gelungen ist, eine Retrospektive über das Werk all dieser gro‎ßen Animationsregisseure Rumäniens zu machen, aber wir werden es in den kommenden Jahren auf jeden Fall tun. Es ist uns allerdings eine gro‎ße Freude, dass es uns gelungen ist, einige der Werke wichtiger Animationsregisseure der alten Animafilm-Garde zu zeigen. Wir haben sie an die Öffentlichkeit gebracht und sie wurden somit von der jüngeren Generation entdeckt.“




    Seit 2011 wird das Internationale Animationsfilmfestival Animest auch in der moldauischen Hauptstadt Chişinău organisiert und seit 2017 gehört der Gewinner der Trophäe Animest, der von einer internationalen Fachjury ausgewählt wird, zu den Kandidaten für eine Nominierung in der Kategorie Bester Animationskurzfilm der Oscar-Preise.

  • Animest  – Festivalul Internațional de Film de Animație din București –  online

    Animest – Festivalul Internațional de Film de Animație din București – online

    Până la marea revedere cu publicul din acest an,
    Animest-Festivalul Internațional de Film de Animație din București invită
    iubitorii de film de pretutindeni într-o călătorie virtuală prin lumea celor
    mai bune scurtmetraje de animație din istoria festivalului. Festivalul
    Internațional de Film de Animație Animest este singurul festival din România
    dedicat în exclusivitate filmului de animație. Fondat în 2006, festivalul aduce
    pe marele ecran sute de filme din toată lumea, în șase categorii de competiție,
    retrospective, programe dedicate unor școli de animație faimoase,
    festivalurilor de gen, marilor nume ale industriei.

    Cea de-a 15-a ediție a
    festivalului va avea loc anul acesta în perioada 9-15 noiembrie, la București.
    Mihai Mitrică, directorul Animest, ne vorbește despre filmele pe care le putem
    vedea pe site-ul Animest până la următoarea ediție. Ne-am
    tot gândit la spectatorii noștri, la publicul Animest, și am zis să profităm de
    mijloacele online, de site-ul și de aplicația Animest, și să le oferim spectatorilor
    un fel de recapitulare a ceea ce a fost Animest în cei 15 ani. Pentru că sunt
    convins că nu toți spectatorii noștri au văzut toate scurtmetrajele din
    festival. Așa că am dat drumul la ceea ce noi numim UnitedShorts pentru că anul
    trecut am lansat acest logo al festivalului și am zis că este o ocazie perfectă
    pentru a ține comunitatea Animest în priză până la festivalul din această
    toamnă. Este o selecție de filme pe care le-am proiectat chiar de la primele
    ediții Animest, am selecționat în primul rând filmele premiate, palmaresul
    Animest.

    Este vorba de filme făcute de studenți dar și de filme făcute de
    studiouri care au fost invitate în festival, pot spune că până începe
    următoarea ediție Animest vom difuza în jur de 50 de scurtmetraje. Scurtmetrajele
    cele mai premiate filme din edițiile anterioare ale festivalului. Va fi și o
    selecție de scurmetraje distractive, funny, cu subiecte și povești care să
    binedispună comunitatea Animest, lista este foarte lungă.



    Una dintre cele mai importante misiuni ale festivalului
    este aceea de a resuscita și promova animația autohtonă. Competiția locală din
    cadrul festivalului a crescut din 2007, când a fost lansantă. Noua generație
    care a participat la atelierele organizate de Animest numără deja profesioniști
    în studiouri de animație din țară, dar și studenți la marile universități
    europene. În ultimii ani, filmele de animație românești au fost selectate și
    premiate la festivaluri importante. Mihai Mitrică, director Animest.

    Acesta
    a fost unul dintre scopurile noastre, unul dintre motivele pentru care am
    inițiat festivalul: am dorit să susținem animația românească și să facem în așa
    fel încât publicul să redescopere animația de autor și nu numai, pentru că nu
    pot spune că în acești ani am proiectat doar animație de autor. Am avut și
    invitați de la marile studiouri, Pixar, Disney, Laika, care au susținut
    masterclass-uri și au încercat să explice cum se realizează un film la acel
    nivel. Mă bucur însă că pe lângă numărul de spectatori care a tot crescut de la
    ediție la ediție, a crescut și numărul realizatorilor de filme de animație.
    Mi-aduc aminte, prin anii 2009, 2010, mulți regizori ziceau că fac un film doar
    pentru a vedea dacă vor fi selecționați la următoarea ediție Animest, fac un
    film special pentru festival. Este, de fapt, ceea ce ne-am dorit, ceea ce am
    sperat că se va întâmpla.



    Animest
    are și meritul că a redescoperit cineaști de animație români care au pus bazele
    genului în România și că a digitalizat filme semnate de aceștia. Ion Truică
    (selecţionat în competiţia Festivalului de la Cannes cu scurtmetrajul Hidalgo
    în 1976), Luminiţa Cazacu, Zeno Bogdănescu şi Isabela Petraşincu au fost
    distinşi în cadru edițiilor festivalului cu Premiul Anim’est pentru Întreaga
    Activitate.

