Radio România Internațional

Tag: Mihnea Chelaru

  • “The Sixties” scoops BBC Best European Drama award

    “The Sixties” scoops BBC Best European Drama award


    “The Sixties”, a radio drama produced by the Radio Drama Department of the Romanian Radio Broadcasting Corporation and directed by Mihnea Chelaru has scooped the BBC Best European Drama award. Established in 2012, the BBC Audio Drama Awards reward the originality and remarkable value of British audio drama, on air and online. The awards pay a tribute to the actors, writers, producers, sound designers and others who work in the genre. Created in 2019, Best European Drama celebrate the role of public broadcasters in the promotion and development of audio drama and pools together efforts of radio drama producers from all over the world. Selected as part of other international radio drama festivals such as Grand Prix Nova or Prix Europa, “The Sixties” is a story about the failure of a generation, the first generation of young people cut off from the free world in the early days of communism in Romania. Ema Stere, whose novel “Marcels Children” scooped the award of the Union of Writers in Romania and the “Sofia Nădejde Award for Literature written by Women, is also a talent writer of short stories. We spoke to her about the relevance of the BBC award and the story that inspired the radio drama.



    “Its a major award considering the reputation of the BBC. Its also the only prize in the competition awarded to a production created by broadcasters other than the BBC. Created shortly after Brexit, Best European Drama is awarded to a single European production. The Awards Gala, which I attended, included all sorts of sections, rewarding productions in a number of genres: programmes, radio dramas or podcasts. The story of “The Sixties” was featured in the first issue of the Iocan short-story magazine, where it was discovered by Mihnea Chelaru, who wanted to adapt it to radio drama. This is a very personal text for me, into which I poured all my frustrations regarding the fate of my mothers generation. I wrote this text in just three hours. The drama, however, is far longer, also owing to director Mihnea Chelaru, who turned it into a radio gem. The most important thing about collaborations such as this is to enjoy working with people, find common ground with them. In the case of this story, it so happened that both Mihnea and I went through similar experiences, and that certainly made a difference”.



    This is not the first time Ema Stere and Mihnea Chelaru worked together. The two also collaborated on other radio dramas produced by the Radio Drama Department of Radio Romania that received international acclaim. For his part, Mihnea Chelaru is known for his groundbreaking use of sounds, his productions having reaped numerous awards in major international festivals devoted to radio drama. More about the experience of directing “The Sixties” from Mihnea Chelaru himself:



    “The moment I read the short story in Iocan, I realized I wanted to turn Ema Steres work into a radio drama. Yet I felt the topic was alien to me. Emas universe seemed surreal, echoing Fellinis films, which made it the perfect candidate for a radio drama. However, I had no idea how to approach it. A year and a half ago, I went through an experience that made me appreciate the short story even more. Only then did I realize its overtones, so I adapted it and the result was this small gem.



    Ema Stere is a writer I like very much, because she has this ability of noticing details, which could be unimportant for most people. We also cooperated on a project last year, it was a show on a short story by Ema entitled How we should treat our customers, which got a Grand Prix Nova Award at the Short Plays section. If I am captivated by the plot and I like the writers style I can imagine the story even with sound. If I am unable to do that, I cannot adjust the story. Speaking about the soundtrack of The Sixties show I would like to mention that although I am a sound engineer, I left that aside. It was my colleague Madalin Cristescu who has engineered the shows soundtrack and he came up with absolutely fantastic solutions.”


    The shows cast also includes Daniel Badale, Constantin Cojocaru, GAVRIL Patru, Ioan Grosu, Coca Bloss, Rodica Mandache, Virginia Rogin, Petru Lupu, Gheorghe Arcudean, Violeta Berbiuc, Julieana Draghici. Andrei Miricescu is the musical director and Oana Cristea Grigorescu, editor. The show, whose premiere took place in 2022 has been posted on the eTeatru.ro website, which also comprises an ample selection of radio plays produced by Radio Romania.





  • The Sixties: Hörspiel von Ema Stere und Mihnea Chelaru erhält BBC-Preis

    The Sixties: Hörspiel von Ema Stere und Mihnea Chelaru erhält BBC-Preis

    Seit 2012 werden mit den BBC Audio Drama Awards jährlich die Originalität und die herausragende Qualität britischer Hörspiele, die im Radio und online ausgestrahlt werden, sowie die an der Produktion dieses Genres beteiligten Künstler ausgezeichnet. Die 2019 eingeführte Kategorie Best European Drama“ hebt die Rolle des europäischen öffentlich-rechtlichen Rundfunks bei der Förderung und Entwicklung des Hörspiels hervor und bringt die internationale Gemeinschaft der Hörspielproduzenten zusammen. Die 60er Jahre“, ein Hörspiel, das auch bei anderen internationalen Festivals ausgewählt wurde (Grand Prix Nova, Prix Europa), erzählt vom Scheitern einer Generation, der ersten Generation junger Menschen, die von der freien Welt abgeschnitten war, während der Jahre der Konsolidierung des kommunistischen Regimes in Rumänien. Ema Stere ist seit ihrem Roman Marcels Kinder“ (ausgezeichnet mit dem Preis des Rumänischen Schriftstellerverbands und dem Sofia Nădejde“-Preis für Frauenliteratur) auch als eine sehr talentierte Autorin von Kurzprosa bekannt.



    Wir sprachen mit der Schriftstellerin und Journalistin Ema Stere über die Bedeutung des BBC-Preises und die Geschichte hinter dem Hörspiel Die 60er Jahre“, die für den Rundfunk adaptiert wurde und bei der Mihnea Chelaru Regie führte.



    Es ist eine Auszeichnung, dem die BBC ein entsprechendes Gewicht verleiht, und es ist auch die einzige Auszeichnung im Wettbewerb, die an eine Nicht-BBC-Produktion geht. Die nach dem Brexit ins Leben gerufene Kategorie wird an eine einzige europäische Sendung vergeben. Die Preisverleihung, an der ich teilnahm, umfasste alle möglichen Sparten, wobei mehrere Genres ausgezeichnet wurden: Sendungen, Hörspiele, Podcasts. Die Geschichte Anii 60 erschien in der ersten Ausgabe des Kurzgeschichtenmagazins Iocan, dort entdeckte Mihnea Chelaru sie und wollte sie in ein Hörspiel verwandeln. Es war ein sehr persönlicher Text für mich, ich schrieb ihn mit einer Art Frustration über das Schicksal der Generation meiner Mutter. Ich habe ihn sehr schnell geschrieben, in drei Stunden. Aber das Hörspiel in der jetzigen Form ist vor allem dem Regisseur Mihnea Chelaru zu verdanken, dem es gelungen ist, ein technisches Juwel zu schaffen. Das Wichtigste bei einer solchen Zusammenarbeit ist, dass man die Menschen, mit denen man zusammenarbeitet, mag, dass man mit ihnen in Resonanz geht. Im Fall dieser Geschichte haben wir beide ähnliche Erfahrungen gemacht, und das hat sicherlich einen Unterschied gemacht.“



    Ema Stere und Mihnea Chelaru arbeiten nicht zum ersten Mal zusammen, denn sie haben bereits andere Hörspiele mit internationalem Erfolg produziert, die in den Studios des Nationalen Hörspielzentrums von Radio Rumänien entstanden. Mihnea Chelaru gilt als Innovator auf dem Gebiet der Klangkunst, und seine Performances und Kreationen wurden auf den gro‎ßen internationalen Hörspiel-Festivals mit zahlreichen Preisen ausgezeichnet. Mihnea Chelaru erzählt wie das Hörspiel Die 60er Jahre“ entstand.



    Seit ich die Erzählung in der Zeitschrift Iocan gelesen hatte, war mir klar, dass ich ein Hörspiel daraus machen wollte, das auf dieser Prosa von Ema Stere basiert, aber ich hatte das Gefühl, dass das Thema mir fremd war. Das von Ema beschriebene Universum erschien mir phantastisch, fellinisch, sehr geeignet, um es in ein Hörspiel zu verwandeln, aber ich konnte nicht herausfinden, wie ich es angehen sollte. Vor anderthalb Jahren hatte ich ein Erlebnis, das mich dieser Prosa noch näher brachte, und erst dann verstand ich alle Nuancen des Textes, adaptierte ihn und heraus kam dieses kleine Juwel.


