Tag: Mihai Zotta

  • The Green Planet: Protecting the forests of the Carpathians

    The Green Planet: Protecting the forests of the Carpathians

    Despite being declared a Natura 2000 site, this area has in recent years been subject to intense deforestation. At 6,458, Arges, the county where part of these mountains are, saw the highest number of cases of illegal deforestation between 2009 and 2011, but this figure has grown since.



    The most vulnerable are the forests on private property whose owners have not signed a contract with the forest guards, which they required to do by law. Similar situations can be found across Romania and pose a great threat to the survival of the Carpathian forests, which are some of Europe’s most impressive. For several years, however, the Foundation Conservation Carpathia has been running a project aimed at protecting forests from illegal logging.



    With the use of international donations, the Foundation purchases forests put up for sale in the Fagaras Mountains area and conducts reforestation activities and restores deteriorated areas. Mihai Zotta, who works with the Foundation, told us how it all began.



    Mihai Zotta: “The idea for the project began in 2005 or 2006, when illegal logging started in the Piatra Craiului Nature Park following the return to the original owners of the forests confiscated by the former communist regime. At that time, our executive director Christoph Promberger and the director of the Piatra Craiului Park Horatiu Hanganu invited a group of philanthropists interested in conservation to visit the area.



    They talked and found an alternative solution to rescue the forests threatened by illegal logging that did not imply fighting against illegal loggers alongside the authorities. The solution was to purchase the forests in order to preserve them. It was a new and strange idea at the time. Some people still think there might be some hidden reason behind it all. We purchased the first strips of forest in the Piatra Craiului Nature Park area in 2007.



    The illegal logging then moved from Piatra Craiului to the Dambovita river valley, to the newly founded Natura 2000 site in the Fagaras Mountains. Illegal logging has been carried out here on almost 2,000 hectares of forest so we have continued to purchase land in this area. To date, we have made 600 different purchases, accounting for over 16,000 hectares of forest.”



    For the management of the forestland it acquired, the Foundation set up its own Forestry Office and a Hunters’ Association, the first in Romania, which does not kill any animals. The Foundation also runs three nurseries, which produce seedlings and plants to restore the forests to their state over 100 years ago, when they were rich in rare species.



    According to the Conservation Carpathia experts, it is very important for the original make-up of the forests to be preserved. Along the Dambovita Valley, near the village of Rucar, over 2,500 ha of forest were illegally cleared between 2005 and 2011, with little or no tree planting to make up for it. The Foundation purchased 400 ha of land in the Rucar area where forest had been destroyed, and regeneration works have already started, as Mihai Zotta told us.



    Mihai Zotta: “The first step was to buy all the forests we could rescue, to prevent illegal logging there. Later on, particularly after 2012, we launched a number of environment reconstruction projects, the largest of which is co-financed by the European Commission. It is a Life Natura project, through which we have purchased 400 ha of land where forest had been illegally cleared, where we are conducting environment reconstruction works. The actual reconstruction works are financed by the European Commission, and the Foundation purchased the land using its own budget. We have three small nurseries, where we produce some of the seedlings we need for the reforestation works. It’s a long story actually… A hundred years ago, these forests along the upper Dambovita river valley were rich in species such as fir, beech, spruce, maple, elm, then in the upper mountain regions mountain-ash trees and many other species. Under the communist regime, the forestry policy of the time was to replace these valuable species with resinous wood species, because these trees would grow faster and the timber was more extensively used in constructions or the furniture industry. What we need to do now is to return to the original, natural forest make-up of the area.”



    Apart from reconstructing the forests that used to cover the Fagaras area, the Foundation also intends to recreate the alder meadows that used to line the valleys of Dambovita river and its tributaries. In the meantime, additional land will be purchased, and eventually the Foundation will set up a world-level protected area in the southern Romanian Carpathians, where logging and hunting will be completely forbidden.



    Mihai Zotta: “What we would like is for Fagaras Mountains, the virgin forests, the high altitude forests, the areas that are still natural, unexploited, to become a national park. Fagaras Mountains should have been the first national park of Romania, but it did not become so for various socio-economic reasons. We want to initiate in all the communities around Fagaras a project for identifying a number of sustainable businesses, to bring much needed income to local communities. They should be nature friendly and contribute to conservation. In five or ten or twenty years, these local communities have to become aware that their most important capital is the Fagaras Mountains themselves. We have already taken steps to that end. We have a project that runs socio-economic studies, and we are working on business plans. It is the first step on our way to turning this area into a national park.”



