Creionat de participanții la Forumul de Securitate
în Marea Neagră și Balcani, organizat la București de New Strategy Center,
tabloul regional include conflicte îngheţate uşor de reaprins oricând,
proximitatea Orientului Mijlociu, o Mare Neagră puternic militarizată, o
situaţie economică nu tocmai prosperă, alături de lipsa conectivităţii, vechi
animozităţi, incidente navale şi graniţe disputate. Altfel spus, numeroase
posibile resorturi pentru evoluții neașteptate.
Dezbaterile despre riscurile la
adresa securităţii, ameninţări şi vulnerabilităţi, precum şi metodele de
combatere a acestor provocări au evidențiat faptul că problemele de securitate
din Marea Neagră și Balcani se proiectează mult mai departe, instabilitatea
afectând în egală măsură Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică. Marea
Neagră este una dintre regiunile cele mai vulnerabile ale NATO, iar întreaga
zonă a devenit locul în care credibiltatea Alianței și postura de apărare și descurajare
sunt cel mai des puse la încercare, a subliniat ministrul român al Apărării,
Nicolae Ciucă:
NATO a făcut foarte multe în ultimii şase ani pentru regiunea baltică, mai
ales pentru ţările aflate aproape de graniţa rusă, statele baltice şi Polonia,
şi asta din motivele corecte. Mai sunt, însă, multe de făcut pentru regiunea
extinsă a Mării Negre. Ce putem face să aducem mai multă securitate în Marea
Neagră? Din perspectiva NATO, răspunsul e simplu: avem nevoie de întărirea
capacităţii şi posturii aliate în regiune.
Ministrul a explicat că atitudinea agresivă a
Rusiei, militarizarea în creştere a bazinului Mării Negre şi peninsulei Crimeea
– anexată ilegal de Moscova, alături de o multitudine de conflicte îngheţate,
fac din această regiune o sursă de riscuri nu doar la adresa securităţii în
zonă şi în Europa, ci şi în Mediterana şi Orientul Mijlociu.
O concluzie a întâlnirii de la
București este, pe de altă parte, aceea că realitatea actuală arată o
fragmentare puternică în ce privește apărarea la nivel european, o cercetare
limitată în proiecte comune pe această direcție. Dezvoltarea apărării
comune europene este, însă, un proces ireversibil, iar proiectele PESCO, adică
în cadrul instrumentului de Cooperare Structurală Permanentă, oferă şansa interoperabilizării
capacităţilor de apărare ale statelor membre, a explicat secretarul de stat în
Ministerul Apărării, Simona Cojocaru:
Proiectele de cooperare structurală permanentă contribuie la atingerea
ţintelor Uniunii în ce priveşte dezvoltarea de capabilităţi, creşterea
coeziunii strategice în domeniul militar şi pot creşte cooperarea operaţională
la nivelul Uniunii. Ministerul român al Apărării consideră că Fondul European
de Apărare va contribui la creşterea rezistenţei Uniunii la vulnerabilităţi şi
riscuri, prin reducerea dependenţei de surse non-europene. Fondul va întări şi lanţurile
industriale de aprovizionare în domeniul militar. Criza COVID-19 a arătat cât
de important este să nu fim dependenţi în ce priveşte tehnologiile critice în
domeniul apărării.
S-a insistat pe conceptul de autonomie
strategică, dar cu precizarea că asta nu însemnă izolare, ci doar ca Europa
să-și ia singură deciziile în domeniul apărării. Uniunea trebuie să fie mai
atentă la vecinătate pentru că, de exemplu, în bazinul Mării Negre sunt o
mulţime de surse de insecuritate – de la conflictul deschis din estul Ucrainei,
la anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia, la militarizarea în creştere a
Mării Negre, a apreciat și șeful diplomației de la București, Bogdan Aurescu.
Ministrul a mai explicat că, de exemplu, în regiune, conectivitatea a devenit
un domeniu de competiţie strategică, iar lanţurile de aprovizionare europene
depind de ceea ce fac vecinii Europei.
Bogdan Aurescu a avertizat şi în
legătură cu aşa-numita ‘infodemie’ adică epidemia de dezinformare şi ştiri
false – totul este geopolitizat, inclusiv vaccinurile, tratamentele, ştiinţa şi
expertiza, chiar şi vieţile private şi convingerile cetăţenilor.
Pandemia de coronavirus a scos în
evidență un alt risc de securitate – dependența Europei de materiale și
medicamente din afara Uniunii – subiect care se va afla și pe agenda
următorului Consiliul European, de la finalul acestei luni. Unele concepte,
care înainte erau doar tatonate ori analizate în mediul academic, acum sunt
clar confirmate de realitate, iar strategiile statelor se construiesc pe ele,
este vorba despre extinderea conceptului de securitate sub presiunea efectelor
pandemiei la domenii care nu erau tocmai luate în considerare până acum, a
explicat preşedintele Consiliului Fiscal de la București, Daniel Dăianu:
Pandemia nu s-a terminat.
Impactul sanitar şi economic este extraordinar de sever. Vom asista, în opinia
mea, la o întoarcere a statului, pentru că se cere de la stat foarte mult. Este
o ironie, având în vedere că mulţi vorbesc despre stat minimal, însă, în
condiţii foarte vitrege, statului i se cere să facă foarte mult. Impactul
pandemiei trebuie văzut în conjuncţie cu ceea ce înseamnă schimbarea de climă
ca pericol existenţial, impactul noilor tehnologii, a inteligenţei artificiale.
Şi pandemii vom mai avea.
Preocupările de sănătate publică devin
probleme de securitate naţională, a explicat Daniel Dăianu, pentru că dacă ai o
mare parte a populaţiei infectată, bolnavă, ai numeroase implicaţii de ordin
economic, de ordin social, politic, de ordin geopolitic.