Radio România Internațional

Tag: militari americani

  • Eforturi diplomatice şi măsuri de securitate

    Eforturi diplomatice şi măsuri de securitate

    Primul
    convoi cu tehnică militară al detaşamentului american dislocat în România, ca
    parte a angajamentului SUA faţă de aliaţii din NATO, a ajuns, miercuri, în țară.
    Militarii au venit din Germania și fac parte din cei o mie care urmează să fie
    dislocaţi, în perioada următoare, în România,
    în
    cadrul măsurilor de consolidare a apărării flancului estic al NATO, pe fondul
    crizei dintre Rusia și Ucraina.


    Potrivit ministerului Apărării de la București,
    misiunea principală a americanilor va consta în desfășurarea de antrenamente și
    activități în comun cu structurile Armatei române, în scopul ridicării
    nivelului de interoperabilitate și a încrederii reciproce. Aceștia se alătură
    celor 900 de soldați americani staționați permanent în România.

    În
    context, premierul Nicolae Ciucă afirmă că eforturile diplomatice
    internaţionale pentru detensionarea situaţiei dintre Rusia şi Ucraina, precum
    şi cele de asigurare a apărării şi descurajării în interiorul NATO dau
    siguranţa că România este pregătită să facă faţă oricăror provocări de
    securitate. Într-un interviu la un post privat de televiziune, el a apreciat că
    decizia SUA reprezintă o măsură de asigurare suplimentară.


    Nicolae Ciucă: Salutăm încă o dată decizia Statelor Unite de a trimite un detaşament de
    1.000 de militari pe flancul estic, pe teritoriul României. Pentru mine, ca
    fost militar, şi vreau să transmit acest mesaj şi populaţiei, reprezintă măsuri
    de securitate care, sigur, nu trebuie să ne liniştească întru totul. Există, în
    schimb, siguranţa că indiferent de ceea ce se întâmplă, suntem pregătiţi să
    facem faţă oricăror provocări de securitate.


    Într-o
    întâlnire, miercuri, la București, cu consilierul politic al Departamentului de
    Stat American, Derek Chollet, și ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a
    apreciat eforturile diplomatice intense ale SUA pentru detensionarea situaţiei
    de securitate din Vecinătatea Estică. Şeful diplomaţiei române a evidenţiat că
    întărirea prezenţei forţelor militare americane pe flancul estic al NATO, în
    urma solicitării ţărilor aliate din regiune, inclusiv a României, reprezintă un
    pas necesar şi un semnal ferm care demonstrează soliditatea angajamentului SUA
    pentru securitatea aliaţilor săi.

    La rândul său, oficialul american a exprimat
    aprecierea pentru angajamentul constant asumat de România ca partener strategic
    al SUA şi stat aliat NATO responsabil şi de încredere, pentru stabilitatea şi
    securitatea regiunii Mării Negre, dar şi la nivel european şi euroatlantic. El
    a reiterat necesitatea soluţionării pe cale diplomatică a crizei actuale dintre
    Rusia și Ucraina şi a reconfirmat angajamentul de neclintit al SUA pentru
    asigurarea securităţii aliaţilor NATO, inclusiv a României.

    Cu responsabilii
    români cu care s-a întâlnit, Derek Chollet a discutat despre planurile în cazul
    unui val de refugiaţi ucrainieni, dacă Rusia ar ataca Ucraina, dar şi
    cum să fie asigurat necesarul de energie în România, în cazul în care Moscova ar
    opri livrările de gaz. În opinia sa, România este pregătită pentru orice
    situaţie.


  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 30.01 – 05.02.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 30.01 – 05.02.2022