    Ema Stere ist eine Autorin, die ich sehr mag, weil sie diese Eigenschaft hat, Details zu bemerken, die für die meisten Menschen unwichtig sein mögen. Letztes Jahr hatten wir eine weitere Zusammenarbeit, wir haben ein Hörspiel gemacht, das ebenfalls auf einer Kurzgeschichte von Ema basiert, Wie man sich zu den Kunden verhalten soll, das beim Grand Prix Nova in der Sektion Kurzhörspiel ausgezeichnet wurde. Wenn mich das Thema fesselt und mir der Stil des Autors gefällt, kann ich mir die Geschichte und den Ton vorstellen. Wenn ich es mir klanglich nicht vorstellen kann, habe ich kaum eine Chance, es zu adaptieren. Zum Soundtrack von Die 60er Jahre möchte ich sagen, dass ich zwar Tontechniker bin, aber nicht an der Vertonung beteiligt war. Der Tontechniker des Hörspiels ist mein Kollege Mădălin Cristescu, der einige absolut fantastische Lösungen gefunden hat.“



    Zur Besetzung von Die 60er Jahre“ gehören Daniel Badale, Constantin Cojocaru, Gavril Pătru, Ioan Grosu, Coca Bloos, Rodica Mandache, Virginia Rogin, Petru Lupu, Gheorghe Arcudean, Violeta Berbiuc, Julieana Drăghici. Andrei Miricescu ist der musikalische Leiter und Oana Cristea Grigorescu ist die Redakteurin. Das Hörspiel, das 2022 uraufgeführt wurde, kann auf der Website eTeatru.ro gehört werden. Dort findet man eine gro‎ße Auswahl an Hörspielen von Radio Rumänien.

  • BBC Best European Drama pentru “Anii ’60”

    Producția Teatrului Național Radiofonic Anii 60 de Ema Stere, în regia lui Mihnea Chelaru, a cucerit recent trofeul BBC Best European Drama. Începând cu 2012, Premiile BBC Audio Drama recompensează anual originalitatea și calitatea remarcabilă a spectacolului radiofonic britanic, difuzat on air și online, și pe artiștii implicați în producția genului. Categorie înființată în anul 2019, Best European Drama pune în valoare rolul radiourilor publice europene în cultivarea și dezvoltarea audio drama și coagulează comunitatea internațională a artiștilor producători de teatru radiofonic.



    Anii 60, spectacol care a fost selecționat și în alte festivaluri internaționale de gen (Grand Prix Nova, Prix Europa), vorbește despre eșecul unei generații, al primei generații de tineri decuplați de la lumea liberă, în anii consolidării regimului comunist în România. Ema Stere, consacrată cu romanul Copiii lui Marcel (distins cu premiile Uniunii Scriitorilor din România și Sofia Nădejde pentru Literatura Scrisă de Femei), este și o foarte talentată autoare de proză scurtă. Am vorbit cu scriitoarea și jurnalista Ema Stere despre relevanța premiului acordat de BBC și despre povestirea care a stat la baza spectacolului radiofonic Anii 60, adaptată radiofonic şi regizată de Mihnea Chelaru.



    Este un premiu care vine cu greutatea BBC-ului și este totodată singura distincție din competiție care se acordă unei producții care nu e produsă de BBC. Fondată după Brexit, respectiva categorie, Best European Drama, se acordă unui singur spectacol european. Ceremonia de premiere, la care am participat, a inclus tot felul de secțiuni, au fost premiate mai multe genuri: emisiuni, teatru radiofonic, podcasturi. Povestirea Anii 60 a apărut în primul număr al revistei de proză scurtă Iocan, acolo a descoperit-o Mihnea Chelaru, care a dorit să o transforme în teatru radiofonic. A fost un text foarte personal pentru mine, l-am scris gândindu-mă cu un soi de frustrare la soarta generației mamei mele. L-am scris foarte repede, în trei ore. Dar spectacolul, în forma lui de acum, este în foarte mare parte meritul regizorului Mihnea Chelaru, care a reușit să creeze o bijuterie tehnică. Cel mai important, în astfel de colaborări, este să-ți placă oamenii cu care lucrezi, să rezonezi cu ei. În plus, în cazul acestei povești, s-a întâmplat ca amândoi să trecem prin experiențe asemănătoare și, cu siguranță, a contat și acest lucru.



    Ema Stere și Mihnea Chelaru nu sunt la prima colaborare, realizând împreună și alte producții radiofonice care s-au bucurat de succes internațional, produse de Redacția Teatru Național Radiofonic din cadrul Radio România. Mihnea Chelaru este recunoscut drept un inovator în domeniul artei sunetelor, spectacolele și creațiile sale primind numeroase premii la importante festivaluri internaționale dedicate teatrului radiofonic. Mihnea Chelaru:



    De când am citit-o în revista Iocan, mi-am dat seama că doresc să fac un spectacol după această proză scrisă de Ema Stere, însă simțeam că este un subiect care mi-este străin. Universul descris de Ema mi se părea fantastic, fellinian, foarte potrivit pentru a-l transforma în teatru radiofonic, dar nu-mi dădeam seama cum aș putea să-l abordez. În urmă cu un an și jumătate am trecut printr-o experiență care m-a apropiat și mai mult de proza respectivă, abia atunci am înțeles toate nuanțele textului, l-am adaptat și așa a ieșit această mică bijuterie. Ema Stere este o scriitoare care îmi place foarte mult, pentru că are această calitate, observă amănunte care pentru cei mai mulți pot fi neimportante. Anul trecut noi am mai avut o colaborare, am realizat un spectacol tot după o proză scurtă scrisă de Ema, ‘Cum să ne purtăm cu clienții’, premiat la Grand Prix Nova, la secțiunea Piese Scurte. Dacă mă captivează subiectul și îmi place stilul autorului, reușesc să-mi imaginez povestirea și sonor. Dacă nu pot să mi-o imaginez sonor, nu prea am cum să fac adaptarea. Legat de coloana sonoră a spectacolului Anii 60, doresc să precizez că, deși la bază eu sunt inginer de sunet, nu m-am ocupat și de partea asta. Inginer de sunet al spectacolului Anii 60 este colegul meu, Mădălin Cristescu, care a venit cu niște rezolvări absolut fantastice.


    Din distribuția spectacolului “Anii 60 fac parte Daniel Badale, Constantin Cojocaru, Gavril Pătru, Ioan Grosu, Coca Bloos, Rodica Mandache, Virginia Rogin, Petru Lupu, Gheorghe Arcudean, Violeta Berbiuc, Julieana Drăghici. Andrei Miricescu este regizorul muzical, iar redactor, Oana Cristea Grigorescu. Spectacolul, a cărei premieră a avut loc în 2022, este postat pe site-ul eTeatru.ro, care cuprinde o amplă selecție de piese radiofonice produse de Radio România.


  • Piesa “Anii 60”, de Ema Stere, a primit premiul BBC Audio Drama 2023

    Piesa “Anii 60”, de Ema Stere, a primit premiul BBC Audio Drama 2023

    Producţia Teatrului Național Radiofonic, Anii ’60, de Ema Stere, în regia artistică a lui Mihnea Chelaru, este câștigătoarea la BBC Audio Drama Awards 2023, la categoria Best European Drama

    Adaptarea radiofonică și regia artistică: Mihnea Chelariu

    În distribuție: Daniel Badale, Constantin Cojocaru, Gavril Pătru, Ioan Grosu, Coca Bloos, Rodica Mandache, Virginia Rogin, Petru Lupu, Gheorghe Arcudean, Violeta Berbiuc, Julieana Drăghici

    Asistent regie: Janina Dicu

    Înregistrări de teren: Bogdan Dumitrescu și Marius Țoghină

    Inginer de sunet: Mădălin Cristescu

    Regia muzicală: Andrei Miricescu

    Redactor: Oana Cristea Grigorescu

    Gala de decernare a premiilor a avut loc duminică (19 martie), la Canterbury, în Marea Britanie.

    Anii ’60 comentează naufragiul primei generații de tineri decuplați de la lumea liberă, în anii consolidării regimului comunist în România. Cei născuți la finalul Celui de-al Doilea Război Mondial aveau 20 de ani în anii ’60, iar în prezentul povestirii (și al ascultătorilor) au devenit niște epave umane, eșuate la căminul de bătrâni. Căminul ca miniatură a lumii românești surprinde relații interumane distorsionate, ierarhii de putere derizorii ce caracterizează o societate pentru care viața omului nu este o valoare în sine. O zi obișnuită în căminul de bătrâni e bulversată de o banală eroare, iar din haosul astfel născut iese la suprafață tragedia vieților confiscate de istorie. Valorile a două sisteme sociale, socialismul și capitalismul, sunt oglindite în eșecul existențial al personajelor. Opțiunea regizorului Mihnea Chelaru pentru o producție în sistem binaural e justificată de suprapunerea planurilor narative, de coexistența trecutului cu prezentul în mintea locatarilor căminului, remarcabil animați de înreaga distribuție. Anii ’60 revelează eșecul generațional al destinelor fără orizont, sufocate de regimul totalitar.

