Radio România Internațional

Tag: Mina Andreeva

  • 31.10.2019

    31.10.2019


    Commission – La porte-parole de
    la Commission européenne, Mina Andreeva, a réaffirmé les doutes de Bruxelles
    par rapport à la légitimité de la nominalisation de la Roumanie pour le poste
    de commissaire européen. C’est le manque de soutien du président de la
    Roumanie, Klaus Iohannis, pour la nomination faite par la première ministre
    roumaine en exercice, Viorica Dăncilă, qui a soulevé les doutes de la
    Commission. Andreeva a rajouté que pour l’exécutif européen il ne s’agissait
    pas d’accepter ou de rejeter cette nomination, mais que c’était un problème à
    résoudre en interne par la Roumanie. Rappelons que le gouvernement destitué par
    motion de censure de la social-démocrate Viorica Dăncilă avait proposé Victor
    Negrescu, ancien ministre délégué aux Affaires européennes, pour cette
    fonction. C’était la troisième proposition faite par la Roumanie, après Rovana
    Plumb et Dan Nica.


    Chômage – En Roumanie, le taux
    de chômage a atteint 3,9% en septembre, en hausse de 0,1% par rapport au mois d’août.
    Les données rendues publiques aujourd’hui par l’Institut national de la
    statique montrent aussi une disparité d’un point de pourcentage entre les hommes
    et les femmes : 4,3% des hommes étaient chômeurs le mois dernier contre 3,3%
    des femmes. Pour finir, le nombre total estimé de chômeurs âgés de 15 à 74 ans pour
    septembre 2019 a été de 347.000 personnes.






    Anniversaire – La station publique de radio de Roumanie fêtera demain, le 1er novembre,
    son 91e anniversaire. Le 1er novembre 1928 la Société de diffusion
    radiotéléphonique de Roumanie émettait pour la première fois. « Alo,
    aici Radio Bucureşti » / « Allo, c’est Radio Bucarest » ont été
    les premiers mots prononcés à l’antenne par le premier président de l’institution,
    le physicien Dragomir Hurmuzescu. Une des peu de compagnies roumaines avec une histoire
    de plusieurs décennies, Radio Roumanie comprend plusieurs stations nationales,
    mais aussi des antennes locales dans le pays et à Chişinău, en Moldavie. RRI,
    la station internationale de Radio Roumanie, diffuse ses émissions en 11
    langues étrangères (arabe, chinois, anglais, hébreux, français, allemand,
    italien, serbe, espagnol, russe, ukrainien), ainsi qu’en roumain et en dialecte
    aroumain. C’est alors Journée portes ouvertes aujourd’hui au siège central de Radio
    Roumanie à Bucarest, au 60-64 rue du Général Berthelot. Aussi, restez à l’écoute
    dimanche, le 3 novembre, quand RRI vous a préparé une émission spéciale pour la
    Journée de l’auditeur.




    Handball – Le club de handball masculin champion de Roumanie, Dinamo Bucarest,
    a vaincu mercredi soir les Polonais d’Orlen Wisla Plock, 29 à 20, lors d’un
    match à domicile au sein du groupe D dans les poules de la Ligue des Champions.
    Avec trois victoires et deux matchs nuls, les Tricolores restent en tête de
    leur groupe, avec dix points au total. Ce jeudi, le club suisse Kadetten
    Schaffhausen rencontrera les Danois du GOG Gudme, tandis que dimanche, ce sera
    le tour du club Cehovskie Medvedi de jouer contre les Suédois de IFK
    Kristianstad. Le prochain match de Dinamo Bucarest est prévu le 6 novembre,
    contre la Suisse.




    Tennis – Le tournoi des championnes continue à Shenzhen, en Chine. Deux matchs
    sont programmés aujourd’hui dans le groupe rouge : le numéro 1 mondiale, l’Australienne
    Ashleigh Barty, affrontera la Tchèque Petra Kvitova (6 WTA), et la Néerlandaise
    Kiki Bertens (10 WTA) rencontre la Suisse Belinda Bencic (7 WTA). Mercredi, la
    détentrice du trophée, l’Ukrainienne Elina Svitolina (8 WTA) s’est qualifié
    dans les demi-finales, après avoir vaincu 7-5, 6-3 la Roumaine Simona Halep (5
    WTA). La deuxième joueuse du groupe violet à continuer la compétition sera connue
    vendredi, à l’issue du match opposant Simona Halep et Karolina Pliskova (Tchéquie,
    2 WTA). Simona Halep a déjà joué en finale du tournoi des championnes, en 2014,
    quand elle a perdu devant l’Américaine Serena Williams.


