Tag: militarizare

  • România și securitatea în zona Mării Negre

    România și securitatea în zona Mării Negre

    Creionat de participanții la Forumul de Securitate
    în Marea Neagră și Balcani, organizat la București de New Strategy Center,
    tabloul regional include conflicte îngheţate uşor de reaprins oricând,
    proximitatea Orientului Mijlociu, o Mare Neagră puternic militarizată, o
    situaţie economică nu tocmai prosperă, alături de lipsa conectivităţii, vechi
    animozităţi, incidente navale şi graniţe disputate. Altfel spus, numeroase
    posibile resorturi pentru evoluții neașteptate.


    Dezbaterile despre riscurile la
    adresa securităţii, ameninţări şi vulnerabilităţi, precum şi metodele de
    combatere a acestor provocări au evidențiat faptul că problemele de securitate
    din Marea Neagră și Balcani se proiectează mult mai departe, instabilitatea
    afectând în egală măsură Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică. Marea
    Neagră este una dintre regiunile cele mai vulnerabile ale NATO, iar întreaga
    zonă a devenit locul în care credibiltatea Alianței și postura de apărare și descurajare
    sunt cel mai des puse la încercare, a subliniat ministrul român al Apărării,
    Nicolae Ciucă:


    NATO a făcut foarte multe în ultimii şase ani pentru regiunea baltică, mai
    ales pentru ţările aflate aproape de graniţa rusă, statele baltice şi Polonia,
    şi asta din motivele corecte. Mai sunt, însă, multe de făcut pentru regiunea
    extinsă a Mării Negre. Ce putem face să aducem mai multă securitate în Marea
    Neagră? Din perspectiva NATO, răspunsul e simplu: avem nevoie de întărirea
    capacităţii şi posturii aliate în regiune.


    Ministrul a explicat că atitudinea agresivă a
    Rusiei, militarizarea în creştere a bazinului Mării Negre şi peninsulei Crimeea
    – anexată ilegal de Moscova, alături de o multitudine de conflicte îngheţate,
    fac din această regiune o sursă de riscuri nu doar la adresa securităţii în
    zonă şi în Europa, ci şi în Mediterana şi Orientul Mijlociu.


    O concluzie a întâlnirii de la
    București este, pe de altă parte, aceea că realitatea actuală arată o
    fragmentare puternică în ce privește apărarea la nivel european, o cercetare
    limitată în proiecte comune pe această direcție. Dezvoltarea apărării
    comune europene este, însă, un proces ireversibil, iar proiectele PESCO, adică
    în cadrul instrumentului de Cooperare Structurală Permanentă, oferă şansa interoperabilizării
    capacităţilor de apărare ale statelor membre, a explicat secretarul de stat în
    Ministerul Apărării, Simona Cojocaru:


    Proiectele de cooperare structurală permanentă contribuie la atingerea
    ţintelor Uniunii în ce priveşte dezvoltarea de capabilităţi, creşterea
    coeziunii strategice în domeniul militar şi pot creşte cooperarea operaţională
    la nivelul Uniunii. Ministerul român al Apărării consideră că Fondul European
    de Apărare va contribui la creşterea rezistenţei Uniunii la vulnerabilităţi şi
    riscuri, prin reducerea dependenţei de surse non-europene. Fondul va întări şi lanţurile
    industriale de aprovizionare în domeniul militar. Criza COVID-19 a arătat cât
    de important este să nu fim dependenţi în ce priveşte tehnologiile critice în
    domeniul apărării.


    S-a insistat pe conceptul de autonomie
    strategică, dar cu precizarea că asta nu însemnă izolare, ci doar ca Europa
    să-și ia singură deciziile în domeniul apărării. Uniunea trebuie să fie mai
    atentă la vecinătate pentru că, de exemplu, în bazinul Mării Negre sunt o
    mulţime de surse de insecuritate – de la conflictul deschis din estul Ucrainei,
    la anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia, la militarizarea în creştere a
    Mării Negre, a apreciat și șeful diplomației de la București, Bogdan Aurescu.
    Ministrul a mai explicat că, de exemplu, în regiune, conectivitatea a devenit
    un domeniu de competiţie strategică, iar lanţurile de aprovizionare europene
    depind de ceea ce fac vecinii Europei.


    Bogdan Aurescu a avertizat şi în
    legătură cu aşa-numita ‘infodemie’ adică epidemia de dezinformare şi ştiri
    false – totul este geopolitizat, inclusiv vaccinurile, tratamentele, ştiinţa şi
    expertiza, chiar şi vieţile private şi convingerile cetăţenilor.


    Pandemia de coronavirus a scos în
    evidență un alt risc de securitate – dependența Europei de materiale și
    medicamente din afara Uniunii – subiect care se va afla și pe agenda
    următorului Consiliul European, de la finalul acestei luni. Unele concepte,
    care înainte erau doar tatonate ori analizate în mediul academic, acum sunt
    clar confirmate de realitate, iar strategiile statelor se construiesc pe ele,
    este vorba despre extinderea conceptului de securitate sub presiunea efectelor
    pandemiei la domenii care nu erau tocmai luate în considerare până acum, a
    explicat preşedintele Consiliului Fiscal de la București, Daniel Dăianu:


    Pandemia nu s-a terminat.
    Impactul sanitar şi economic este extraordinar de sever. Vom asista, în opinia
    mea, la o întoarcere a statului, pentru că se cere de la stat foarte mult. Este
    o ironie, având în vedere că mulţi vorbesc despre stat minimal, însă, în
    condiţii foarte vitrege, statului i se cere să facă foarte mult. Impactul
    pandemiei trebuie văzut în conjuncţie cu ceea ce înseamnă schimbarea de climă
    ca pericol existenţial, impactul noilor tehnologii, a inteligenţei artificiale.
    Şi pandemii vom mai avea.


    Preocupările de sănătate publică devin
    probleme de securitate naţională, a explicat Daniel Dăianu, pentru că dacă ai o
    mare parte a populaţiei infectată, bolnavă, ai numeroase implicaţii de ordin
    economic, de ordin social, politic, de ordin geopolitic.