Calificat,
frecvent, drept cupola structurilor româneşti de securitate şi condus de
preşedintele Klaus Iohannis, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat,
marţi, participarea Bucureştiului la iniţiativa în domeniu a Uniunii Europene.
Potrivit Preşedinţiei de la Bucureşti, Cooperarea Structurată Permanentă
(PESCO) va reprezenta o formă intensificată de colaborare pe dimensiunea
politicii de securitate şi apărare comună. Aceasta va oferi posibilitatea ca
statele membre ale Uniunii care îndeplinesc criterii avansate în domeniul
capabilităţilor militare şi doresc să-şi asume angajamente suplimentare să
realizeze între ele o cooperare structurată.
România îşi va exprima intenţia
preliminară de participare la un set iniţial de zece proiecte din cele avansate
până în prezent de către statele membre, proiecte a căror dezvoltare ulterioară
corespunde priorităţilor naţionale privind dezvoltarea capabilităţilor
militare. Membră a NATO din 2004 şi a UE din 2007, România şi-a dozat
întotdeauna atent implicarea în programele comune de securitate ale celor două
organizaţii. Ţara găzduieşte frecvent exerciţii multinaţionale ale Alianţei,
adăposteşte baze militare şi componente ale scutului american antirachetă, iar
soldaţii români sunt în Afganistan, încă de la începutul anilor 2000, alături
de camarazii lor din Statele Unite.
Graţie unui pact politic la care au
subscris toate formaţiunile parlamentare, două procente din Produsul Intern
Brut al României sunt alocate apărării, aşa cum şi-au dorit, deopotrivă,
preşedintele american Donald Trump şi secretarul general al NATO, Jens
Stoltenberg.
Pe de altă parte, însă, aşa cum remarcă experţii, zeci de ani, sub
umbrela sigură a NATO, europenii au aşteptat exclusiv de la americani să-i
apere de ameninţările externe. Acum un an, şeful Executivului comunitar,
Jean-Claude Juncker, pleda explicit pentru înfiinţarea unei forţe militare a
Uniunii Europene. Aceasta, afirma Juncker, ar fi una dintre cele mai bune
modalităţi de apărare a valorilor şi graniţelor Uniunii.
După anexarea peninsulei
ucrainene Crimeea de către Rusia, după divorţul Marii Britanii de Bruxelles,
imaginea Europei a suferit dramatic, iar în ceea ce priveşte politica externă
nu pare să fim luaţi în serios – recunoştea preşedintele Comisiei Europene.
Ministru al Apărării în mandatul căruia România a fost admisă în NATO, actualul
vicepreşedinte al Parlamentului European Ioan Mircea Paşcu are o atitudine
nuanţată faţă de ideea unei politici comunitare de apărare. El sublinia, pentru
Radio România, că securitatea a devenit o preocupare principală pentru
cetăţenii europeni şi, ca atare, şi pentru organismele comunitare. Dar şi că,
multă vreme neglijată, apărarea Uniunii Europene nu poate fi asigurată, în
cazul unei agresiuni masive, fără suportul partenerilor americani.