    Autoarea Ema Stere este realizatoarea emisiunii Vorba de cultură de la Radio România Cultural. Consacrată cu romanul Copiii lui Marcel (distins cu premiile Uniunii Scriitorilor din România 2021 și Sofia Nădejde pentru Literatura Scrisă de Femei 2020), scrie cu aceeași vervă și har proză scurtă. Povestirile Emei Stere au apărut de-a lungul anilor în paginile revistelor Iocan și Capital Cultural și au captat cititorii prin umorul tranșant, tonul caustic, dublat de precizia și bogăția observațiilor de detaliu ale scriiturii. În pofida suprafeței restrânse, proza scurtă a Emei Stere are adâncimea perspectivei, concentrate pe personaje și situații ce recompun fragmentar panorama spiritului autohton. Al. Ioan Cuza (2020), Mama ucide uriașul (2019), Jos comunismul! – joc de strategie şi RPG (2019) se numără printre creațiile adaptate radiofonic sau scrise direct ca scenarii pentru Teatrul Național Radiofonic, iar Anii ’60 (2022) e cea mai recentă montare la Teatrul Național Radiofonic a prozei scurte a Emei Stere.

    Începând cu 2012, Premiile BBC Audio Drama recompensează anual originalitatea și calitatea remarcabilă a spectacolului radiofonic britanic, difuzat on air și online, și pe artiștii implicați în producția genului. O nouă categorie înființată în anul 2019, Best European Drama, pune în valoare rolul radiourilor publice europene în cultivarea și dezvoltarea audio drama și coagulează comunitatea internațională a artiștilor producători de teatru radiofonic în jurul valorilor profesionale. Anul acesta BBC sărbătorește centenarul teatrului radiofonic britanic, care a însoțit ascultătorii și a alimentat încrederea în valorile culturii în vremuri mai blânde sau mai grele, iar premiile din acest an sunt dedicate creativității echipelor implicate în producția acestei forme autonome de teatru.

  • Nominalizare Radio România la BBC Audio Drama Awards 2023 pentru producția Anii ’60

    Nominalizare Radio România la BBC Audio Drama Awards 2023 pentru producția Anii ’60

    BBC a anunțat în 23 decembrie nominalizările pentru BBC Audio Drama Awards 2023. Producția Teatrului Național Radiofonic Anii ’60 de Ema Stere, regia artistică Mihnea Chelaru, se află pe lista scurtă la categoria Best European Drama. Câștigătorii vor fi anunțați duminică, 19 martie 2023, în cadrul galei de premiere la BBC Broadcasting House (Londra).

    În 2023, BBC sărbătorește 100 de ani de teatru radiofonic, gen care s-a metamorfozat de-a lungul secolului în radio drama și audio drama, urmând evoluția tehnologiilor de înregistrare și difuzare (de la on air la online și on demand). Din februarie 1923, dramele și comediile radiofonice au însoțit ascultătorii și au alimentat încrederea în valorile culturii în vremuri mai blânde sau mai grele, iar premiile din acest an sunt dedicate creativității echipelor implicate în producția acestei forme autonome de teatru.

    Începând cu 2012, Premiile BBC Audio Drama Awards recompensează anual originalitatea și calitatea remarcabilă a spectacolului radiofonic britanic, difuzat on air și online, și pe artiștii implicați în producția genului. O nouă categorie înființată în anul 2019, Best European Drama, pune în valoare rolul radiourilor publice europene în cultivarea și dezvoltarea audio drama și coagulează comunitatea internațională a artiștilor producători de teatru radiofonic în jurul valorilor profesionale.

    Nominalizarea producției noastre Anii ’60 pe lista scurtă pentru Best European Drama ne onorează și reconfirmă poziția Teatrului Național Radiofonic al Radio România printre cei mai valoroși producători europeni de spectacol sonor. Câștigătoarea Best European Drama se va alege din șase producții finaliste din Cehia, Elveția, Germania, Polonia, România și BBC Radio Cymru în limba galeză.

    Lista nominalizaților poate fi accesată aici:

    https://www.bbc.co.uk/programmes/articles/3cy51ZhbDCPvMfp0CMSVcgw/the-2023-shortlist )

    Autoarea Ema Stere, consacrată cu romanul Copiii lui Marcel (distins cu premiile Uniunii Scriitorilor din România 2021 și Sofia Nădejde pentru Literatura Scrisă de Femei 2020), scrie cu aceeași vervă și har proză scurtă. Povestirile Emei Stere au apărut de-a lungul anilor în paginile revistelor Iocan și Capital Cultural și au captat cititorii prin umorul tranșant, tonul caustic, dublat de precizia și bogăția observațiilor de detaliu ale scriiturii. În pofida suprafeței restrânse, proza scurtă a Emei Stere are adâncimea perspectivei, concentrată pe personaje și situații ce recompun fragmentar panorama spiritului autohton. Al. Ioan Cuza (2020), Mama ucide uriașul (2019), Jos comunismul! – joc de strategie şi RPG (2019) se numără printre creațiile adaptate radiofonic sau scrise direct ca scenarii pentru Teatrul Național Radiofonic, iar Anii ’60 (2022) e cea mai recentă montare la Teatrul Național Radiofonic a prozei scurte a Emei Stere.

    Anii ’60 comentează naufragiul primei generații de tineri decuplați de la lumea liberă, în anii consolidării regimului comunist în România. Cei născuți la finalul Celui de-al Doilea Război Mondial aveau 20 de ani în anii ’60, iar în prezentul povestirii (și al ascultătorilor) au devenit niște epave umane, eșuate la căminul de bătrâni. Căminul ca miniatură a lumii românești surprinde relații interumane distorsionate, ierarhii de putere derizorii ce caracterizează o societate pentru care viața omului nu este o valoare în sine. O zi obișnuită în căminul de bătrâni e bulversată de o banală eroare, iar din haosul astfel născut iese la suprafață tragedia vieților confiscate de istorie. Valorile a două sisteme sociale, socialismul și capitalismul, sunt oglindite în eșecul existențial al personajelor. Opțiunea regizorului Mihnea Chelaru pentru o producție în sistem binaural e justificată de suprapunerea planurilor narative, de coexistența trecutului cu prezentul în mintea locatarilor căminului, remarcabil animați de înreaga distribuție. Anii ’60 revelează eșecul generațional al destinelor fără orizont, sufocate de regimul totalitar.

    Anii ’60 de Ema Stere, adaptarea radiofonică Mihnea Chelaru. În distribuție: Daniel Badale, Constantin Cojocaru, Gavril Pătru, Ioan Grosu, Coca Bloos, Rodica Mandache, Virginia Rogin, Petru Lupu, Gheorghe Arcudean, Violeta Berbiuc, Julieana Drăghici. Asistent regie: Janina Dicu. Înregistrări de teren: Bogdan Dumitrescu și Marius Țoghină. Inginer de sunet: Mădălin Cristescu. Regia muzicală: Andrei Miricescu. Redactor: Oana Cristea Grigorescu. Regia artistică: Mihnea Chelaru.

  • Solaris

    Solaris

    Les productions de la rédaction du Théâtre national
    radiophonique « Anii ’60 »/Les années ’60 » d’Ema Stere, mise en
    scène par Mihnea Chelaru, et « Solaris », une adaptation libre d’après le roman de science-fiction de
    Stanisław Lem, due à Ilinca Stihi, qui signe aussi la mise en scène, se
    retrouvent dans la sélection officielle de la section Radio Drama du
    prestigieux concours international de productions médias « Prix Italia ».
    Les organisateurs de cette 74e édition, accueillie par la ville de Bari du 4 au
    8 octobre, annoncent une participation record de 321 productions toutes
    catégories confondues – radio, tv, web -, dont 94 radiophoniques, proposées par
    83 radios publiques de 50 pays à travers le monde. RRI a invité au micro Ilinca
    Stihi, à laquelle l’on doit le spectacle « Solaris ».