    The Conservation Carpathia Foundation will donate to the Romanian state the protected areas it will set up, on condition that the state take over their management and guarantee the conservation regime.


  • Protejarea pădurilor din Carpaţi

    Protejarea pădurilor din Carpaţi

    Munţii
    Făgăraş au o suprafaţă de 198 de mii de hectare, cu peisaje unice de o
    frumuseţe rară, cu zone sălbatice şi o biodiversitate bogată, desemnat sit
    Natura 2000. Din păcate, în ultimi ani, aceşti munţi sunt tot mai goliţi de
    păduri. De
    altfel, în Argeş a fost înregistrat cel mai ridicat număr de defrişări ilegale
    identificate de autorităţi în perioada 2009-2011, respectiv 6.458 de cazuri,
    însă numărul a crescut în anii următori. Cele mai expuse sunt pădurile
    aflate în proprietate privată, pentru care proprietarii nu au încheiat
    contracte de pază, cu toate că este obligatoriu. Situaţii asemănătoare se
    regăsesc în toată ţara şi reprezintă o ameninţare foarte mare pentru
    supravieţuirea pădurilor din Carpaţi, care sunt şi cele mai valoroase păduri
    din Europa. De câţiva ani însă, Fundaţia Conservation Carpathia derulează un
    proiect care salvează pădurile de la tăiere. Beneficiind de fonduri din
    donaţii internaţionale, Fundaţia cumpăra pădurile care sunt scoase la
    vânzare din zona Munţilor Făgăraş şi le reîmpădureşte, le
    protejează, dar desfăşoară şi acţiuni de refacere a zonelor degradate.


    Mihai
    Zotta este director tehnic la această Fundaţie şi ne va explica cum a început
    totul: Proiectul a început, ca idee, în 2005-2006 când în
    zona Parcului Naţional Piatra Craiului începuseră tăierile ilegale de
    pădure ca urmare a fenomenului de retrocedare a pădurilor. La acea dată, un
    grup de filantropi, care aveau preocupări în conservarea naturii, au fost
    invitaţi de Christoph Promberger, directorul nostru executiv, şi de Hanganu
    Horaţiu, care era director interimar la Parcul Naţional Piatra Craiului, la
    acea dată, şi după vizitarea zonei şi după unele discuţii, aceşti oameni au
    ajuns la concluzia că există o variantă de a salva pădurile care erau ameninţate
    de tăieri, dar nu cea clasică care înseamnă lupta împreună cu autorităţile
    împotriva tăietorilor. Oamenii aceştia au ajuns la concluzia că cea mai mare
    şansă pentru salvarea pădurilor din zona ar fi dacă aceste păduri s-ar
    achiziţiona şi atunci ar putea fi păstrate şi conservate. Era o idee nouă şi
    ciudată pentru acea vreme. Si acum oamenii se întreabă dacă nu cumva este
    un scop ascuns în spate. In orice caz, în 2007, s-au achiziţionat primele
    suprafete de pădure în zona Parcului Naţional Piatra Craiului. Apoi, datorită
    faptului că s-au terminat tăierile din interiorul Parcului Naţional, acestea
    s-au mutat pe Valea Dâmboviţei, în situl Natura 2000 nou înfiinţat în Munţii
    Făgăraş. Aici, între 2004-2010, au fost aproape 2000 de hectare care au fost
    tăiate în mod abuziv şi, din acest motiv, s-a continuat cu aceste
    cumpărări de terenuri în această zona…Incet,
    încet s-au tot achiziţionat suprafeţe de pădure. Există peste 600 de contracte
    de vânzare cumpărare. Nimeni nu a crezut că începând de la primele 3 hectare o
    să ajungem la suprafaţa care este achiziţionată în prezent, peste 16 mii de
    hectare de pădure.



