Tag: mineri

  • Perspectivele industriei extractive din România

    Perspectivele industriei extractive din România


    Prezentat în decembrie 2019, Pactul Ecologic European reprezintă o strategie de transformare graduală a Europei într-o zonă neutră din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră, până în 2050. Cum? Prin numeroase acțiuni, care merg de la investiții în tehnologii economice și sprijin în sectorul industrial, până la introducerea unor mijloace de transport mai puțin poluante, de la îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor, până la colaborarea cu partenerii internaționali pentru îmbunătățirea standardelor de mediu la nivel mondial. Dar și prin decarbonizarea sectorului energetic – un obiectiv cu implicații majore în România, țară cu tradiție în minerit și care își asigură încă o bună parte din necesarul energetic prin termocentrale pe bază de cărbune.



    În prezent, România folosește cărbunele pe care îl extrage la termocentralele concentrate în două companii din sudul țării – Oltenia și Hunedoara. Dacă înainte de 1989 în sectorul minier din România munceau aproximativ 100 de mii de persoane, în cele aproximativ 450 de mine, în ultimele trei decenii situația s-a schimbat drastic în acest domeniu. Cele mai multe exploatații au fost închise, inclusiv cea mai veche mină de cărbune din România, deschisă la Petrila în anul 1859. Datele oficiale arată că în 2017, de exemplu, numărul celor care activau în domeniul minier scăzuse la circa 3 mii. Iar de atunci au mai fost închise câteva exploatații. Valoarea redusă a cărbunelui produs și costurile ridicate de producție generate de tehnologia învechită de extracție, lipsa investițiilor pentru eficientizare, costurile tot mai ridicate pentru conformarea cu standardele de mediu și cererea internă scăzută de cărbune sunt principalele motive de închidere a minelor.



    Bucureștiul ar trebui să vină în curând cu un plan de renunţare totală la utilizarea cărbunelui pentru energie, pentru că această resursă nu are viitor, spune prim-vicepreşedintele Comisiei Europene. România are la dispoziție fonduri în acest scop, adaugă Frans Timmermans, iar dacă banii pentru o tranziție justă vor fi utilizaţi inteligent vor fi create şi locuri de muncă pentru muncitorii disponibilizaţi.



    Despre perspectivele industriei extractive din România a vorbit la Radio România Mihai Melczer, expert în domeniul minier, fost director general al Complexului Energetic Hunedoara:


    În mod normal, în momentul în care cresc aberant costurile şi vezi că nu este rentabil să scoţi cărbune, nu continui să o faci la infinit, de dragul cărbunelui! Te reorientezi spre segmente energetice care îţi pot aduce scăderea costurilor, creşterea veniturilor şi o viaţă prosperă. Stratele de cărbune din Valea Jiului sunt greu exploatabile. Nu permit utilizarea unor tehnologii foarte avansate. Noi n-am fost dăruiţi de natură, aşa cum a fost spre exemplu Polonia, în domeniul minier. Nu. La noi sunt lucrurile un pic mai complicate. Şi cei care sunt implicaţi în industria asta o ştiu foarte bine. O continuare a activităţii miniere ar însemna sume colosale îngropate în pământ, care nu se justifică efectiv.”



    Aceste sume pot fi cheltuite pe noi surse de energie care să ofere un viitor sustenabil.Ceea ce este cert la momentul acesta, mai spune Mihai Melczer, fost consilier în Ministerul Energiei, este că entitatea care se cheamă Complexul Energetic Hunedoara are zilele numărate:


    Este un organism în moarte cerebrală, susţinut prin subvenţie, prin ajutor de stat, de Guvernul României şi implicit de contribuabilul român. Iar, după câte înţeleg, Ministerul Energiei doreşte să creeze două noi entităţi pe structura acesteia: viitorul Complex Energetic Valea Jiului, care să includă patru exploatări miniere şi termocentrala Paroşeni, pe de o parte, şi pe de altă parte termocentrala Mintia. Cu regret o spun, din primul moment al existenţei lor vor fi pe pierdere, iar aceste entităţi în continuare vor trebui să fie subvenţionate de statul român în mod direct sau mascat, pentru că altfel nu-şi vor putea continua activitatea. Și cred că acest lucru se va întâmpla. M-aș bucura să continue acest lucru în măsura în care în paralel se va veni cu programe de diversificare a activității respectivelor entități.