    Météo – Temps mauvais en Roumanie jusqu’à vendredi matin, avec des pluies
    sur la plupart du territoire. En montagne il neigera et l’on attend aussi des
    rafales de vent sur les crêtes. Du vent aussi sur l’est, sud et sud-ouest du
    pays, ce qui fera baisser les températures ressenties. Les maximales vont de 5
    à 11°C, avec 6° à midi dans la capitale.

  • Ni oui ni non à la proposition pour le poste de commissaire européen

    Ni oui ni non à la proposition pour le poste de commissaire européen

    La Roumanie a jusqu’ici avancé trois propositions pour les fonctions de commissaire européen aux Transports au sein de la future Commission européenne, dirigée par l’Allemande Ursula von der Leyen. C’est le cabinet social-démocrate de Bucarest qui a fait les trois nominations dont aucune ne sera probablement confirmée. La première candidate Rovana Plumb, a été recalée par la commission des Affaires juridiques du Parlement européen en raison des discordances entre sa déclaration de patrimoine roumaine et celle effectuée auprès de l’UE. A l’instar de Rovana Plumb, Dan Nica, ancien ministre social-démocrate, n’est pas parvenu à l’étape des auditions, vu que l’Exécutif de Bucarest qui l’avait nommé a été destitué par motion de censure. Faite à la va-vite par un cabinet destituén la troisième nomination, celle de Victor Negrescu, ex ministre délégué aux Affaires européennes, pose donc un problème de légitimité. Chose soulignée d’ailleurs par le chef de l’Etat, Klaus Iohannis, et confirmée mercredi par la Commission européenne, par la voix de sa porte-parole, Mina Andreeva.


    Selon cette dernière, le fait que la proposition avancée par la première ministre sortante, Viorica Dăncilă, ait été dénoncée par le président du pays amène Bruxelles à émettre des doutes quant à la légitimité de cette démarche. Andreeva a également ajouté qu’à l’heure actuelle il n’était pas question d’acceptation ou de rejet et insisté sur le fait que c’était à la Roumanie de résoudre ce problème. Compte tenu des défis et des opportunités, il est dans l’intérêt de tous que l’Europe puisse avancer sans prendre de retard, a encore affirmé Mina Andreeva. Quel que soit le candidat roumain, il doit également recevoir le feu vert de la présidente élue de la Commission européenne Ursula von der Leyen et s’assurer l’appui nécessaire au sein du Parlement européen, a souligné la porte – parole de l’Exécutif communautaire.La crise politique de Bucarest, soldée par la destitution du cabinet Dăncilă, risque d’affecter l’installation et le fonctionnement de la future Commission européenne.



    Au début, la proposition de la Roumanie n’a pas été la seule à poser des problèmes d’intégrité. Deux autres pays, à savoir la France et la Hongrie, se sont vu repousser les candidats, mais ils en ont proposé d’autres, acceptés par Ursula von der Leyen. Ceux-ci seront auditionnés d’abord par la commission spécialisée en charge des Affaires juridiques, qui va procéder à des vérifications relatives à l’intégrité. Le rejet des candidatures roumaine, hongroise et française, à différents stades du processus d’audition a fait repousser d’un mois, au 1er décembre, la date dentrée en fonction de la nouvelle Commission européenne. C’est la raison pour laquelle Ursula von der Leyen entend faire pression sur la Roumanie pour qu’elle présente une nouvelle candidature, après l’échec de Rovana Plumb.



    Pour l’instant on ne sait pas trop qui peut faire la nouvelle nomination, vu que le gouvernement social-démocrate a été destitué et que le nouveau cabinet libéral n’a pas encore été validé, le vote du Parlement étant prévu le lundi 4 novembre. (Trad. Mariana Tudose)





  • Capitalele europene ale culturii în 2019: Plovdiv și Matera

    Capitalele europene ale culturii în 2019: Plovdiv și Matera

    În 1985, Melina Mercouri, ministrul
    grec al culturii din acea perioadă, a avut inițiativa de a lansa o Capitală
    Europeană a Culturii, proiect care se numără de atunci printre cele mai
    prestigioase inițiative culturale europene. Orașele sunt selectate pe baza unui
    program cultural care trebuie să aibă o dimensiune europeană accentuată, să
    stimuleze participarea și implicarea activă a locuitorilor și să contribuie la
    dezvoltarea pe termen lung a orașului și a regiunii înconjurătoare. Deținerea
    titlului de capitală europeană a culturii este și o ocazie excelentă pentru
    orașe de a modifica felul în care sunt percepute, de a deveni cunoscute în
    lume, de a atrage mai mulți turiști și de a-și regândi dezvoltarea prin
    cultură. Deținerea titlului are efecte pe termen lung nu doar din punct de
    vedere cultural, ci și socioeconomic atât pentru oraș, cât și pentru regiune.
    Și în acest an, două orașe vor deține timp de un an titlul de
    capitală europeană a culturii.

    Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mina
    Andreeva a oferit mai multe amănunte: Începând cu 1
    ianuarie 2019 Plovdiv din Bulgaria şi Matera din Italia sunt capitale
    culturale europeene timp de un an.     Plovdiv e primul
    oraş din Bulgaria ales capitală europeană a culturii, cu un program al cărui
    slogan este «Împreună»    . 2019 va aduce noi oportunităţi în regiune, precum
    şi vizibilitate în plan internaţional. Felicitări Bulgariei! Programul pentru
    Matera a fost organizat sub deviza «Un viitor deschis» şi va pune accentul mai
    ales pe incluziune socială şi culturală, precum şi pe inovare prin colaborare    .
    Felicitări şi Italiei!

    Plovdiv este primul oraș bulgar care este ales capitală
    europeană a culturii. În 2019, regiunea va beneficia de oportunități noi, iar
    orașul se va bucura de vizibilitate pe plan international. Au fost organizate sute de proiecte atât în
    Plovdiv, cât și în regiunea centrală și de sud a Bulgariei și în orașele Varna,
    Sofia și Veliko Târnov. Printre ele se numără festivaluri și proiecte bazate pe
    comunitate, structurate în jurul unor teme legate de caracteristicile orașului
    Plovdiv, de istoria și moștenirea sa culturală, precum și de provocările cu
    care se confruntă orașul. Vizitatorii vor putea participa la o gamă largă de
    activități, începând cu descoperirea alfabetului chirilic prin intermediul a
    numeroase expoziții și încheind cu producții teatrale comune cu comunități din
    Balcanii de Vest și cu comunități de turci și de romi.

    Programul pentru Matera
    se va concentra în special pe incluziunea socială și culturală și pe inovarea
    prin colaborare. Printre cele mai importante evenimente se numără Ars
    Excavandi, o perspectivă contemporană asupra istoriei și culturii arhitecturii
    subterane, Recitind Renașterea, o călătorie prin trecutul artistic al
    regiunilor Basilicata și Apulia, și Poezia numerelor prime, o expoziție având
    ca temă rolul esențial al matematicii în munca artiștilor de-a lungul istoriei.
    Matera va găzdui și prima reprezentație în aer liber a operei Cavaleria Rusticană în cooperare cu
    Teatro San Carlo, precum și zeci de proiecte dezvoltate cu comunități locale
    creative și cu parteneri din Europa.




  • Noi măsuri pentru protejarea muncitorilor de expunerea la cancerigene

    Noi măsuri pentru protejarea muncitorilor de expunerea la cancerigene

    Parlamentul European ia măsuri pentru creşterea siguranţei la locul de muncă, prin reducerea expunerii la substanţe periculoase. Cancerul cauzează peste jumătate dintre decesele legate de locul de muncă în Uniunea Europeană, aşa că deputaţii au introdus noi substanţe pe lista celor nocive.

    Aproximativ 12 milioane de europeni sunt expuşi la noxele motoarelor diesel la locul de muncă, indiferent dacă sunt şoferi de autobuz sau de camion sau muncitori în construcţii. Organizaţia Mondială a Sănătăţii susţine că emisiile motoarelor diesel pot cauza cancer la om. Parlamentul European doreşte să reducă expunerea lucrătorilor la substanţe periculoase, aşa că a adoptat, în această săptămână, măsuri mai stricte privind eliminarea și reducerea agenților cancerigeni și mutageni. Noul cadru juridic include valori-limită de expunere și menționează riscurile pentru piele pentru noi substanțe cancerigene, indiferent dacă expunerea survine prin inhalare sau manipulare. Această listă include noxele produse de motoarele diesel și uleiurile de motor uzate, a anunţat la începutul săptămânii Mina Andreeva, unul dintre purtătorii de cuvânt ai forului comunitar: Statele membre au convenit să limiteze expunerea lucrătorilor la încă cinci sustanţe carcinogene. Asta înseamnă că de la preluarea funcţiei în 2014, această Comisie a reuşit să ajungă la acorduri pentru limitarea expunerii la 21 de substanţe carcinogene în total, ceea ce a dus la prevenirea a 100 de mii de cazuri de cancer care s-ar fi putut înregistra în următorii 50 de ani. Aşadar, Europa a făcut chiar tot ceea ce a putut în ceea ce priveşte Europa care protejează.


