Tag: Mihai Viteazul

  • Alba Iulia

    Alba Iulia

    În data de 1
    decembrie este Ziua Națională a României. Acum 105 de ani, la Alba Iulia, se
    realiza prin voința mulțimii adunate pe platoul din apropierea cetății
    medievale, unirea tuturor provinciilor românești într-un singur stat. Tot aici,
    în urmă cu 4 secole, Mihai Viteazul intra triumfal în cetatea medievală a Albei
    Iulia și realiza prima unire a celor trei mari provincii istorice românești:
    Țara Românească, Moldova și Transilvania. Așadar, chiar dacă ziua românilor se
    sărbătorește în toată țara, nu are nicăieri un farmec mai aparte decât în Alba
    Iulia, oraș pe care îl vizităm astăzi.


    La Alba Iulia se
    poate ajunge atât pe cale rutieră, cât și pe cale feroviară. Situat în partea
    sudică a Transilvaniei, orașul Alba Iulia se află la aproximativ 100 de
    kilometri sud față de municipiul Cluj Napoca și la 70 de kilometri nord – vest
    de Sibiu – orașe care dispun de aeroport. Denumit și cealaltă capitală,
    orașul Alba Iulia se remarcă prin cetatea de tip Vauban, construită în secolul
    al XVIII-lea, în formă de stea. Cetatea din Alba Iulia este considerată a doua
    ca importanță din Europa după o cetate similară din Luxemburg. Aici veți găsi
    și Biblioteca Batthyaneum, bogată în manuscrise rare. Gabriel Pleșa, primarul
    municipiului Alba Iulia, spune că destinația noastră are cea mai puternică
    simbolistică națională din România.

    Aici a avut loc prima
    Unire de la 1600, sub sceptrul lui Mihai Viteazul. Apoi, în 1918, s-a înfăptuit
    actul Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, un vis împlinit, de veacuri, al
    românilor. Totodată, în 15 octombrie 1922, consimțirea statului unitar român
    s-a făcut prin încoronarea Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria la Alba
    Iulia, centenar pe care anul trecut l-am serbat cu fast și cu foarte multă
    lume. Iată trei momente importante ale orașului și ale poporului român! Însă
    ascultătorii noștri ar trebui să știe că Alba Iulia are o atestare documentară
    de peste 2.000 de ani. Practic, este un oraș bimilenar. La fiecare metru, calci
    pe istorie. S-au păstrat o parte din castrul roman și o parte din cetatea
    medievală, evident, bijuteria orașului fiind ultima fortificație, cea ridicată
    între 1715 și 1728 de austrieci, Cetatea Alba Carolina, după planurile Vauban.
    Este o cetate foarte bine păstrată, cu forturi, cu contraforturi, cu
    bastioane.



    Palatul Principilor
    are, ca multe alte monumente din Cetatea Alba Carolina, o istorie îndelungată,
    legată de personalități și evenimente marcante din istoria Transilvaniei și
    chiar a Europei. Gabriel Pleșa, primarul municipiului Alba Iulia, spune că edificiul
    e reprezentativ pentru vremurile de glorie ale Principatului Transilvaniei,
    când soarta regiunii era decisă de la Alba Iulia. Toți
    istoricii care au fost aici și au cercetat ne-au spus că e cea mai importantă
    clădire din Transilvania. Aici a fost Dieta Transilvaniei timp de 160 de ani.
    Totodată, a fost sala tronului lui Mihai Viteazu, a principilor iluminiști
    Gabriel Bethlen și Rákóczi I, Rákóczi al II-lea, Sigismund Báthory. Practic, a
    fost deschiderea spre învățământ a orașului Alba Iulia prin prima universitate,
    creată acum 400 de ani de principele iluminist Gabriel Bethlen, înainte de
    bătălia de la Mohács și de căderea principatului sub influența turcă. Este
    foarte importantă perioada de după cucerirea Principatului Transilvaniei de
    către habsburgi, perioadă în care s-au construit drumuri, s-a construit
    cetatea, s-au construit căi ferate și multe altele.


    Accesând site-ul turism.apulum.ro, puteți obține detalii
    cu privire la obiectivele istorice, veți vedea calendarul evenimentelor și veți
    afla informații practice despre regimul public de transport sau recomandări pentru
    cazare.