    Pentru
    administrarea pădurilor cumpărate, Fundaţia a înfiinţat propriul Ocol Silvic,
    precum şi o Asociaţie de Vânătoare, prima din ţară care nu vânează nimic.
    Fundaţia are şi trei pepiniere care produce material săditor pentru a
    reface pădurile aşa cum erau ele în urmă cu mai bine de 100 de ani, adică cu
    specii valoroase. În opinia specialiştilor de la Conservation Carpathia, este
    foarte important să se păstreze compoziţia naturală a pădurii. Pe Valea
    Dâmboviţei, în zona Rucăr, între 2005 şi 2011 au fost tăiate ilegal
    peste 2.500 ha de pădure. Plantări nu s-au făcut aproape deloc. Fundaţia a
    cumpărat 400 ha din cele distruse la Rucăr, care au început deja să fie
    regenerate, ne mai spune Mihai Zotta: Iniţial, s-au
    cumpărat toate pădurile care se puteau salva, ca să nu fie tăiate. Ulterior, în
    special după anul 2012, am început o serie de proiecte de reconstrucţie
    ecologică din care cel mai mare este co-finanţat de către Comisia
    Europeană. Este un proiect Life Natura în care s-au achiziţionat 400 de
    hetare de păduri tăiate din cele peste 2000 care există în zonă şi pentru care
    facem reconstrucţia ecologică. Practic,activităţile efective de reconstrucţie
    ecologică reprezintă cofinanţarea care vine de la CE, iar pădurile sunt
    cumpărate de către Fundaţie din sursele ei. Avem trei pepiniere mici unde
    producem o parte din puieţii necesari pentru plantări. Aici este o poveste
    întreagă.. Acum 100 de ani, aceste păduri din Valea Dâmboviţei superioare
    au fost păduri de fag şi amenstec de fag cu răşinoase. Erau aici păduri bogate
    în specii de brad, fag, molid, paltin, ulm, apoi în zona montană superioară se
    întindea scoruşul şi multe alte specii. În perioada comunistă, odată cu tăierea
    pădurilor din această zonă, politica forestieră la acea vreme a impus ca, în
    locul pădurilor de amestec valoroase naturale, să fie plantate păduri de
    răşinoase, pentru că se considera că acestea cresc mai repede, iar lemnul
    este mai valoros pentru construcţii sau pentru combinatele de mobilă care erau
    în zonă. Noi trebuie să revenim acum la tipul natural fundamental
    al pădurii care exista acolo.



    Pe lângă refacerea plantaţiilor de arbori care au existat cândva în pădurile
    din Făgăraş, se are în vedere şi refacerea luncilor de anin care au existat
    de-a lungul râului Dâmboviţa şi pe afluenţii acestuia. În timp, se vor
    achiziţiona alte şi alte suprafeţe de pădure, iar în final Fundaţia va crea o
    zonă protejată de talie mondială în sudul Carpaţilor româneşti, în care
    tăierile de arbori sau vânătoarea să fie complet interzise. Mihai Zotta:
    Ceea ce ne dorim este ca Munţii Făgăraş sau o parte din ei, care
    înseamnă golul alpin, pădurile virgine, pădurile care se află la altitudine,
    zonele care au rămas încă naturale şi nu au fost exploatate, să devină Parc
    Naţional. Munţii Făgăraş ar fi trebuit să fie primul parc naţional al României,
    însă nu a fost aşa din cauza diferitelor interese socio-economice care au
    existat acolo. Legat de acest lucru, încercăm să urmăm şi alt drum. Dorim să
    iniţiem în toate comunităţile din jurul Munţilor Făgăraş un proiect prin care
    să se identifice o serie de afaceri care sunt sustenabile, care aduc venituri
    în comunităţile locale şi sunt prietenoase faţă de natură şi care contribuie la
    conservarea naturii. Astfel, peste 5-10-20 de ani, aceste comunităţi locale să
    conştientizeze şi să-şi dea seama că cel mai important capital pe care îl au în
    zonă sunt Munţii Făgăraş. Am făcut
    câţiva paşi pe acest drum. Avem un proiect în care s-au făcut studii
    socio-economice şi sunt în lucru aceste planuri de afaceri. Este un prim pas
    care considerăm că trebuie făcut în vederea viitoarei desemnări a unui parc
    naţional.



    Fundaţia Conservation Carpathia va
    dona statului român ariile protejate pe care le va înfiinţa, cu condiţia ca
    statul să preia administrarea lor şi să garanteze regimul de conservare.