    Noile norme vor asigura o protecţie mai bună pentru milioanele de lucrători din Uniunea Europeană, spune raportorul Claude Rolin: Ştiinţa a progresat foarte mult. Acum ştim că unele produse sunt periculoase, ceea ce nu ştiam înainte. Iniţial nu ştiam că azbestul este carcinogen şi letal. Cel mai important pentru mine este ca riscurile să fie reevaluate constant, pentru că nu putem pune un preţ pe sănătatea lucrătorilor noştri.


    În Uniunea Europeană, cancerul este cauza principală a deceselor legate de locul de muncă, 53%. Între 7 şi 12 persoane mor în fiecare oră în Uniune din cauza unei forme de cancer donbândite la locul de muncă.

    Cele mai frecvente tipuri de cancer legate de locul de muncă sunt cancerul pulmonar, mezoteliomul (cauzat de expunerea la particule de azbest) și cancerul vezicii urinare. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, unul din zece decese cauzate de cancerul pulmonar este strâns legat de riscurile de la locul de muncă.

    Sunt afectate în mod special sectoarele construcțiilor, produselor chimice, automobilelor și mobilei, producţiei de alimente, textilelor, prelucrării lemnului, dar și domeniul sănătății.


  • Consiliul convine asupra unui rol mai important pentru eu-LISA

    Consiliul convine asupra unui rol mai important pentru eu-LISA

    În aprilie 2016,
    Comisia Europeană iniţia o dezbatere despre modul în care se poate îmbunătăţi
    funcţionarea sistemelor de informaţii ale UE, astfel încât să contribuie mai
    mult la gestionarea frontierelor şi la securitatea internă. Recent, a fost
    realizat un pas important în această direcţie.




    La sfârşitul săptămânii trecute, Consiliul a adoptat
    propunerea Comisiei Europene privind consolidarea Agenţiei eu-LISA, ceea ce
    reprezintă un pas important în dezvoltarea sistemelor IT în spațiul de
    libertate, securitate și justiție    . Salutând adoptarea acestei propuneri,
    Dimitris Avramopoulos, comisarul european pentru migrație, afaceri interne și
    cetățenie, a declarat: Informațiile
    reprezintă un instrument puternic, iar agenția consolidată va contribui la
    garantarea faptului că funcționarii serviciului de imigrație, polițiștii de
    frontieră și autoritățile de asigurare a respectării legii dispun de
    informațiile adecvate, la momentul oportun.


    La rândul său, Mina
    Andreeva    , purtător de cuvânt al Executivului comunitar, a comentat: Comisia
    salută adoptarea astăzi de către Consiliu a dosarului de securitate prioritar
    pe care noi l-am propus pentru consolidarea agenţiei eu-LISA – agenţia UE
    responsabilă cu managementul sistemelor de informaţii în materie de securitate
    şi frontiere. O agenţie eu-LISA mai puternică va fi în centrul nervos al
    sistemelor noastre de informaţii pentru gestionarea frontierelor, migraţie şi
    securitate. De asemenea, ne va ajuta să ne asigurăm că aceste sisteme
    funcţionează împreună într-un mod mai eficient şi interoperabil, oferindu-le
    poliţiştilor de frontieră instrumentele
    necesare pentru a-şi îndeplini efectiv treaba şi a proteja cetăţenii
    europeni.


    Propunerea Comisiei de consolidare a mandatului eu-LISA a
    fost făcută în 2017 şi se numără printre eforturile de eliminare a lacunelor
    rămase în materie de informații în sistemele de informații ale UE, astfel încât
    aceste sisteme să funcționeze împreună într-un mod mai inteligent și mai
    eficace.


    Consolidarea Agenției
    eu-LISA îi va permite acesteia să preia mai multe sarcini. Va fi responsabilă
    cu punerea în aplicare a componentelor tehnice pentru a se asigura
    interoperabilitatea sistemelor de informații ale UE. Cu un buget propus de 2
    miliarde EUR pentru perioada 2019-2027, agenția va dezvolta și va gestiona
    viitoarele sisteme de informații la scară largă ale UE, cum ar fi Sistemul de
    intrare/ieșire (EES), Sistemul european de informații și de autorizare privind
    călătoriile (ETIAS) și versiunea actualizată a Sistemului european de
    informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS-TCN)    . Tot eu-LISA va
    actualiza sistemele existente, cum ar fi Sistemul de informații Schengen (SIS),
    Sistemul de informații privind vizele (VIS) și Eurodac, de care este deja
    responsabilă. De asemenea, agenția va putea să acorde în mai mare măsură
    statelor membre asistență tehnică și operațională ad-hoc.