  • Idheea-a unitatillei la român’i

    Idheea-a unitatillei la român’i

    Tu unâ dzuuâ di mai, aoa şi 420 di an’i, vuivudălu Mihai Viteazul eara număsitu, tru un hrisovu, “Domn a Ţării Româneşti, Ardealui şi Moldovâllei”. Cu un an ma ninti, avea intratâ azvimtâtoru tru Alba Iulia, capitala a prinţipatlui Transilvan’ia, numâsitu şi Ardeal. Tru primveara-a anlui 1600, vuivudălu, tru frâmtea-a askerillei a lui di români, anda yinea ditu Transilvan’ia, intră tru voievodatlu a Moldovâllei, cari intrâ sumu a lui cumandu unâ-ş-unâ tu şcurtu kiro. Eara realizată, ase, tru condiţiili a aţilui kiro, prota uniri a românilor ampărţâţ tru ateali trei prinţipate. Mihai Viteazul avea alinatâ pi tronlu a Ţării Româneşti icâ Muntenia, tru 1593. Agiumsi tru niacicâseari cu Analta Poartă ase că, tu şcurtu kiro, s-agiumsi la unâ alumtă directă, di amploare, atea di Călugăreni. Tru 1599, intră tru Transilvan’ia, tru frâmtea a askerillei a lui di români munteni şi u anâchisi. Yinitoarea ceapâ fu aduţearea a Moldovâllei sum stăpuirea a lui, faptâ aoa şi 420 di an’i. Dealihea, unirea-a atiloru trei prinţipate româneşti, sum dumnillea al Mihai Viteazul, nu lâ arisea ici a aţiloru trei mări puteri – Imperiul otoman, Imperiul habsburgic şi Polonia – cari avea idyili sinferuri ti teritoriului bânatu di români.




    După un an di la aestă mari realizare, Mihai Viteazul fu vâtâmatu preşcavu, purdatu di amirălu Rudolf al ll-lea di Habsburg, cari deadi şi cumanda lâhtâroasâ. Evenimentul di aoa şi 420 di an’i, unirea a aţiloru trei principate româneşti, acâ fu şi trâ şcurtu kiro, easti expresia yilipsitoari a idheiillei di unitate a românilor. Ardealu şi Moldova nu suntu fârâ noimâ tru acţiunea a vuivudăluui. Eara state medievale tru cari bâna român’illi dukimâsiţ di unitatea di farâ, limbă şi adet. Va s’treacâ nica un cirecu di mileniu până cându, tru 1859, românii ditu Moldova şi Muntenia aleapsirâ idyiulu domnitor tru frâmtea a loru, di u adrarâ unirea di facto a aţiloru dauă stati româneşti. Transilvan’ia eara ma largu sum stăpuirea ungară, deapoa ma amanatu austro-ungară. Tru 1916, Regatlu a Româniillei trapsi mânâ di la neutralitate şi intră tru polimu deadunu cu Antanta, contra a Puterlor Centrale, tamam ti elibeararea-a român’ilor ditu Ardeal. Bitisita-a polimlui şi a imperiilor, tru 1918, dişcllisi calea-a românilor ditu Basarabia, Bucovina şi Transilvan’ia să s’facâ unâ cu România.




    Tru bitisita-a Protlui Polim Mondial, năili realităţ geostrateghiţi furâ pâzârâpsiti tru cadrul lârguriu a Conferinţâllei di irini di Paris şi apufusiti pritu Tratatele di irin’e simnate, pi arada, cu cafi unu ditu statele azvimti tru Primlu Polimu Mondial. Avu amintaticu di cauză “Ndreptul a populiloru ta ş-apufuseascâ eali işisi mira”, promovat di prezidentulu american Wodrow Wilson, ase că imperiile multinaţionale, ţi eara alithili “hâpsăn’i a populiloru”, furâ alâxiti cu statili naţionale. Aoa şi un secol, la 4 di cirişaru 1920, fu simnatu, Trianon, Tratatlu di irini cu Ungaria, cari pricunuştea unirea ali Transilvan’ie, a Banatlui și a Maramureșlui cu Regatlu ali Românie. Tratatlu di irine cu Austria, simnat tru yismâciuni 1919, la Neuilly, apufusea fâtearea unâ a Bucovinâllei cu România, cari fu pridatâ a Vienâllei, tru 1775, prit un tratat secret anamisa di Rusia şi Austria.