    Ilinca Stihi s’est formée à la réalisation de film à
    l’Académie de théâtre et de film de Bucarest et travaille comme metteure en
    scène à la Société roumaine de radiodiffusion depuis 2005. En 2013, elle, Attila
    Vizauer, rédacteur en chef de la rédaction Théâtre, et Mihnea Chelaru, ingénieur
    du son dans la même rédaction, ont mis sur pied le premier Festival
    international de théâtre radiophonique de Roumanie, le Grand Prix Nova. Ilinca
    Stihi est la dépositaire de sept prix internationaux et de celui du meilleur
    spectacle radiophonique, accordé par l’Union théâtrale de Roumanie UNITER en
    2013. Elle a siégé au jury du Festival International de Radio de New York en
    2013 et a présidé le jury de la section théâtre radio du Festival Prix Marulic de
    Croatie en 2014. « Metteure en scène et scénariste, Ilinca Stihi conçoit les
    spectacles sonores de A à Z, même quand elle travaille sur une
    dramaturgie-support ; elle construit tout, depuis le scénario à la postproduction,
    creusant en profondeur. Les sources littéraires ne sont, souvent, que des
    prétextes pour une interprétation sonore qui garde le thème de départ, mais qui
    va au-delà du texte d’origine en tant qu’élément d’une architecture sonore
    raffinée », affirme la critique de théâtre Oana Cristea Grigorescu. Le
    choix des sujets prend en compte leur actualité, explique Ilinca Stihi:

    « « Solaris »
    est en fait une rencontre que je n’osais pas espérer. Tout le monde connait le film
    « Solaris », le chef-d’œuvre d’Andrei Tarkovski. Ils en sont aussi nombreux
    à avoir lu le roman de Stanisław Lem, un livre de science-fiction d’une
    complexité bouleversante sur la condition humaine. J’avoue que j’ai beaucoup
    hésité avant de me lancer dans cette aventure, car il est très difficile de proposer
    une vision personnelle après de grands artistes qui se sont déjà exprimés en
    s’appuyant sur ce récit. Mais l’Institut culturel polonais m’a envoyé cette
    invitation par le biais de la productrice du spectacle, Oana Cristea
    Grigorescu, et j’ai pensé que ça valait la peine de tenter ma chance. Et là, je
    peux vous dire que la rencontre ou plutôt la nouvelle rencontre avec « Solaris »
    a eu un impact très fort, notamment après la période tellement difficile de la
    pandémie, que nous avons tous traversée. Pour moi, Solaris est une histoire de
    réclusion, car c’est l’histoire de plusieurs gens bloqués à bord d’une station
    spatiale, dans un univers non-humain, des gens qui sont amenés à réfléchir à
    leur condition. D’une certaine manière, cela ressemble à notre vécu durant ces
    deux années et j’ai trouvé qu’il était important de se pencher sur ce que nous
    avons vécu, d’essayer de découvrir, au-delà du sens de l’histoire, le sens
    apporté par cet événement dans nos vies respectives. Sur cette réflexion, je me
    suis lancée vers Solaris en essayant d’imaginer une adaptation libre, ce qui
    m’a permis d’en écrire une partie. Une partie contemporaine, liée au temps
    présent, qui aille au-delà du très riche message du livre, au-delà aussi des
    descriptions absolument spectaculaires, dont j’utilise des citations dans le
    spectacle de théâtre radiophonique. Le projet Solaris a pris ensuite de
    l’ampleur, grâce à la collaboration avec le compositeur Cristian Lolea, qui
    signe la bande son originale, avec le sound designer Tom Brânduș. Avec Sabra
    Daici, j’ai traduit des extraits du roman, puisque la traduction en roumain du
    livre de Lem datait des années ’90 et avait un parfum obsolète, vu l’évolution
    technologique éblouissante des deux dernières décennies. J’espère avoir réussi
    à créer un univers à la fois cohérent et expressif pour notre époque. J’ajouterais
    aussi que j’ai imaginé le spectacle de façon à ce qu’il soit compréhensible
    pour ceux qui n’ont pas lu le texte de Stanisław Lem, il ne faut pas avoir lu Solaris
    pour pouvoir comprendre et vibrer avec ma version. »



    Le spectacle sonore Solaris est produit par Radio Roumanie
    et l’Institut polonais de Bucarest, en partenariat avec le Musée national d’art
    de Roumanie. (Il est aussi porté par les
    acteurs Tudor Aron Istodor, Mădălina Anea, Emilian Oprea, Gabriel Costin, Radu
    Bânzaru, Marcela Roibu, Costin Toma Dârțu – doar pt site). Au micro de RRI,
    Ilinca Stihi a également parlé de l’importance de la sélection au Prix Italia.

    « Le Prix Italia est le plus ancien festival de radio d’Europe
    et du monde, car l’Europe a la tradition la plus étendue dans le temps en
    matière d’art du spectacle sonore. De toute évidence, c’est un immense honneur
    et une immense joie de me retrouver aux côtés de collègues du monde entier, qui
    présentent leurs créations les plus intéressantes, et de pouvoir nous écouter
    et nous entendre les uns les autres. Pour nous, passionnés de théâtre
    radiophonique, ces festivals nous offrent la grande joie d’écouter nos
    créations et d’échanger des idées et des perspectives à l’heure où l’art sonore
    est ravivé partout en Europe. Nous savons tous que les podcasts et tout ce qui
    est son bénéficient d’une audience record en ligne. Alors, tout le monde
    cherche de nouvelles formules, qui
    intéressent les auditeurs. »




    Les spectacles radiophoniques « Anii ’60/Les
    années ’60 » d’Ema Stere, mis en scène par Mihnea Chelaru, et « Solaris », une
    adaptation d’après Stanisław Lem par Ilinca Stihi, sélectionnés dans la
    compétition officielle du Prix Italia, sont accessibles sur la plate-forme e-teatru.ro,
    aux côtés d’autres nombreuses productions radiophoniques de Radio Roumanie.
    (Trad. Ileana Ţaroi)

  • Nominalizare la Prix Europa 2022 a producției Teatrului Național Radiofonic Anii ’60 de Ema Stere

    Nominalizare la Prix Europa 2022 a producției Teatrului Național Radiofonic Anii ’60 de Ema Stere

    Prestigiosul festival de producții media Prix Europa a anunțat luni, 5 septembrie, lista producțiilor nominalizate în competiția din acest an. Suntem mândri că producția Teatrului Național Radiofonic Anii ´60 de Ema Stere, regia Mihnea Chelaru, se regăsește printre cele 29 de producții aflate pe lista nominalizărilor la categoria Radio Fiction. Juriul format din experți independenți a selectat din totalul de 606 producții înscrise, 187 de programe din 28 de țări, în cele trei categorii de concurs: radio, tv, digital media.

    Festivalul Prix Europa (Berlin-Potsdam) se va desfășura în perioada 23-29 octombrie 2022 la Potsdam, iar la capătul săptămânii de audiții și vizionări, se vor alege câștigătorii acestei ediții. Juriile fiecărei secțiuni, formate din reprezentanţii producțiilor nominalizate, vor decide laureații după dezbateri și sesiuni de vot individual. Se acordă un singur premiu și trofeu pentru fiecare categorie de concurs, secondată de o nominalizare (fără trofeu).

    Festivalul concurs Prix Europa a fost înființat în 1987 de Parlamentul European și de către Comisia Europeană și este susținut de European Broadcasting Union (EBU), dar și de numeroase organizații europene de media. Festivalul răsplăteşte cele mai bune producţii media europene, se adresează producătorilor profesionişti și are ca scop stimularea creativității și încurajarea celor mai noi tendințe în creația europeană de media.

    Ema Stere, autoarea povestirii Anii ’60, este o importantă voce a literaturii române contemporane, confirmată în ultimii doi ani de premiile Uniunii Scriitorilor din România în 2021 și Sofia Nădejde pentru Literatura Scrisă de Femei, în 2020. Ambele distincţii i-au fost decernate pentru romanul de debut Copiii lui Marcel. Povestirea Anii ’60 comentează naufragiul primei generații de tineri decuplați de la lumea liberă, în anii consolidării regimului comunist în România. Cei născuți la finalul celui de-al Doilea Război Mondial aveau 20 de ani în anii ’60, iar în prezentul povestirii (și al ascultătorilor) au devenit niște epave umane, eșuate la căminul de bătrâni. Căminul, ca miniatură a lumii românești, surprinde relații interumane distorsionate, ierarhii de putere derizorii ce caracterizează o societate pentru care viața omului nu este o valoare în sine. O zi obișnuită în căminul de bătrâni e bulversată de o banală eroare, iar din haosul astfel născut iese la suprafață tragedia vieților confiscate de istorie. Valorile a două sisteme sociale – socialismul și capitalismul – sunt oglindite în eșecul existențial al personajelor. În regia și adaptarea radiofonică a lui Mihnea Chelaru, suprapunerea planurilor narative redă coexistența trecutului cu prezentul în mintea locatarilor căminului. Interpretarea vie și sensibilă a întregii distribuții surprind credibil atmosfera căminului de bătrâni. Dacă Copiii lui Marcel e romanul salvării sociale printr-o utopie de grup, cea a puterii disperate de a o lua de la capăt, Anii ’60 revelează eșecul generațional al destinelor fără orizont, sufocate de regimul totalitar.