    Agenția eu-LISA și-a
    început activitatea în decembrie 2012 și este responsabilă cu gestionarea
    operațională a sistemelor de informații ale UE. Principala sa sarcină
    operațională este de a se asigura că aceste sisteme funcționează 24 de ore pe
    zi, șapte zile pe săptămână. Agenția are și sarcina de a se asigura că sunt
    instituite măsurile de securitate necesare și că se respectă efectiv
    securitatea și integritatea datelor, precum și conformitatea cu normele UE
    privind protecția datelor.




  • Comisia acţionează pentru independenţa Curţii Supreme din Polonia

    Comisia acţionează pentru independenţa Curţii Supreme din Polonia

    Comisia Europeană a decis să sesizeze
    Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu o acţiune împotriva Poloniei, scopul
    fiind acela de a proteja independenţa Curţii Supreme de la Varşovia    . Executivul
    comunitar consideră că noua lege poloneză privind Curtea Supremă este
    incompatibilă cu dreptul Uniunii Europene, întrucât aduce atingere principiului
    independenţei judiciare, iar Polonia nu şi-a îndeplinit obligaţiile ce decurg
    din calitatea de stat membru. Documentul, intrat în vigoare la 3 aprilie 2018,
    prevede reducerea vârstei de pensionare a judecătorilor de la Curtea Supremă,
    de la 70 la 65 de ani, existând riscul ca 27 din cei 72 de judecători ai
    acestei instanţe să fie forţaţi să iasă la pensie    .

    Între cei aflaţi în această
    situaţie se nimără inclusiv prim-vicepreşedinta Curţii Supreme, al cărui mandat
    de şase ani, prevăzut în Constituţie, ar urma să se încheie înainte de termen. Purtătorul
    de cuvânt al Comisiei Europene, Mina Andreeva: Comisia
    consideră că punerea în
    aplicare a prevederilor din noua lege privind regimul de pensionare pentru
    judecătoriI Curţii Supreme crează risc de prejudiciu grav şi ireparabil pentru
    sistemul judiciar din Polonia. Acesta este motivul pentru care Comisia a
    solicitat suspendarea dispoziţiilor privind regimul de pensionare, asigurarea
    că acei judecători care sunt afectaţi de noua lege îşi vor duce la îndeplinire
    complet funcţiile actuale şi stoparea programării scoaterii premature din
    activitate a judecătorilor.

    Potrivit legii, judecătorii actuali
    vizați de reducerea vârstei de pensionare au posibilitatea de a solicita o prelungire
    a mandatului de către președintele ţării, aceasta putând fi acordată pentru o
    perioadă de trei ani, reînnoibilă o singură dată. Nu există, însă, criterii
    clare pe care să se întemeieze decizia președintelui și nu este disponibilă
    nicio cale de atac în cazul în care solicitarea este respinsă. Decizia Comisiei Europene survine în
    condiţiile în care răspunsurile autorităţilor poloneze la scrisorile de
    atenţionare ale Bruxellesului nu au reuşit să atenueze preocupările de natură
    juridică ale Comisiei Europene. Procedura de față, de constatare a neîndeplinirii
    obligațiilor, nu pune capăt dialogului în curs cu Polonia privind consolidarea
    statului de drept, acesta fiind în continuare canalul preferat prin care
    Comisia încearcă să răspundă ameninţării sistemice la adresa statului de drept    .


  • Drepturile pasagerilor de pe cursele aeriene

    Drepturile pasagerilor de pe cursele aeriene

    Compania low cost s-a
    confruntat vineri cu un nou conflict social de amploare la nivel european, cea
    mai amplă mişcare de protest din istoria de 33 de ani a companiei irlandeze.


    Aproximativ 400 de zboruri au
    fost anulate    , inclusiv 6 curse din şi spre Romania, în total 55 de mii de
    pasageri au avut de suferit din cauza protestului.


    Piloţii Ryanair din 5 ţări
    europene: Germania, Suedia, Irlanda, Olanda şi Belgia au declanşat greva în cea
    mai aglomerată perioadă a sezonului estival cerând îmbunătăţirea condiţiilor de
    muncă şi salarii mai bune    .


    Comisia Europeană susţine
    atât drepturile pasagerilor cât şi pe cele ale angajaţilor dar nu se amestecă
    în chestiuni reglementate de legislaţia naţională.