    Tratatlu di irini di Trianon, simnatu aoa şi unâ sută di an’i, fu arodlu a nâscântoru negocieri pi lungu kiro cu tuti părţâli participante la Protlu Polimu Mondial, cari avurâ ucazea să-şi spunâ minduita. Român’illi nu avurâ ici unâ banâ lişoarâ tu aesti negocieri ama, până tru soni, prinţipiile cari da ndrepturi a populiloru şi nu a imperiilor medievale avurâ amintaticu di cauză. Eara pricunuştearea internaţională a unei realitati, unirea tru un singur stat, un yisu veclliu şi real, nâdia şi alumta di veacuri a român’ilor. Conferinţa di Irine di Paris apufusi nica şi thimilliusearea-a Ligâllei i a Societatillei a Naţiunilor, tra s-aducâ statili tru un dialog favorabil ti tânearea ali irine. Di dauă ori, tru 1930 şi 1931, Liga a Naţiunilor fu cumândusitâ di diplomatlu român Nicolae Titulescu, unu di atelli doi reprezentanţâ ali României la simnarea-a Tratatlui di irine di Trianon, tamam aoa şi unâ sută di an’i.




    Ngrâpsearea: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Târgovişte. Începuturi

    Târgovişte. Începuturi


    Reportaj la Mânăstirea Dealu-Târgoviște despre figurile emblematice ale istoriei (Mihai Viteazu), culturii (Macarie, Coresi) și credinței (Nifon) în Țara Românească.


    Cu: pr. Marian Puiescu, consilier cultural, Arhiepiscopia Târgoviște




  • Discursul public şi dezbaterile de idei dintre liceeni

    Discursul public şi dezbaterile de idei dintre liceeni

    Adolescenţa, vârsta
    afirmării de sine, este – poate tocmai de aceea – şi vârsta ideală pentru ca
    tinerii să înveţe să-şi argumenteze un punct de vedere şi să-l susţină în public.
    Iar dezbaterile şcolare par a fi metoda perfectă pentru acest lucru, în orice
    caz o metodă care dă roade de mulţi ani mai ales în SUA. În ultimii ani, acest
    tip de exerciţiu intelectual a prins şi la liceenii din România, momentan fiind
    active în ţară mai multe cluburi de dezbateri care organizează şi diverse
    competiţii în domeniu. Una dintre ele, intitulată Pache OPEN, s-a desfăşurat
    recent la Colegiul Naţional Mihai Viteazul din Bucureşti şi a reunit 200 de
    participanţi: elevi de la diverse licee din ţară, arbitri, profesori şi
    organizatori.

    Liceenii s-au întrecut în a susţine argumente pro şi contra mai
    multor subiecte controversate dezbătute atât în România, cât şi în străinătate.
    Numele competiţiei vine de la numele clubului care a organizat-o, Clubul de
    Dezbateri Pache, denumit aşa după bulevardul pe care este situat liceul Mihai
    Viteazul: bulevardul Pache Protopopescu. Înfiinţat pe vremea când actualul
    preşedinte, acum student la drept, era elev de liceu, clubul şi competiţia au
    deja o anumită tradiţie.

    Andrei Petre, Preşedintele Clubului
    de Dezbateri Pache: Avem
    deja o vechime de peste 15 ani şi suntem, prin urmare, unul din cluburile cu
    tradiţie din România. Noi organizăm dezbateri, în special dezbateri între
    liceeni, în care avem două echipe – una care reprezintă autorităţile sau
    guvernul şi alta care reprezintă opoziţia -, fiecare având trei membri şi care
    dezbat o moţiune dată, adică tema discuţiei. Când am început eu să particip la
    dezbateri – în urmă cu vreo 8 ani -, aveau loc doar competiţii de week-end cu
    vreo 20-30 de participanţi maximum. Iar în clubul nostru erau înscrise doar
    vreo 4 persoane. Acum avem competiţii la care participă câteva sute de
    persoane, deci e un fenomen care a crescut.