    Anii ’60 de Ema Stere, adaptarea radiofonică și regia artistică Mihnea Chelaru. În distribuție: Daniel Badale, Constantin Cojocaru, Gavril Pătru, Ioan Grosu, Coca Bloos, Rodica Mandache, Virginia Rogin, Petru Lupu, Gheorghe Arcudean, Violeta Berbiuc, Julieana Drăghici. Asistent regie: Janina Dicu. Înregistrări de teren: Bogdan Dumitrescu și Marius Țoghină. Inginer de sunet: Mădălin Cristescu. Regia muzicală: Andrei Miricescu. Redactor: Oana Cristea Grigorescu.

  • Le metteur en scène Mihnea Chelaru, nommé aux Prix de l’UNITER

    Le metteur en scène Mihnea Chelaru, nommé aux Prix de l’UNITER

    Trois productions du Théâtre national radiophonique -
    Radio Roumanie sont nommées au prix du meilleur spectacle de théâtre
    radiophonique, accordé par l’Union théâtrale de Roumanie UNITER : Un secol de teatru românesc la- Revanşa
    memoriei interzise/Un siècle de théâtre roumain à Chişinău – la revanche de la
    mémoire interdite, sur un scénario de Mariana Onceanu, Radio Noir. Povestiri polițiste (Sezonul 1)/Récits policiers (Première
    saison), une dramatisation radiophonique de Mihnea Chelaru, et Cazul Tudor Vladimirescu/ Le cas Tudor
    Vladimirescu, sur un scénario de Gavriil Pinte. L’invité de cette édition
    de notre rubrique est le metteur en scène Mihnea Chelaru, innovateur réputé de
    l’art des sons, ses créations ayant reçu de nombreuses récompenses à des
    festivals internationaux prestigieux, tels que le New York Festivals World’s
    Best Radio Programs ou le concours « 60 Sec Radio » de Montréal.

    Dans
    l’entretien d’aujourd’hui, Mihnea Chelaru parle de sa passion pour le théâtre radio
    et de l’adaptation radiophonique de cinq récits inclus dans l’anthologie Noir de București/ Noir de Bucarest,
    sortie aux Éditions Tritonic. Les cinq épisodes, réalisés en 2021, ont été
    diffusés simultanément sur la station de radio nationale « România
    Actualități/Roumanie Actualités » et sur la plate-forme eteatru.ro, dans
    la section podcast. Mihnea Chelaru est l’auteur de l’adaptation du texte, de la
    mise-en-scène et du design ou de la conception sonore de ces productions,
    inspirées par les textes des écrivains Bogdan Hrib, Tony Mott, Dan Radoiu,
    Daniel Timariu, Ștefan Decebal Guță. « Tout d’abord, je suis fan de ce genre littéraire, le roman noir, et
    quand j’en ai découvert du roumain et de très bonne qualité, j’ai tout de suite
    voulu réaliser cette série radio. J’en ai donc parlé à Attila Vizauer, le
    rédacteur en chef de la rédaction « Théâtre national radiophonique »,
    ainsi qu’à l’écrivain et éditeur Bogdan Hrib. Les deux ont aimé mon idée,
    disons, et c’est comme ça que cette série est née. J’ai choisi le titre « Povestiri
    polițiste. Sezonul 1/Récits policiers. Première saison » justement parce
    que j’espère pouvoir continuer ce projet avec une deuxième et une troisième
    saison. Le lancement enligne a fait doubler le trafic sur la page eteatru.ro, ce
    qui montre, à mon avis, l’intérêt du public pour les histoires policières. Et
    je peux même dire que ça nous a apporté un public nouveau, car beaucoup de gens
    ont redécouvert le théâtre radiophonique durant la pandémie. »     , a-t-il dit.


    Mihnea Chelaru a le mérite d’avoir introduit l’enregistrement
    mobile ou en direct (« on location ») dans son domaine
    d’activité en Roumanie. Cela se passait en 2008, lorsqu’il a enregistré le
    spectacle « Le barbier de Séville », mis en scène par Toma Enache. D’autres
    spectacles sont venus s’ajouter (« Argentina », mis en scène par Ilinca
    Stihi, « Metamorfoza », mis en scène par Ion Andrei Puican, « Over
    the Rainbow », mis en scène par Mihnea Chelaru et Ion Andrei Puican, « Sărmanul
    meu tată », mis en scène par Attila Vizauer), bénéficiant de la même technique
    d’enregistrement, ce qui leur a valu des prix à des festivals internationaux
    spécialisés. « La jeune
    génération est habituée à une circulation rapide de l’information, grâce
    notamment au développement des médias enligne. J’ai remarqué, y compris aux
    festivals internationaux auxquels j’ai participé, que les productions les plus
    appréciées duraient 40 minutes maximum. Si elles sont plus longues, même les
    gens de la profession ont du mal à rester concentrés, quelle que soit la
    qualité de la production. Quant à moi, comme j’ai une formation en réalisation
    cinématographique, j’ai essayé de pousser le son de théâtre radiophonique vers
    le son de cinéma, tout en gardant les éléments profitables du premier. Vous
    savez, mon père a travaillé lui-aussi à Radio Roumanie, il a fait de
    l’illustration musicale dans la même rédaction du Théâtre national
    radiophonique, donc moi j’ai été élevé à ce genre de spectacles. Et je n’aimais
    pas du tout entendre en même temps une voix, qui semblait être enregistrée dans
    un espace intérieur, et le gazouillement d’oiseaux pris à l’extérieur ; je
    n’arrivais pas à saisir le lien entre ces éléments. C’est ce qui m’a fait
    vouloir placer l’acteur dans l’environnement réel, de façon à ce que le tableau
    soit parfait et crée l’impression que tout est enregistré dans un même endroit. »    , a-t-il souligné.


    La pandémie a, parait-il, fait redécouvrir le théâtre
    radiophonique au grand public. Mihnea Chelaru confirme le regain d’intérêt pour
    ce genre d’art. « J’ai
    remarqué cette tendance dans de nombreux pays. Par exemple, en Russie, en
    Norvège ou au Canada, les radios publiques avaient fermé leurs sections de
    théâtre radio. Or, avec le retour de l’intérêt du public pour ce type de
    productions, certaines sections ont repris le travail et produisent à nouveau
    des spectacles. Même chose en Amérique, où le genre avait disparu il y a une
    dizaine d’années ; ces derniers temps, le théâtre radio reprend des
    couleurs grâce à de nombreux producteurs privés qui s’y sont lancés, en plus
    des stations nationales. Cette année, Radio Roumanie organisera une nouvelle
    édition du Festival international de théâtre radiophonique Grand Prix Nova, qui
    existe depuis près de dix ans. Vous y rencontrerez des gens passionnés, qui
    aiment le théâtre radiophonique. »    , a souligné le metteur en scène et illustrateur sonore
    Mihnea Chelaru, de Radio Roumanie. (Trad. Ileana Ţăroi)

  • Pauza Mare 23.03.2022

    Pauza Mare 23.03.2022

    Teatrul Naţional Radiofonic — Radio România a primit trei nominalizări pentru Premiile UNITER la categoria “Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic”. Este vorba de spectacolele “Un secol de teatru românesc la Chişinău — Revanşa memoriei interzise”, scenariu de Mariana Onceanu, “Radio Noir. Povestiri polițiste” (Sezonul 1), dramatizare radiofonică de Mihnea Chelaru, şi “Cazul Tudor Vladimirescu”, scenariu radiofonic de Gavriil Pinte. Regizorii Mihnea Chelaru și Gavriil Pinte sunt invitații Corinei Sabău, la “Pauza Mare”:



  • UK International Radio Drama Festival: Rumänischer Rundfunk mit drei Hörspielen beteiligt

    UK International Radio Drama Festival: Rumänischer Rundfunk mit drei Hörspielen beteiligt

    Der Rumänische Rundfunk hat sich am 6. Internationalen Festival UK International Radio Drama Festival“ mit drei Hörspielen beteiligt. Es handelt sich um 101 FM“ von Maria Manolescu Borşa, Regisseur Mihnea Chelaru, Mama ucide uriaşul“ (Mutter tötet den Riesen“) von Ema Stere, Dramatisierung von Mădălin Cristescu, Regisseur Attila Vizauer, und Jucării“ (Spielzeug“) nach einem Text von Marin Sorescu, Regisseur Mihnea Chelaru.