    Mina Andreeva, purtător de
    cuvânt al executivului comunitar: Comisia Europeană sprijină
    dialogul social şi partenerii sociali să respecte autonomia şi dreptul la
    acţiuni colective care sunt recunoscute în întreaga Uniune Europeană.
    Condiţiile în care se exercită aceste drepturi sunt guvernate de legislaţia
    naţională. Prin urmare Comisia incurajează atât angajaţii cât şi uniunile
    profesionale să încerce sa soluţioneze diferendele în acord cu legile
    naţionale. Nu există o lege la nivelul Uniunii care să reglementeze în mod
    specific condiţiile de exercitare a dreptului la grevă, grevele reprezintă o
    afacere între partenerii sociali iar Comisia nu intevine în chestiuni legate de
    legislaţia naţională.



    Tensiunile dintre companie şi
    personalul navigant au izbucnit anul trecut în septembrie când, urmare a unor
    probleme legate de planificarea piloţilor, Ryanair a fost obligată să anuleze
    mii de zboruri şi să recunoască sindicatele din mai multe ţari, fapt pe care îl
    refuzase constant.


    La începutul lui octombrie
    subiectul a ajuns in Parlamentul European. Comisarul pentru transporturi,
    Violeta Bulc afirma atunci că avem legislaţie la nivel european şi naţional, să
    lăsăm deci sistemul sa funcţioneze


    Regulile europene sunt
    foarte clare. Este responsabilitatea autorităţilor irlandeze să supravegheze
    Ryanair pentru că este o companie aeriană irlandeză. Sunt încrezătoare că vor
    monitoriza îndeaproape Ryanair să îşi respecte obligaţiile. Am, de asemenea,
    încredere că dacă vor găsi ceva în neregulă vor acţiona în consecinţă. Aceasta
    este o problemă legată de condiţiile sociale ale lucrătorilor mobili şi sunt
    foarte decisă să facem un pas înainte pe latura socială în domeniul aviatiei şi
    aceasta va fi prioritatea mandatului meu şi a strategiei aviatice anul viitor.




  • Protejarea bugetului UE împotriva fraudei

    Protejarea bugetului UE împotriva fraudei

    În fiecare an, bugetele naționale
    înregistrează pierderi de venituri din TVA în valoare de cel puțin 50 de
    miliarde EUR ca urmare a fraudei transfrontaliere. Din acest motiv, Comisia a
    propus în 2013 instituirea unui Parchet European (EPPO). Această propunere a
    fost materializată ulterior în
    iunie 2017 de către 20 de state membre prin intermediul mecanismului
    de cooperare consolidată.

    Ultimul care s-a alăturat Parchetului European este Olanda. Următoarele
    țări ale UE participă deja la acest proiect: Austria, Belgia, Bulgaria,
    Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia,
    Lituania, Luxemburg, Portugalia, Cehia, România, Slovacia, Slovenia și Spania. Purtătorul
    de cuvânt al Comisiei Europene, Mina Andreeva, a oferit mai multe amănunte: Comisia
    Europeană a confirmat că Olanda este cel de-al 21-lea stat membru al UE care se
    alătură Parchetului European (EPPO), care va juca un rol esențial în combaterea
    infracțiunilor ce aduc prejudicii bugetului UE, cum ar fi frauda, corupția,
    spălarea de bani și fraudele transfrontaliere grave în domeniul TVA, mai mari
    de 10 milioane de euro. Acesta va intra în funcțiune până la sfârșitul anului
    2020 în toate statele membre participante.Statele membre care nu au decis încă să
    se alăture Parchetului European pot face acest lucru, dacă doresc, oricând după
    adoptarea regulamentului. Malta deja a anunțat Comisia de intenția sa de a
    participa. De asemenea, Comisia a propus Consiliului Uniunii
    Europene o listă de candidați pentru juriul de selecție a
    Parchetului European. Acesta va fi alcătuit din 12 membri, care ar trebui să
    își exercite funcțiile începând din octombrie 2018.

    EPPO va asigura faptul că
    infracțiunile care afectează bugetul UE – inclusiv frauda, corupția, spălarea
    banilor și frauda transfrontalieră în domeniul TVA – pot fi investigate mai
    eficace și mai rapid în întreaga UE. Acesta va remedia deficiențele existente
    în prezent și va combate inclusiv fraudarea fondurilor UE în cazurile care
    depășesc pragul de 10 mii de euro. În vederea atingerii acestui obiectiv, Parchetul
    European va acționa în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare
    a legii și va coopera îndeaproape cu alte organisme ale UE, cum ar fi
    Europol. Parchetul
    European va funcționa ca un birou unic pentru toate statele membre participante
    și va combina eforturile naționale și europene de asigurare a respectării legii
    într-o abordare unificată, eficientă și continuă.