    Pe lângă spiritul competitiv care iese la iveală într-o dezbatere de
    idei, mai sunt şi alte lucruri care-i atrag pe liceeni către acest tip de
    argumentare. Andrei Petre: Sunt
    multe lucruri care ne atrag, în primul rând atmosfera. În al doilea rând, ne
    place faptul că aşa suntem obligaţi să fim la curent cu ştirile, că trebuie să
    aflăm cât mai multe lucruri şi să ne dezvoltăm. La final, eu cred că prin
    dezbateri devenim oameni mai buni, în orice caz mai bine instruiţi. Nouă ne
    place să spunem că orice subiect poate fi supus unei dezbateri. Cele mai multe
    competiţii la care participăm au avut ca temă moţiuni de actualitate, altele
    se axează pe moţiuni de politică externă sau de economie. Şi, de obicei, noi
    încercăm să le mixăm, ca să putem discuta câte un pic din fiecare domeniu.



    Alice
    Kempf, elevă în clasa a XII-a la Liceul Gh.Lazăr şi câştigătoarea locului I la
    concursul de dezbateri, intenţionează să se înscrie la Facultatea de Relaţii
    Internaţionale, Universitatea Bucureşti, iar exerciţiul dezbaterilor şi participarea la competiţiile de dezbateri
    pot constitui un atu important pentru profesia viitoare: Eu
    sunt, în general, foarte pasionată de arta oratoriei. Mi se pare fundamentală
    într-o societate care caută să progreseze, dar oratoria nu poate fi suficientă
    dacă nu are o argumentare serioasă în spate şi surse de informare pe care să se
    sprijine. Cred că, de fapt, tot acest complex de elemente mă intrigă cel mai
    mult şi mă pasionează. Procesul de documentare a devenit pentru mine, cumva, o
    metodă de relaxare. Mie îmi place foarte mult să citesc chestiuni de politică
    internaţională şi de economie care ies din sfera lucrurilor obişnuite pe care
    le învăţăm la şcoală.



    Dar
    nu doar din punct de vedere profesional te pot ajuta dezbaterile, consideră Luca
    Mihăilescu, elev în clasa a XIa la colegiul Mihai Viteazul, membru al Clubului
    de Dezbateri Pache: Cred că mă va ajuta indiferent ce voi alege să fac în viitor. Practic
    este vorba de o abilitate necesară, aceea de a şti să vorbeşti în public, să
    găseşti argumente la punctul tău de vedere, să gândeşti diferit de majoritate sau să gândeşti în afara cutiei
    (outside the box), cum se spune. Cred că toate aceste abilităţi sunt preţuite
    în multe facultăţi din străinătate şi chiar din România. Şi după facultate, ele
    sunt folositoare, indiferent pe ce drum vrei s-o iei. Eu, de pildă, vreau să
    studiez fizica şi consider că dezbaterile mă vor ajuta. Prin ele, mi-am dezvoltat
    un mod de gândire care mă va ajuta să-mi găsesc de lucru mai uşor.



    Dezbaterile dezvoltă nu doar un mod de gândire, ci şi o modalitate de
    exprimare politicoasă care se sprijini pe argumente bine documentate, lucru
    care pare să lipsească din polemicile purtate în spaţiul public din România,
    după cum observă Mihai Savastre, membru al echipei care a câştigat premiul II în
    cadrul competiţiei Pache Open, elev în clasa a Xa la Liceul Mihai Viteazul:
    Foarte rar auzi nişte argumente care să
    fie corecte din punct de vedere logic sau care să plece de la nişte premize
    corecte. De foarte multe ori, auzi, mai degrabă, sofisme şi alte lucruri care
    n-au ce căuta într-o dezbatere. Dacă multă lume ar avea acces la cursuri de
    dezbateri, cred că ar putea să înveţe lucruri foarte utile în societatea
    civilă. Dacă mai multe lume ar avea acces la dezbateri şi aceste s-ar răspândi
    cât mai mult, cu siguranţă vom observa şi beneficiile acestui lucru.



    Până
    când vor avea şansa de a se exprima în spaţiul public, liceenii din România se
    antrenează în cadrul acestor competiţii de dezbateri extra-şcolare.