    Oana Cristea Grigorescu ist Redakteurin in der Hörspielredaktion des Rumänischen Rundfunks und Theaterkritikerin. Die Produktion 101 FM“, die im Wettbewerb Radio Drama“ stand, sei mit ihrer Thematik sehr im Trend, sagte unsere Gesprächspartnerin:



    Dieses Hörspiel ist uns sehr wichtig, weil es Teil der neuen Dramatik ist und ihre aktuelle Dynamik und die aktuellen Themen widerspiegelt, mit denen sie sich befasst. »101 FM« ist eine Geschichte über den 100. Geburtstag einer Gro‎ßmutter und die etwas ungeschickte Art und Weise, in der die ganze Familie das Fest organisiert. Die Situation deckt verborgene Konflikte in der Familie auf. Im gleichen Jahr wird auch das 100. Jubiläum der sogenannten Gro‎ßen Vereinigung und Gründung des modernen Staates gefeiert. Das gro‎ße Jubiläum widerspiegelt sich irgendwie auf komische Art und Weise in der kleinen Familienfeier.“




    Die anderen zwei Produktionen, Mutter tötet den Riesen“ und Spielzeug“, die im Wettbewerb der Sektion Short Forms“ des Festivals antraten, seien hingegen von einem bestimmten Format ausgegangen, sagt die Theaterkritikerin:



    Die Hörspiele, die in diesem Wettbewerb antreten, dürfen nicht länger als sieben Minuten sein. Das ist eine gro‎ße Herausforderung, denn sieben Minuten können viel sein, aber auch wenig, wenn man die Handlung einer Geschichte vom Anfang bis zum Ende entwickeln soll. Das Hörspiel »Mutter tötet den Riesen« basiert auf der Geschichte von Ema Stere und wurde von Mădălin Cristescu als Hörspiel bearbeitet. Mădălin Cristescu ist sehr bekannt und seine Adaption für das Stück »Orpheus Reise«, in der Regie von Attila Vizauer, erhielt auf dem Festival »Grand Prix Marulić« 2019 in Hvar, Kroatien, den Gro‎ßen Preis. Es handelt sich um eine nächtliche Heimreise einer Mutter zusammen mit ihrem Sohn. Sie werden von einem Betrunkenen angegriffen, und viele Jahre später erinnert sich der Sohn als alter Mann an seine Mutter als Heldin, die mit dem Mann kämpft und ihn alleine besiegt. Die andere Kurzgeschichte, »Spielzeug«, basiert auf dem gleichnamigen Gedicht von Marin Sorescu und thematisiert die Einsamkeit und Hilflosigkeit des Altseins.“




    2020 ist das dritte Jahr in Folge, in dem die Hörspiel-Produktionen von Radio Rumänien für das internationale Festival in Gro‎ßbritannien ausgewählt wurden.

  • Producţie TNR, selectată la Prix Italia 2019

    Producţie TNR, selectată la Prix Italia 2019

    Prix Italia, prestigios concurs european de producţii media, a selectat în secţiunea Radio Drama producţia Teatrului Naţional Radiofonic Scrisori şi fotografii din Marele Război/arheologie sonoră subiectivă de Alexander MacLennan, în regia lui Mihnea Chelaru, între cele 28 de producţii din 21 de ţări rămase în concurs după preselecţie. Ediţia a 71-a a Prix Italia se desfăşoară la Roma, în perioada 23-28 septembrie, în Forul Traian, sub motto-ul Celebrating Cultural Diversity in a Global Media World.

    Prix Italia este un festival inaugurat în 1948, gândit ca o punte multiculturală de legătură între ţările Europei fracturate ideologic între capitalism şi comunism după al Doilea Război Mondial. Festivalul cultivă spiritul creativităţii şi inovaţiei, invitând la începuturile sale artiştii şi intelectualii să se dedice creaţiei de radio. În cele 70 de ediţii de până acum, Prix Italia a stimulat şi s-a deschis spre creativitatea în media, sincron cu înmulţirea canalelor de comunicare: radio, TV, internet, zone de intersecţie ale mediilor. În prezent festivalul recompensează cele mai valoroase şi inovative producţii în zece secţiuni, între care radioul rămâne un mediu de expresie privilegiat pentru flexibilitatea cu care preia şi reflectă inovaţiile tehnologice.

    Festivalul este itinerant, fiecare ediţie fiind găzduită de o altă localitate italiană, pentru a pune în valoare regiuni şi comunităţi, stimulând dinamica lor culturală. Această ediţie se desfăşoară la Roma, iar evenimentele conexe competiţiei transformă festivalul într-o importantă întâlnire profesională prin premierele, atelierele, lecturile şi seminariile din program.

    Producţia Radio România selectată în competiţia secţiunii Radio Drama, Scrisori şi fotografii din Marele Război/ arheologie sonoră subiectivă de Alexander MacLennan, în regia lui Mihnea Chelaru, este singulară între producţiile Teatrului Naţional Radiofonic prin dublul său statut: de producţie radiofonică autonomă şi de podcast serial de teatru scurt accesibil online pe siteul eteatru.ro (http://www.eteatru.ro/#art-index/scrisori-si-fotografii-din-marele-razboi/5821).

    Producţia în 18 episoade scurte ficţionalizează fotografii reale din Primul Război Mondial selectate din arhiva Muzeului Militar Naţional, colaboratorul proiectului. Poveştile circumscriu frontul românesc şi descriu viaţa soldatului de rând şi a familiei rămase acasă în perioada Marelui Război din 1914-1918. Varianta de site prezintă asociate materialului sonor fotografia reală, complementară conţinutului fiecărui episod. Scrisori şi fotografii din Marele Război dramatizează cartea omonimă de Alexander MacLennan şi propune un pseudo-documentar în care fotografiile extind sensul poveştilor. Conexiunea cu imaginile-document e semnalată de subtitlul Arheologie sonoră subiectivă. Pseudo-documentele dramatizate apelează la false scrisori, frânturi de conversaţii civile şi scene de pe front, ce se constituie în descifrări ficţionale ale poveştilor imortalizate în instantaneele fotografice reale din epocă, aşa cum şi le-a imaginat autorul Alexander MacLennan. Liantul întregii producţii, care poate fi ascultată şi integral ca o poveste coerentă, este dat de scrisorile cu care parcurgem cursul Marelui Război, urmărind destinul unui soldat anonim. Ultimele episoade ale serialului oferă perspectiva prezentului şi fixează trecerea de la istoriile individuale la viziunea panoramică a Istoriei, justificate de centenarul împlinit.

    Distribuţia bogată dă viaţă martorilor anonimi ai istoriei şi restituie stoicismul suferinţei şi sacrificiului lor. Muzica originală semnată de George Marcu aşază atmosfera sumbră a războiului sub lupa prezentului şi restituie în spirit minimalist tragedia generaţiei pierdute. Producţia semnată de regizorul Mihnea Chelaru are sobrietatea şi credibilitatea documentarului, îmbogăţită cu emoţia trăirilor recuperate ficţional de personajele serialului. Selectarea producţiei la Prix Italia confirmă relevanţa temei şi a abordării ei ficţional-documentare, dar şi contribuţia sa inovatoare.

    Scrisori şi fotografii din Marele Război /Arheologie sonoră subiectivă de Alexander MacLennan. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihnea Chelaru. Compozitor: George Marcu. În distribuţie: Ionuţ Vişan, Ion Haiduc, Vlad Bîrzanu, Mihnea Chelaru, Alin Potop, Ştefan Velniciuc, Cezar Antal, Mihai Smaramdache, Dorin Andone, Constantin Florescu, Sorin Cociş, Cristi Dionise, Marius Rizea, Ionuţ Oprea, Virginia Rogin, Gabriel Răuţă, Julieana Drăghici, Daniela Ioniţă, copiii Luca Hăloiu, Ana-Cristina Ionel, Ioana Gornea, Albert Chelariu, Bianca Chelariu, Luca Voinea Buduşel şi vocea autorului Răzvan Ursuleanu. Regia de studio: Janina Dicu. Inginer de sunet: Codrin Lazăr. Redactor coordonator: Oana Cristea Grigorescu.

    Teatrul Naţional Radiofonic decembrie 2018. Producţie realizată în colaborare cu Muzeul Militar Naţional.