  • Ocuparea forței de muncă și situația socială se îmbunătățesc

    Ocuparea forței de muncă și situația socială se îmbunătățesc

    În comparație cu anul precedent,
    ocuparea forței de muncă din UE a crescut cu 1,7 %, ceea ce corespunde
    unui număr suplimentar de 4 milioane de persoane încadrate în muncă. Locurile
    de muncă permanente și cu normă întreagă sunt principalii factori care au
    contribuit la această creștere.

    Purtătorul de cuvânt al CE, Mina Andreeva a
    precizat: Raportul ne arată că situaţia economică a Uniunii
    Europene continuă să se îmbunătăţească. Mai exact, cu peste 236 de milioane de persoane
    angajate, rata ocupării forţei de muncă în Uniune a atins cel mai înalt nivel
    înregistrat vreodată. În plus, cele mai multe locuri de muncă create sunt cu
    normă întreagă şi permanente. Apoi, rata şomajului a ajuns la cel mai mic nivel
    din noiembrie 2008 încoace, iar în cursul anului 2017, în aproape toate statele
    membre, veniturile gospodăriilor au crescut.

    Între cel de-al treilea trimestru din
    2016 și cel de-al treilea din 2017, numărul angajaților cu contracte permanente
    a urcat cu 2,8 milioane, ceea ce reprezintă o creștere de trei ori mai mare
    decât cea a numărului de angajați cu contracte temporare (900 000). Numărul de
    lucrători cu normă întreagă s-a mărit cu aproximativ 3 milioane, până la 181 de
    milioane, în timp ce numărul de lucrători cu fracțiune de normă a crescut, de
    asemenea, cu aproximativ 300 000, până la 42,7 milioane. Rata ocupării forței
    de muncă în UE în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani a
    urcat în mod constant în ultimii trei ani, ajungând la 72,3 % în cel de-al
    treilea trimestru al anului 2017, atingând cel mai ridicat nivel atins
    vreodată. Cu toate acestea, rămân în continuare disparități semnificative între
    statele membre. Ratele naționale de ocupare a forței de muncă au variat între
    58 % în Grecia și 82 % în Suedia. Raportul arată, de asemenea, că
    rata șomajului din UE se apropie într-un ritm constant de nivelurile
    înregistrate înainte de criză. Numărul
    persoanelor aflate în șomaj a scăzut cu aproximativ 8,6 milioane de persoane de
    la valoarea sa maximă înregistrată în aprilie 2013 și s-a menținut sub 18
    milioane de persoane în decembrie 2017, acesta reprezentând cel mai scăzut
    nivel al său începând din noiembrie 2008.

    Și situația financiară a gospodăriilor din
    UE a continuat să se îmbunătățească, înregistrând o rată de creștere de
    aproximativ 1,5 % de la un an la altul, aceasta fiind determinată în
    principal de creșterea veniturilor din muncă. Cu toate acestea, în mai multe țări, și anume
    Croația, Grecia, Italia, Portugalia și Spania, precum și în Țările de Jos,
    venitul brut disponibil al gospodăriilor s-a situat în continuare sub nivelul
    din 2008.


  • Poziţia Parlamentului şi a Comisiei cu privire la schimbarea orei

    Poziţia Parlamentului şi a Comisiei cu privire la schimbarea orei

    Este posibil ca în ţările UE să se renunţe la schimbarea orei, pentru că ar avea efecte negative
    asupra sănătăţii oamenilor. În plus, se pare că
    economisirea de energie – motivul pentru care a fost luată iniţial
    această măsură – nu poate fi, nici ea, pe deplin demonstrată.

    Comisia pentru Transporturi din Parlamentul European
    a propus să se renunţe la ora de vară, iar plenul a adoptat cu o mare
    majoritate o rezoluţie, în care i se cere Comisei să facă oevaluare obiectivă a regimului actual al
    schimbării orei şi, dacă este necesar, să procedeze la revizuirea
    reglemenatărilor în domeniu.


    Directiva privind aranjamentele schimbării orei, intrată în vigoare în
    2001, stabileşte o dată şi o oră comune pentru începerea şi încheierea
    perioadei de vară în Uniunea Europeană, cu scopul de a ajuta funcţionarea
    efectivă a pieţei interne.


    Chiar dacă funcţionează în unele ţări de peste o
    sută de ani, ora de vară a fost introdusă în anii ’70 de statele membre, cu
    scopul de a profita mai multe de lumina zilei pe timp de vară şi de a face
    economie de energie, după şocul petrolier de atunci. O evaluare realizată de
    serviciile Parlamentului European arată că niciun studiu nu a fost determinant,
    până în prezent, în privinţa avantajelor şi dezavantajelor schimbării orei,
    apreciată şi criticată în egală măsură. Iar reducerea cheltuielilor energetice
    nu pare să fie atât de importantă.