    Catandisea di alertă prelundzită tru România


    Catandisea di alertă s’prilundzeaște tru România tră nica 30 di dzăli, ahurhinda cu 7 di şcurtu. Armănu tu practico ma marea parti ditu restricțiili. Ună alăxeari importantă easti aţea că va s’aibă acces tru supermaketurli ditu malluri și persoanili cari nu au certificat COVID, dimi aţeali cari nu s-vaccinară, nu tricură pritu lăngoari ică nu au testu. Tu arada-a lui, Ministerlu a Sănătatillei alăxi regulile tru aţea ţi mutreaşti izolarea-a persoanelor confirmate cu COVID-19, hinda ñicurată perioada di izolare la 7 dzăli, andicra di 10, tră aţelli nivaccinați și la 5 dzăli, andicra di 7, tră aţelli vaccinaț. România năstricu, marță, nai cama marli numiru di infectări di la ahurhita-a pandemiillei di coronavirus – 40.000 di năi cazuri di Covid-19 tru 24 di săhăţ. Nica și tru aesti condiții, autoritățli dimăndară că niţi unu giudeţu nu agiumsi praglu di 75% ditu apaturi ocupate ditu aţeali alocate tră paciențălli COVID-19. Ase, uidisitu cu năili reglementări, șculiili și grădinițili ma largu va s’hibă tu lucru cu prezență fizică tru tută văsiliaacă numirul a cilimeaniloru infectaț easti ma mare andicra di alanti dăldză a pandemiillei. Tu ţi mutreaşti certificatlu veardi, aestu easti toradioară valabil pi teritoriul a Româniillei şi tră aţelli cari tricură di nauă meşi di la doza a daua. La intrarea tru văsilie, ama, el easti valabil maş cu doza booster ma s’aibă tricută mamultu di nauă meşi di la schema completă di vaccinari. România easti aestă turlie, simfună cu reglementărli europene, valabile di la 1 di şcurtu. Aţelli nevaccinaț, cari nu tricură pritu lăngoari ică nu au un testu COVID negativ va s’intră tru carantină maş ti 5 dzăli and ava s’agiungă tru România.



    Ună nauă sesiune parlamentară București


    Parlamentul nsimnă gioi, pritu ună andamasi di tiñie, umplearea 15 di ani di la aderarea a Româniillei la UE. Discursurli cundilleară catandisea actuală tru plan internaţional şi provocărli di securitate, ananghea di solidaritate şi unitate anamisa di statili comunitare, cum şi ţănearea tru actualitate a proiectului european. Premierlu Nicolae Ciucă cundille că stabilitatea, prucukia şi securitatea a Româniillei suntu garantate di apartenenţa la UE şi la NATO.


    Nicolae Ciucă: “Unitatea şi solidaritatea europeană şi transatlantică suntu goala opţiune viabilă tră s’poată s’kivernisească cu hăiri provocărli şi s’valorifică oportunităţli”. Reprezentanţălli a grupurlor parlamentari apreciară că aderarea a Româniillei la UE fu unu di aţeali nai ma importante evenimente ditu istoria a văsiliillei. Prezidentulu a Senatlui, Florin Cîţu, lugurseaşti că “pritu reformili ţi li feaţi, România easti un actor european cari poate s’asiguripsească continuitate ti andrupari stabilitatea şi predictibilitatea a sistemlui fiscal”.


    Uidisitu cu prezidentulu a Camerăllei a Deputaţlor, Marcel Ciolacu, la 15 ani di la aderarea la UE easti ananghi di “ună nauă agendă europeană tră România, cari s’asiguripsească dizvoltarea a văsiliillei şi ufilisirea oportunităţlor disponibile la nivel european tru intereslu a românilor”.Marță, Senatlu şi Camera a Deputaţlor di București ahurhiră prima sesiune parlamentară ordinară diestan. Suntu aştiptate decizii ti născănti proiecte importante cum plafonarea a păhadzloru ditu energie şi compensarea a facturlor tră consumatorllii casniţ. Legea offshsore, cari poati s’deblocheadză exploatarea gazelor naturale ditu Amarea Lae easti şi ea pi agendă.