  • Premiu pentru Bucureşti FM la UK Radio Drama Festival 2019

    Premiu pentru Bucureşti FM la UK Radio Drama Festival 2019

    Producţia Bucureşti FM Heruvim, de Răzvan Ursuleanu şi Mihnea Chelaru, a câştigat premiul al doilea la concursul internaţional de creaţii radiofonice UK Radio Drama Festival 2019, desfăşurat la Canterbury.

    Ediţia a cincea a UK Radio Drama Festival s-a desfăşurat sub sloganul The Greatest Admiration in the Universal World. Este primul an în care, pe lângă premiile pentru cea mai bună producţie de lungmetraj şi de scurtmetraj, a fost introdusă o categorie în care publicul şi-a votat producţia preferată. Totodată este şi anul în care organizatorii au decis transpună scenariile în format digital.

    Au fost selectate şi au intrat în concurs 48 de piese de teatru radiofonic de lungmetraj şi scurtmetraj provenite din 18 ţări şi realizate în 15 limbi. Creaţiile au fost spectaculoase, şi extrem de diverse ca formă şi limbaj. Membrii juriului, 10 la număr, au avut o sarcină dificilă în alegerea câştigătorilor.

    Sesiunile de dezbatere, după audierea producţiilor, au avut multe note personale şi au dat naştere la discuţii aprinse, însă în final, juriul a reuşit să stabilească ierarhia!

    Bucureşti fm a participat cu două piese scurte Heruvim şi Only Sound We Had.

    Heruvim, piesa scrisă de Răzvan Ursuleanu, redactor la Bucureşti fm şi regizată de autor împreună cu Mihnea Chelaru, regizor al redacţiei Teatrul Naţional Radiofonic, a fost catalogată drept o bijuterie sonoră ce are în vizor jocul violent al adulţilor în goana după spectaculos şi afirmare, iar, la polul opus, inocenţa unui copil incomplet, obligat să se dezvolte într-o lume decadentă.

    Only Sound We Had, după o idee de Răzvan Ursuleanu, este un experiment radiofonic, despre sunetul culorilor pe pereţii gri ai spaţiilor comune comuniste, care reverberează diferit în fiecare dintre noi. Piesa regizată de Eugen Vrabie, redactor Bucureşti Fm şi Răzvan Ursuleanu s-a clasat în primele 6 producţii radiofonice la categoria scurtmetraje.

    Ierarhia finală UK Radio Drama Festival 2019 la categoria scurtmetraje:

    Premiul I – One of Our Exercise Books is Missing, Darrick Wood School, Marea Britanie;

    Premiul al II-lea – Heruvim, Bucureşti FM, România

    Premiul al III-lea – What Kind of Coffee Do You Like? – Czech Radio, Republica Cehă.

  • Dublă selecţie pentru Teatrul Naţional Radiofonic la Grand Prix Maruliç 2019

    Dublă selecţie pentru Teatrul Naţional Radiofonic la Grand Prix Maruliç 2019

    A 23-a ediţie a prestigiosului festival internaţional Grand Prix Maruliç 2019 – International Festival of Radio Plays and Documentary Radio Dramas se va desfăşura în perioada 4-10 mai, la Hvar, în Croaţia. Vineri, 1 martie, organizatorii au anunţat preselecţia producţiilor calificate în concurs. Dintr-un total de peste 70 de producţii din 21 de ţări, 16 intră în competiţia Drama, unde Radio România s-a calificat cu iHamlet de Elise Wilk în regia lui Mihnea Chelaru. Secţiunea Short Forms a selectat 10 producţii în concurs între care se regăseşte producţia Călătoria lui Orfeu, scenariu sonor de Mădălin Cristescu în regia lui Attila Vizauer.

    Cotat ca unul din cele mai longevive şi valoroase festivaluri internaţionale de profil, festivalul are un caracter competiţional şi reuneşte cele mai valoroase producţii din întreaga lume în cele trei secţiuni: documentar, dramă şi forme scurte. Tema festivalului, Old Texts Revisited (texte vechi reinterpretate) propune reflectarea contemporaneizată a temelor clasice ale literaturii şi dramaturgiei şi stimulează noi forme de expresie sonoră în ficţiune şi documentar radiofonic.

    Regizorul Mihnea Chelaru revine cu iHamlet în competiţia Grand Prix Maruliç, producţie din dramaturgia Elisei Wilk, autoare dramatică pe care a urmărit-o cu consecvenţă în ultimii ani, găsindu-i de fiecare dată un echivalent sonor original. După Exploziv (Elise Wilk), câştigătoarea ediţiei trecute a marelui trofeu la Grand Prix Maruliç 2018 la secţiunea Drama, iHamlet este o nouă provocare. Mihnea Chelaru semnează acum atât regia artistică, cât şi adaptarea textului original şi transpunerea sonoră a piesei scrise iniţial special pentru un spectacol multimedia. iHamlet este o variantă contemporană a capodoperei shakespeariene, translată în prezentul tinerilor de azi, după cum o sugerează şi particula i din titlu. Ne aflăm în universul cotidian al liceenilor, originea princiară a lui Hamlet e convertită în nobleţea idealurilor tinereţii care judecă relaţiile de familie din prisma refuzului compromisului, a valorilor etice absolute. Pe scara socială redusă la individul de azi, tragedia suportă, şi ea, ajustarea la fapte comune. Doar Hamlet resimte existenţa la scara cosmică a vârstei, ce antrenează gesturi pe măsură. Monologul chestionării existenţiale dispare din spectacol, e disipat în gesturile ce traduc sentimentul abandonului trăit de Hamlet în raport cu părinţii şi cu Ofelia. Familia disfuncţională compromite echilibrul emoţional al adolescentului Hamlet, iar răspunsul la dilema a fi sau a nu fi rămâne suspendat între traversarea crizei sentimentale şi a celei familiale şi posibilitatea negării vieţii ce îşi pierde sensul în absenţa iubirii. Producţia convinge prin credibilitatea dialogurilor, prin ritmul alert şi contrapunctul planurilor sonore, dar mai ales prin prospeţimea şi autenticitatea interpretării actoriceşti a întregii distribuţii. Muzica originală de spectacol, semnată de Codrin Lazăr, conturează spaţiul sonor şi potenţează cu discreţie trăirile personajelor.

    iHamlet de Elise Wilk, adaptarea radiofonică şi regia Mihnea Chelaru. Distribuţia: Dan Clucinschi, Oana Predescu, Daniela Ioniţă, Oliver Toderiţă, Şofron Cosmin, Vlad Bîrzanu, Adrian Dima, copilul Pavel Hăloiu, Stelică Muscalu, Rusu Rrenata, Janina Tudor. Muzica originală: Codrin Lazăr, la violoncel: Eduard Târâş, regia de studio: Janina Dicu, redactor: Oana Cristea Grigorescu.

    A doua selecţie Radio România la această ediţie a festivalului, în categoria Short Forms, e producţia Călătoria lui Orfeu, scenariu sonor de Mădălin Cristescu, regia Attila Vizauer. Câteva teme majore ale literaturii se regăsesc în mitul lui Orfeu: puterea de seducţie a artei, pierderea memoriei, sondarea misterului morţii, sacrificiul în numele iubirii. Dialogul personajelor este transpus într-o limbă inventată, ca expresie a pătrunderii lui Orfeu în lumea subpământeană, în Hades. Aici comunicarea aboleşte vorbirea articulată, iar drumul lui Orfeu e ghidat de forţa trăirii emotive. În întunericul de nepătruns al Infernului doar vocile spectrelor care îl înconjoară pe Orfeu şi sunetele peşterii îl ghidează în drumul regăsirii Euridicei. Restul e binecunoscutul mit, iar miza a fost să recreăm prin sunet întreaga gamă a emoţiilor trăite de Orfeu în călătoria prin Infern: hotărâre, spaimă, delicateţe, fragilitate şi durerea pierderii ireversibile.

    Regizorul Attila Vizauer a condus actorii spre găsirea energiei cuvântului dincolo de sens, astfel încât să transmită ascultătorului emoţiile lui Orfeu fără a avea acces la înţelesul dialogurilor. Selecţia producţiei în Festivalul de la Hvar e dovada reuşitei acestei munci.

    Călătoria lui Orfeu, scenariu sonor de Mădălin Cristescu, regia artistică: Attila Vizauer. În distribuţie: Dan Clucinschi, Ioana Calotă, Mihai Constantin, Zoltan Octavian Butuc, Ion Haiduc, Daniela Ioniţă, Ilinca Manolache. Vocile spectrelor Infernului: Milica Creiniceanu, Janina Dicu, Magda Duţu, Stelică Muscalu, Delia Pavel, Manuela Popescu, Patricia Prundea, Renata Rusu, Domnica Ţundrea. Regia de studio: Janina Dicu, inginer de sunet: Mădălin Cristescu, muzica originală: Codrin Lazăr, redactor: Oana Cristea Grigorescu.