    Comisarul pentru transporturi, Violeta Bulc, a spus
    că dacă se va ajunge la concluzia că trebuie să se renunţe la acest sistem, va
    trebui să o facem în toată Uniunea Europeană, în mod unificat. Chiar dacă nu
    reprezenta, până acum, o prioritate pentru Comisie, aceasta va da curs
    solicitării Parlamentului, după cum declara purtătoarea de cuvânt a Comisiei,
    Mina Andreeva: Comisia este deschisă la dialog pe tema orei de vară, pe baza
    propunerilor şi a solicitărilor făcute de Parlamentul European, dar şi a
    observaţiilor venite din partea statelor membre şi a parlamentelor naţionale.
    Vă reamintesc faptul că politica noastră este pentru o reglementare din ce în
    ce mai bună. De aceea, verificăm periodic legile europene, le îmbunătăţim, dacă
    este nevoie. Iar Directiva privind ora de vară nu face excepţie de la această
    regulă.


    Chiar dacă nu există studii
    ştiinţifice, sunt medici şi experţi care spun că organismul este o constantă şi
    este legat de foarte mulţi factori. Cu cât îl modifici mai puţin, cu atât este
    mai bine. După trecerea la ora de vară, durează un timp până când organismul se
    adaptează la noul program şi fiecare dintre noi resimte acest lucru – susţin
    medicii.Putem avea tulburări de ritm cardiac și variații ale tensiunii
    arteriale, dar mai ales tulburări de somn. Tinerii
    şi oamenii sănătoşi trec mai uşor peste această schimbare, însă persoanele care
    suferă de anxietate şi depresie, precum şi vârstnicii, ar putea simţi un
    disconfort crescut – sunt alte opinii.



    Polonia este
    prima ţară care a început, în Parlament, dezbaterile pentru renunţarea la sistemul
    de schimbare a orei.


    Pe continentul european
    doar Islanda, Rusia
    şi Belarus nu au adoptat sistemul şi au aceeaşi oră, tot timpul anului.


  • Arbitraj european în diferendul de frontieră sloveno-croat

    Arbitraj european în diferendul de frontieră sloveno-croat

    Prăbușirea fostei Iugoslavii din anii 1990 a dus la
    apariția unor noi probleme între țările succesoare. Una dintre acestea este
    diferendul de frontieră dintre Slovenia și Croația, mai precis delimitarea
    apelor teritoriale din Golful Piran din Marea Adriatică. Diferendul nu a fost
    aplanat, ba chiar a continuat și după integrarea europeană a celor două state.
    Slovenia a aderat prima la Uniunea Europeană în 2004 și a blocat negocierile
    pentru aderarea Croației la blocul european într-o escaladare a diferendului.
    În 2009, președintele Uniunii Europene și premierii celor două țări au fost de
    acord cu un arbitraj dar care a eșuat în 2015. Un al doilea episod al
    neînțelegerilor a fost disputa privitoare la cel mai înalt vârf din munții
    Sveta Gora. Există și un alt treilea episod al diferendului de frontieră sloveno-croat,
    și anume demarcarea graniței comune de pe râul Mura.


    Pe 29
    iunie 2017 Curtea Permanentă de Arbitraj a stabilit granița în Golful Piran și
    a instituit regula ca Slovenia să aibă acces direct în apele internaționale
    printr-un coridor prin apele teritoriale croate. Hotărârea a fost salutată de
    Slovenia, nu și de Croația care a afirmat că nu o va pune în aplicare. Mina
    Andreeva, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a arătat că executivul
    european este gata să ajute ambele părți să iasă din criză: Comisia continuă să îndemne
    ambele părți să continue dialogul la toate nivelurile și într-un mod
    constructiv, o manieră onestă și lipsită de ambiguitate și să evite orice
    acțiune care ar dăuna discuțiilor bilaterale în curs. Comisia continuă să fie
    gata să contribuie sau să faciliteze procesul celei mai bune implementări a
    deciziei finale date de tribunalul permanent de arbitraj. Odată ce suntem pe un
    drum deschis în acest proces, colegiul comisarilor va reveni asupra chestiunii
    pentru a discuta progresul făcut și a vedea cum poate Comisia să ajute la
    implementarea cu succes a procesului.


    Planul Uniunii Europene de a media
    interesele celor două părți este conceput de prim-vicepreședintele Comisiei
    Europene Frans Timmermans. Condominiumul asupra Golfului Piran este propunerea
    instituțiilor europene care urmărește pacea și echilibrul în spațiul european,
    idee bazată și pe expertiza Tribunalului Internațional de la Haga și conformă
    cu Carta Națiunilor Unite.