    Mai mulță militari americani tru România


    Apropea ună ñille di militari americani va s’agiungă tru perioada yinitoare ditu Germania tru România, iara aproapea 2.000 va s’yină ditu Statele Unite tru Polonia şi Germania. Uidisit cu Pentagonlu, easti zborlu ti misiuni temporare tră consolidarea apărarillei aliaţilor europeni, tru contextul a tensiunilor cu Rusia, cari arădăpsi forţe importante la sinurlu cu Ucraina. Tu ţi mutreaşti militarlli pitricuţ tru România, easti zborlu ti un batalion di atac şi ună unitate di infanterie, organizate tră s’hibă arădăpsiti pi şcurtu kiro. Aesti efectivi va s’adavgă la aţelli aproapea 900 di militari americani staționaț permanentu tru România și a structurilor pitricuti periodic tră exerciții militare comune. Bucureștiul salută iniţiativa SUA şi lugursi că aesta va s’aibă un rol important di descurajare a iţi evoluţii negative di securitate tru regiune şi di anvărtuşeari a capacităţlor defensive ali Armată. Dimi, șeful a statului, Klaus Iohannis, și spusi, tora ma ninti, ndrupămintulu tră creaşterea a prezenţăllei militare a NATO şi, respectiv, a SUA tru România şi tru zona ali Amarea Lae. Tu arada a llei, Rusia califică ca hiinda destructivă decizia a Pentagonului ta s’pitreacă militari suplimentari tru Europa di Est. Kremlinlu u lugurseaşti ună apofasi niăntimilleată, cari creaşte mintireaşili militare şi ñîcureadză posibilitatea a unei decizii politică.



    Reuniune B9 la București


    Bucureşti s-dizvărti, gioi, ună rundă di consultări tru formatul București 9 pe tema a catandisillei di securitate găilipsitoari ditu proximitatea a Ucrainei şi ditu regiunea ali Amarea Lae. Şeful a diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, feaţi timbihi că easti ananghi di echilibru anamisa di nordul şi sudul a flancului estic al NATO. Bogdan Aurescu “Prezenţa aliată pi flancul estic a Alianţăllei, inclusiv tru partea di sud, aclo iu easti România, ma s’hibă comparată cu actuala prezenţă rusă tru proximitatea ali Ucraină şi tru regiunea ali Amarea Lae easti limbidu ună prezenţă di ndauă ori ma ñică. Dimecu nu putemu să zburămu ti ună dizvărteari di forţe aliate cari s’reprezintă ună provocari tră Rusia”.


    Călisitu special la andamasi, ministrul francez di Externe, Jean-Yves Le Drian, exighisi că prezenţa franceză şi aţea americană tru România suntu perfect complementare, iara Parisul lugurseaşti că anvărtuşearea a posturăllei di apărare şi descurajare poate s’ducă la detensionarea a catandisillei. La consultări lo parti și ministrul afacerilor externe ali Ucraină, Dmytro Kuleba. Dimi, tru contextul aniversarillei a 30 di ani di la stabilirea relaţiilor diplomatiţi anamisa di România şi Ucraina şi a catandisillei di securitate ditu regiune şi ditu regiunea ali Amarea Lae, prezidentulu Klaus Iohannis avuu ună convorbire telefonică cu omologlu ucrainean, Volodimir Zelenski. Atelli doi oficiali zburără ti catandisea securitatillei ditu Amarea Lae şi ti iniţiativele a Kievlui cari mutrescu anvărtuşearea-a cooperarillei cu statili partenere ditu aestă regiune, cum și ti implementarea di cătră Ucraina a strategiillei di integrare europeană.



    Autoru: Stefan Storica


    Armânipsearia: Taşcu Lala







  • Retrospectiva săptămânii 30.01 – 05.02.2022

    Retrospectiva săptămânii 30.01 – 05.02.2022


    Starea de alertă prelungită în România


    Starea de alertă se prelungește în România pentru încă 30 de zile, începând cu 7 februarie. Rămân în vigoare majoritatea restricțiilor. O modificare importantă este aceea că vor avea acces în supermaketurile din malluri și persoanele care nu au certificat COVID, adică cele care nu s-au vaccinat, nu au trecut prin boală sau nu au test. La rândul său, Ministerul Sănătății a schimbat regulile în ceea ce privește izolarea persoanelor confirmate cu COVID-19, fiind redusă perioada de izolare la 7 zile, față de 10, pentru cei nevaccinați și la 5 zile, față de 7, pentru cei vaccinați. România a depăşit, marți, cel mai mare număr de infectări de la debutul pandemiei de coronavirus – 40.000 de noi cazuri de Covid-19 în 24 de ore. Chiar și în aceste condiții, autoritățile au anunțat că niciun județ nu a atins pragul de 75% paturi ocupate din cele alocate pentru pacienții COVID-19. Astfel, potrivit noilor reglementări, școlile și grădinițele vor continua cu prezență fizică în toată țara, chiar dacă numărul copiilor infectați este mai mare decât în celelalte valuri ale pandemiei. Cât privește certificatul verde, acesta este deocamdată valabil pe teritoriul României şi pentru cei care au depăşit nouă luni de la doza a doua. La intrarea în țară, însă, el este valabil doar cu doza booster dacă au trecut mai mult de nouă luni de la schema completă de vaccinare. România se aliniază astfel reglementărilor europene, valabile de la 1 februarie. Cei nevaccinați, care nu au trecut prin boală sau care nu prezintă un test COVID negativ vor intra în carantină doar 5 zile la venirea în România.