  • Două producţii Radio România în selecţia oficială a Festivalului Prix Marulic, Croaţia 2018

    Două producţii Radio România în selecţia oficială a Festivalului Prix Marulic, Croaţia 2018

    Radio România, cu spectacolele Teatrului Naţional Radiofonic Exploziv de Elise Wilk, adaptarea radiofonică şi regia artistică Mihnea Chelaru şi Spovedania – scenariu radiofonic de Doina Papp după romanul Demonii de Feodor Mihailovici Dostoievski, regia artistică Ilinca Stihi, au trecut exigenta selecţie şi intră în lupta pentru trofeele Festivalului Prix Marulic, la secţiunea dramă.

    Festivalul, cu o tradiţie de 11 ani, este organizat de HRT – Radio Croaţia în colaborare cu European Broadcasting Union (EBU) şi se va desfăşura în perioada 19 – 25 mai.

    Exploziv de Elise Wilk, adaptarea radiofonică şi regia artistică Mihnea Chelaru.

    În distribuţie: Daniela Ioniţă, Adriana Trandafir, Vlad Bârzanu, Alexandru Voicu, Răzvan Ursuleanu, Ana-Maria Bălescu, Adrian Dima, Silvana Ionescu, Marcela Nistor, Alin Potop, Alexandra Răduţă şi copilul Vlad Stanciu. Regia de studio: Janina Dicu. Sound design: Mihnea Chelaru. Înregistrări de teren: Bogdna Dumitrescu. Manager de locaţie: Simona Vasiliu. Redactor: Oana Cristea Grigorescu.

    Piesa de teatru Exploziv este o reinterpretare în cheie contemporană a mitului Bacantelor, cu accentul mutat pe relaţia mamă-fiu (Agave-Penteu). Elise Wilk plasează personajele piesei într-un liceu din zilele noastre, iar relaţiile mamă-fiu, profesori-elevi descriu dificultăţile de adaptare şi autocunoaştere specifice vârstei. Piesa face trimitere prin numele personajelor şi prin relaţia dintre ele la teatrul antic, dar reinterpretarea mitului antic al Bacantelor depăşeşte clişeul crizei excesului, specific vârstei, şi pune în discuţie efectele autorităţii, ale presiunii performanţei şcolare şi ale slabei comunicări în familie asupra echilibrului fragil al adolescenţilor aflaţi la vârsta formării.

    Spovedania – scenariu radiofonic de Doina Papp după romanul Demonii de Feodor Mihailovici Dostoievski. Regia artistică Ilinca Stihi.

    În distribuţie: Zoltan Octavian Butuc, Marian Râlea, Ana Ioana Macaria, Isabela Neamţu, Magda Catone, Manuela Ciucur, Andrei Ciopec, Ana Maria Ţoghină. Muzica originală şi sound design: Tom Brânduş. Asistenţa tehnică înregistrări teren: Bogdan Dumitrescu şi Marius Ţoghină. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Redactor şi producător: Domnica Ţundrea.

    Scenariul radiofonic semnat de Doina Papp, realizat cu ştiinţa dozării exacte şi simţ teatral, porneşte de la ultimul capitol din Demonii, La Tihon, refuzat iniţial publicării. Aici, Stavroghin, care caută mântuirea spovedindu-se călugărului Tihon, retrăieşte obsesia unui act de pedofilie, crima odioasă comisă faţă de copila pe care o ademeneşte şi o împinge la sinucidere, corolar al unei vieţi în afara credinţei. Suferinţa personajului, dilemele acestei fiinţe aflate în impas, se amplifică prin inserarea unor secvenţe retrospective semnificative din roman, care-l definesc pe Stavroghin ca reprezentant al nihiliştilor pe care romanul îi are în centru. Scriitura radiofonică adoptă tehnica colajului, în acord cu nevoile transpunerii în limbaj auditiv, lansând întrebări şi îndemnând, fără îndoială, la meditaţie, la confruntarea cu ideile dostoievskiene despre credinţă, moarte, esenţa (ambiguitatea) fiinţei umane. Acest nucleu dramatic răscolitor este încadrat de poezia lui Charles Bukowski, dedicată lui Dostoievski, adăugată de regizoare care face un racord spectaculos la contemporaneitate, aducând lumea spectacolului aproape de noi, publicul de secol XXI.

  • O Poveste de Crăciun

    O Poveste de Crăciun

    Teatrul Naţional Radiofonic pentru copii prezintă, în premieră, spectacolul muzical O poveste de Crăciun de Charles Dickens. Scenariul şi regia artistică: Mihnea Chelaru. Traducerea: Sanda Socoliuc. În distribuţie: Ion Haiduc, Alexandru Georgescu, Mircea Constantinescu, Virginia Rogin, Cristian Simion, Ioana Popovici Chelaru, Daniela Ioniţă, Mihai Niculescu, Ioana Calotă, Ion Gheorghe Arcudeanu, Rudy Rosenfeld şi copilul Silviu Stănescu. Muzica originală şi versurile cântecelor: George Marcu. Redactor şi coordonator de proiect: Irina Soare. Regia muzicală: George Marcu. Regia de montaj: Mirela Anton. Regia tehnică: Mihnea Chelaru.

    Spectacolul se va difuza duminică, 24 decembrie, de la ora 9:00, la Radio România Cultural.

    Mă gândesc la Crăciun ca la o vreme a lucrurilor bune: o vreme a bunătăţii, a iertării, a milosteniei… singurul moment, după ştiinţa mea, din lungul calendar de peste an, în care oamenii par să se-nţeleagă dintr-o privire... spunea celebrul scriitor Charles Dickens în nemuritoarea sa Poveste de Crăciun, legându-şi astfel numele, pentru totdeauna, de această sărbătoare.

    Poate nici o altă poveste din lume nu se leagă atât de puternic de sărbătoarea Crăciunului ca cea a lui Charles Dickens. Scrisă în numai şase săptămâni şi publicată în decembrie 1843, celebra Colindă victoriană în proză a cunoscut, încă de la început, un succes fulminant: s-a vândut, în prima săptămână, în peste 6000 de exemplare şi a ajuns, în doar jumătate de an, la a şaptea ediţie, nu mai puţin de opt producţii teatrale au fost realizate în primele două luni după apariţia acestei povestiri.

    În cei 174 de ani care au trecut, de atunci, cartea a fost tradusă în numeroase limbi, a cunoscut adaptări pentru teatru, radio, spectacole de operă, şi a devenit cea mai ecranizată poveste de Crăciun, de la prima versiune cinematografică, din anul 1910, filmul mut Scrooge, or Marley’s Ghost, continunând cu varianta realizată patru decenii mai târziu de regizorul Brian Desmond Hurst, muzicalul Scrooge din 1971, cu Albert Finney în rolul principal, adaptarea pentru televiziune ce îl are în fruntea distribuţiei pe Patrick Stewart, celebra variantă cu Michael Caine şi minunatele păpuşi Muppets ori animaţia 3D din 2009, care îl are drept cap de afis pe Jim Carrey dar şi nemuritoarea animaţie Mickey’s Christmas Carol, realizată de Studiourile Disney.

    Teatrul Naţional Radiofonic pentru copii a realizat şi va difuza, în Ajunul Crăciunului, un spectacol muzical inspirat din celebra poveste a lui Charles Dickens. Scenariul radiofonic, regia tehnică şi regia artistică sunt semnate de Mihnea Chelaru, talentat regizor ale cărui montări au fost răsplătite cu numeroase premii la festivalurile de gen din întreaga lume.

    Distribuţia spectacolului este alcătuită din nume sonore ale teatrului românesc contemporan, actori cu har care dau viaţă personajelor, joacă şi interpretează partiturile muzicale scrise de cunoscutul compozitor George Marcu, a cărui semnătură se regăseşte pe zeci şi zeci de spectacole din fonoteca Teatrului Naţional Radiofonic dar şi de pe scenele din întreaga ţară.

    Vă invităm, aşadar, ca în dimineaţa de Ajun, să vă adunaţi, cu mic, cu mare, în jurul aparatului de radio sausă ascultaţi on-line, pe radioromaniacultural.ro, acest minunat spectacol şi ne dorim ca el să vă aducă în suflete bucuria marii sărbători ce bate la uşă.