    Mihai Mitrică: Aici avem și regrete,
    pentru că au fost foarte mulți realizatori care au lucrat la studioul
    Animafilm, studio care a funcționat în perioda 1964 – 1989. Din păcate, nu
    ne-au ajuns edițiile de până acum să-i redescoperim pe toți, să-i putem repune
    pe marile ecrane. Regretele sunt cu atât mai mari pentru că unii dintre ei
    ne-au părăsit și n-am apucat să realizăm o retrospectivă din opera tuturor, dar
    vom recupera, o vom realiza cu siguranță anii următori. Pe de altă parte, este
    o bucurie a noastră , a organizatorilor festivalului, că am reușit să proiectăm
    o parte din operele unor foarte importanti realizatori de animație în festival,
    animatori din vechea gardă a Animafilm. I-am adus în fața publicului publicului
    și am făcut să fie descoperiți de tânăra generație.



    Din 2011 Festivalul Internaţional de Film de Animaţie
    Anim’est se organizează și la Chişinău, iar începând cu 2017, scurtmetrajul
    câștigător al Trofeului Animest, ales de un juriu international profesionist,
    se numără printre candidații eligibili ai listei de nominalizări din categoria
    Cel mai bun scurtmetraj de animație a Premiilor Academiei Americane de Film.



  • Anim’est: Bukarester Festival für Animationsfilme erreicht 13. Auflage

    Anim’est: Bukarester Festival für Animationsfilme erreicht 13. Auflage

    Bis 7. Oktober bringen die Festspiele unkonventionelle und innovative Animationsfilme nach Bukarest, die seit den 1920ern bis heute produziert wurden. Es handelt sich um emblematische Produktionen, die die Geschichte der Kinowelt und insbesondere der Animationsfilme stark beeinflusst haben.



    Der Spielfilm Another Day of Life“ in der Regie von Raúl de la Fuente und Damian Nenow, eine Produktion des mehrfach ausgezeichneten polnischen Filmstudios Platige Image, hat die Festspiele in Bukarest eröffnet. Der Film verbindet Szenen von Action-Filmen, Archivbildern und aktuellen Interviews. Die Animation ist eine Verfilmung nach dem gleichnamigen Buch des polnischen Journalisten Ryszard Kapuściński und schildert reale und fesselnde Erfahrungen des berühmten Journalisten während des Bürgerkriegs in Angola, der im Jahr 1975 ausgelöst wurde. Der Konflikt, der 27 Jahre lang dauerte, gilt als einen der blutigsten Konflikte in der Geschichte. Die Animation feierte ihre Weltpremiere auf dem Internationalen Filmfestival in Cannes und wurde au‎ßer in Wettbewerben beim jüngsten Internationalen Filmfestival in Annecy, dem grö‎ßten Fachevent weltweit, gezeigt.



    Die Internationalen Festspiele der Animationsfilme schlagen dem rumänischen Publikum auch zwei Events vor, die für Sensationssüchtige gedacht wurden: Trippy Animation Night und Creepy Animation Night. Der Festivalintendant Mihai Mitrică sagte dazu:



    Diese Events locken jedes Jahr ein breites Publikum. Für das erste Wochenende haben wir die Sektion »Trippy Animation Night« geplant, wo ein Freund unseres Festivals, der niederländische Filmsammler Michael Helmerhost, seltene Filme zeigt. Michael Helmerhost hat ein beeindruckendes Archiv in Amsterdam, er hatte also zahlreiche Animationsfilme zur Verfügung und hat die besten Experimental- und Avantgardefilme für das rumänische Publikum ausgewählt. Am zweiten Wochenende haben wir eine ganze Nacht den Horror-Animationsfilmen gewidmet. Wir haben die besten Produktionen dieser Art in der Sektion »Creepy Animation Night« gesammelt und sie werden von einer Live-Performance begleitet.“



    Auch dieses Jahr enthält das Internationale Festival eine Sektion, die den Kindern gewidmet ist. Mihai Mitrică kommt erneut zu Wort mit Einzelheiten:



    Wir haben auch einen internationalen Wettbewerb für Kinder, und die Jurymitglieder sind ebenfalls Kinder. Wir feiern zudem den 50. Jahrestag der berühmten Gestalt Professor Balthasar. Die Serie wurde von einem Filmkünstler aus Zagreb gedacht und wir werden einige der besten Filme aus Zagreb zeigen, die den Professor Balthasar als Hauptfigur haben. Wir feiern zudem den 60. Jahrestag der Comicfiguren »Die Schlümpfe«. Im Kino des Französischen Kulturinstituts »Elvira Popescu« zeigen wir eine Retrospektive der berühmten Serie, die seit Ende der fünfziger Jahre so viele Kinder weltweit begeistert hat.“



    Die Filme werden in den Kinos Eforie, Elvire Popesco sowie im Kulturzentrum CINETic gezeigt. Das Festival ist das einzige in Rumänien, das Filme für Oscar-Nominierungen vorschlägt. Der Gewinner der Trophäe Anim’est“ wird direkt auf die Liste der Oscar-Nominierungen in der Kategorie Animation gesetzt.