    O nouă sesiune parlamentară la București


    Parlamentul a marcat joi, printr-o şedinţă solemnă, împlinirea a 15 ani de la aderarea României la UE. Discursurile au punctat situaţia actuală în plan internaţional şi provocările de securitate, nevoia de solidaritate şi unitate între ţările comunitare, precum şi păstrarea în actualitate a proiectului european. Premierul Nicolae Ciucă a subliniat că stabilitatea, prosperitatea şi securitatea României sunt garantate de apartenenţa la UE şi la NATO.


    Nicolae Ciucă: “Unitatea şi solidaritatea europeană şi transatlantică sunt unica opţiune viabilă pentru a putea gestiona eficient provocările şi a valorifica oportunităţile”. Reprezentanţii grupurilor parlamentare au apreciat că aderarea României la UE a fost unul dintre cele mai importante evenimente din istoria ţării. Preşedintele Senatului, Florin Cîţu, consideră că “prin reformele pe care şi le-a asumat, România este un actor european care poate să asigure continuitate în susţinerea stabilităţii şi predictibilităţii sistemului fiscal”.


    Potrivit preşedintelui Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, la 15 ani de la aderarea la UE este nevoie de “o nouă agendă europeană pentru România, care să asigure dezvoltarea țării şi folosirea oportunităţilor disponibile la nivel european în interesul românilor”.Marți, Senatul şi Camera Deputaţilor de la București au început prima sesiune parlamentară ordinară din acest an. Sunt aşteptate decizii asupra unor proiecte importante precum plafonarea preţurilor din energie şi compensarea facturilor pentru consumatorii casnici. Legea offshore, care ar debloca exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră este şi ea pe agendă.



    Mai mulți militari americani în România


    Aproximativ o mie de militari americani vor ajunge în perioada următoare din Germania în România, iar aproximativ 2.000 vor veni din Statele Unite în Polonia şi Germania. Potrivit Pentagonului, este vorba despre misiuni temporare pentru consolidarea apărării aliaţilor europeni, în contextul tensiunilor cu Rusia, care a masat forţe importante la frontiera cu Ucraina. Cât privește militarii trimişi în România, este vorba despre un batalion de atac şi o unitate de infanterie, organizate pentru a fi desfăşurate pe termen scurt. Efectivele se vor adăuga celor aproximativ 900 de militari americani staționați permanent în România și structurilor trimise periodic pentru exerciții militare comune. Bucureștiul a salutat iniţiativa SUA şi a apreciat că aceasta va avea un rol important de descurajare a oricăror evoluţii negative de securitate în regiune şi de întărire a capacităţilor defensive ale Armatei. De altfel, șeful statului, Klaus Iohannis, și-a exprimat, recent, susţinerea pentru creşterea prezenţei militare a NATO şi, respectiv, a SUA în România şi în zona Mării Negre. De partea sa, Rusia a calificat drept distructivă decizia Pentagonului de a trimite militari suplimentari în Europa de Est. Kremlinul o consideră o măsură nejustificată, care creşte tensiunile militare şi reduce posibilitatea unei decizii politice.



    Reuniune B9 la București


    La Bucureşti s-a desfăşurat, joi, o rundă de consultări în formatul București 9 pe tema situaţiei de securitate îngrijorătoare din proximitatea Ucrainei şi din regiunea Mării Negre. Şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, a atras atenţia că e nevoie de echilibru între nordul şi sudul flancului estic al NATO. Bogdan Aurescu “Prezenţa aliată pe flancul estic al Alianţei, inclusiv în partea de sud, acolo unde se află România, dacă este comparată cu un actuala prezenţă rusă în proximitatea Ucrainei şi în regiunea Mării Negre este clar o prezenţă de câteva ori mai mică. Deci nu se poate în niciun caz vorbi despre o desfăşurare de forţe aliate care să reprezinte o provocare pentru Rusia”.