  • Festivalul Internaţional de Film de Animaţie Anim’est

    Festivalul Internaţional de Film de Animaţie Anim’est

    Cea de-a 13-a ediţie a festivalului Anim’est, dedicată animaţiei
    experimentale şi de avangardă, a început la sfârşitul lunii septembrie şi se
    desfăşoară până pe 7 octombrie, la Bucureşti. Ediţia de anul acesta a
    festivalului adună câteva dintre cele mai neconvenţionale şi inovatoare
    experimente vizuale animate din anii ’20 şi până astăzi, producţii emblematice
    care au marcat istoria cinematografiei şi în special pe cea a filmului de
    animaţie.Lungmetrajul Another Day of Life (2018), o producţie a
    multipremiatului studio polonez Platige Image, regizată de spaniolul Raúl de la
    Fuente şi polonezul Damian Nenow, a fost proiectat în deschiderea festivalului.
    Filmul îmbină animaţia generată de computer cu scene de live-action, imagini de
    arhivă şi interviuri actuale.Adaptată după cartea cu acelaşi nume scrisă de
    jurnalistul polonez Ryszard Kapuściński, animaţia redă experienţele reale,
    captivante şi tulburătoare ale lui Kapuściński în timpul războiului civil din
    Angola, declanşat în 1975 şi care a continuat timp de 27 de ani, devenind unul
    dintre cele mai sângeroase războaie civile din istorie. Animaţia a avut
    premiera mondială la Festivalul de Film de la Cannes şi a fost proiectat în
    afara competiţiei la cea mai recentă ediţie a Festivalul Internaţional de Film
    de Animaţie de la Annecy – cel mai important festival al industriei de
    animaţie. Festivalul Internațional de Film de Animație Anim’est aduce două şi
    două dintre cele mai îndrăgite evenimente din agenda festivalului, adresate
    publicului adult amator de senzații tari și lipsit de inhibiții: Trippy
    Animation Night şi Creepy Animation Night. Mihai Mitrică, directorul
    festivalului: În fiecare an avem
    aceste evenimente la care publicul participă în număr foarte mare. În primul
    weekend se desfăşoară Trippy Animation Night, unde prietenul festivalului, colecţionarul
    olandez Michael Helmerhost proiectează nişte filme foarte rare din colecţia sa.
    Este o persoană care are un studio cu o arhivă impresionantă în Amsterdam, aşa
    că a avut de unde să aleagă animaţie pentru filmele expeerimentale şi de
    avangardă. În cel de-al doilea weekend avem o noapte întreagă consacrată
    animaţiilor horror şi bizare, Creepy Animation Night, care vine la pachet cu un
    live performance în cinematograf.

    Festivalul
    Internațional de Film de Animație Anim’est are, ca în fiecare an, şi secţiuni
    dedicate copiilor. Mihai Mitrică, directorul festivalului: În fiecare din cele două weekenduri, avem
    proiecţii dedicate copiilor. Este momentul competiţiei de scurtmetraje pentru
    copii, o competiţie internaţională, cu un juriu format din copii, cei mai buni
    juraţi ai filmelor. Avem şi două aniversări de marcă anul aceasta, se împlinesc
    50 de ani de când a fost inventat celebrul personaj care a marcat copilăria
    multora dintre noi, Profesorul Balthasar. Acest serial a fost inventat de către un artist din Zagreb,
    iar noi vom prezenta două calupuri de filme cu profesorul Balthasar din arhiva
    din Zagreb. Iar cea de-a doua retrospectivă aniversară este focalizată pe 60 de
    ani de când s-au inventat celebrele personaje albastre cu căciuliţe albe,
    ştrumfii. Cu ajutorul delegaţiei Valonia-Bruxelles organizăm şi această
    retrospectivă, în cadrul căreia vor exista şi jocuri interactive pentru copii
    la cinematograful Elvira Popescu.


    Cea de-a 13-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de Animaţie
    Anim’est are loc la Cinemateca Eforie, Cinema Elvire Popesco, Centrul CINETic,
    Point şi Expirat. Anim’est este singurul festival din România care propune
    filme pentru nominalizare la Oscar: începând cu 2017, câştigătorul Trofeului
    Anim’est intră automat pe lista de propuneri pentru o nominalizare la categoria
    cel mai bun scurtmetraj de animaţie a premiilor Oscar, votată de membrii
    Academiei Americane de Film.