    Invitat special la reuniune, ministrul francez de Externe, Jean-Yves Le Drian, a explicat că prezenţa franceză şi cea americană în România sunt perfect complementare, iar Parisul consideră că întărirea posturii de apărare şi descurajare poate duce la detensionarea situaţiei. La consultări a participat și ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba. De altfel, în contextul aniversării a 30 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Ucraina şi a situaţiei de securitate din regiune şi din regiunea Mării Negre, președintele Klaus Iohannis a avut o convorbire telefonică cu omologul ucrainean, Volodimir Zelenski.Cei doi oficiali au discutat despre situaţia securităţii din Marea Neagră şi despre iniţiativele Kievului care vizează consolidarea cooperării cu ţările partenere din această regiune, precum și despre implementarea de către Ucraina a strategiei de integrare europeană.




  • Stadiul relaţiilor România – NATO

    Stadiul relaţiilor România – NATO

    La baza aeriană Mihail Kogălniceanu din sud-estul României sunt aşteptaţi, în această săptămână, 500 de militari americani. Unitatea de luptă căreia îi aparţin – Batalionul 1 “Vulturii luptători” – face parte din Brigada 3 Blindate de la Fort Carson, în Colorado. Americanii aduc cu ei tancuri, transportoare blindate şi tunuri autopropulsate, adică tehnică grea de luptă necesară pentru participarea la exerciţii multinaţionale. Mai multe detalii ne oferă colonelul Romeo Feraru, din partea Statului Major al Forţelor Terestre române: “Cei 500 de militari şi tehnica de luptă din forţele terestre americane aparţinând Batalionului 1 Fighting Eagles vor staţiona în România pentru o perioadă de 9 luni, după care vor fi înlocuiţi cu militari dintr-o altă unitate de luptă, asigurându-se, astfel, o prezenţă consistentă continuă în Europa.”



    Sosirea militarilor SUA, care vor participa la aplicaţii militare în cadrul operaţiunii Atlantic Resolve, se înscrie în demersurile NATO de întărire a flancului estic al Alianţei, după ce Rusia a anexat Peninsula Crimeea. De altfel, efective cu rol de a descuraja orice agresiune la adresa statelor NATO sunt deplasate şi în ţările baltice, Polonia şi Bulgaria. Din nou, cu detalii, colonelul Romeo Feraru: “Militarii americani se vor instrui cu militari români din Batalionul 284 Tancuri “Cuza Vodă”, dotaţi cu tancuri TR-85M1 “Bizonul” şi din Batalionul 300 Infanterie Mecanizată “Sfântul Andrei”, dotaţi cu maşini de luptă ale Infanteriei MLI-84M “Jderul”. Aceştia, prin efectuarea de exerciţii tactice de luptă la nivel de pluton şi companie şi prin executarea de trageri întrunite cu muniţie reală, vor exersa tacticile, tehnicile şi procedurile comune, realizând interoperabilitatea dintre subunităţile americane şi româneşti.”



    Acum un an, la summitul Aliat de la Varşovia, într-un context geopolitic extrem de complicat, ţările membre decideau să ia măsuri menite să consolideze apărarea şi descurajarea în zona Mării Negre. Duminică, într-o convorbire telefonică pe care au avut-o, ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, au salutat progresele, deja, obţinute şi au subliniat că este nevoie de continuarea eforturilor în vederea implementării depline a deciziilor adoptate la cel mai înalt nivel. Şeful diplomaţiei de la Bucureşti a vorbit despre nevoia unor acţiuni coerente atât în nordul, cât şi în sudul flancului estic. La rândul său, adresând mulţumiri pentru contribuţia substanţială a României la operaţiunile şi misiunile Aliate, în special din Afganistan, Jens Stoltenberg şi-a exprimat aprecierea faţă de angajamentul României de a aloca 2% din PIB pentru Apărare, ceea ce confirmă, o dată în plus, hotărârea ei fermă de a-şi respecta obligaţiile în calitate de membru al NATO.