    Mihai Melczer atrage, pe de altă parte, atenția asupra consecințelor sociale. Este firesc, spune acesta, când o industrie decade, se restrânge, să pui ceva în locul ei, este vorba despre oameni, despre vieţile lor, fiecare individ de aici, fiecare locuitor, are dreptul la o viaţă onestă și prosperă. Între proiectele elaborate pentru a veni în sprijinul acestor zone care cumva trebuie să se reprofileze se numără înființarea la Petroșani a Renew Acad – o instituție de pregătire profesională pentru surse de energie regenerabilă și distribuție de energie electrică. Acest proiect amplu e un centru zonal care ar urma să dea posibilitatea locuitorilor Văii Jiului să aleagă o altă carieră decât cea extractivă. Un alt proiect a fost centrat pe hidrogen, combustibilul viitorului.



    Din nou, Mihai Melczer: “Un alt proiect foarte important, dar care s-a oprit la un anumit stadiu, este dezvoltat cu Institutul de Criogenie de la Vâlcea. E vorba de hub-ul de hidrogen construit în jurul Termocentralei Paroşeni. Valea Jiului are o infrastructură energetică foarte importantă: Termocentrala Paroşeni, staţii de transformare, linii de înaltă tensiune. În viziunea mea, acestea trebuie valorificate, ele nu trebuie pierdute.”



    În acest sens a fost gândit proiectul hub-ului de hidrogen, care să însemne o componentă a complexului energetic Valea Jiului.





  • Planurile naționale privind energia și clima

    Planurile naționale privind energia și clima

    Planurile naționale privind energia și clima sunt primele
    instrumente integrate de planificare pe termen mediu pe care statele membre au
    obligația să le elaboreze în vederea atingerii țintelor convenite pentru 2030,
    la nivelul UE, referitoare la energie și climă. Fornea Dumitru, membru al
    Comitetului Economic și Social European, atrage atenția că nu s-au inițiat
    dezbateri naționale pe această temă la nivelul statelor membre.




    Conform obligațiilor
    asumate de către statele membre ale UE, la Paris, s-au stabilit niște ținte
    pentru reducerea emisiilor de carbon. Obiectivul urmărit este o reducere de 40%
    până în 2030, urmărindu-se un efect de neutralitate a impactului asupra climei
    până în anul 2050. Sunt obiective ambițioase ale UE, pentru a căror îndeplinire
    e nevoie de un set de măsuri politice, ca statele membre să se conformeze
    obiectivelor stabilite printr-un tratat internațional. În acest context, toate
    statele membre ale UE au fost obligate să înceapă un exercițiu de proiectare a
    unor planuri naționale pentru energie și climă, explică Dumitru Fornea membru
    al Comitetului Economic și Social European:

    Exercițiul a început
    la sfârșitul anului trecut. Teoretic ar trebui ca până la 31 decembrie 2019,
    România și celelalte state membre să transmită către Comisia Europeană
    planurile lor naționale pentru energie și climă. Din păcate, standardele
    europene stabilite prin legislația europeană, prevăd obligativitatea consultării
    partenerilor sociali, a societății civile, a mediului de afaceri și a
    autorităților locale. Din ceea ce cunoaștem prin activitățile curente, nu numai
    în România, se pare că aceste consultări sunt întârziate, motiv pentru care am
    atras deja atenția Comisiei Europene. Se discută fragmentat, la nivel
    sectorial, în cadrul unor organisme europene, cum ar fi Inițiativa pentru
    Regiunile Carbonifere în Tranziție sau în cadrul Alianței Europene pentru
    Baterii. Însă, din păcate, la nivel național, această dezbatere nu a fost încă
    proiectată în statele membre.


    Partenerii sociali și-au
    transmis deja îngrijorarea către autoritățile europene, spune Dumitru Fornea:

    Sperăm să se rezolve, deoarece cadrul financiar 2021-2027 va
    depinde de forma în care vor arăta
    planurile naționale pentru energie și climă. Astfel 25% dintre fondurile
    europene pentru exercițiul financiar amintit vor trebui dedicate acțiunilor privind
    schimbările climatice și adaptării la acestea. Asta înseamnă cam 260 de
    miliarde de euro. Este o sumă enormă, dar care nu poate fi cheltuită
    dezordonat. Sunt investiții care trebuie făcute pe baza unor documente programatice.
    Unul dintre acestea e reprezentat de planurile naționale pentru energie și
    climă. Mai mult, fondurile de dezvoltare regională, cel de coeziune, cel
    social-european, toate vor avea stabilite elemente de evaluare calitative, care
    vor trebui reflectate în planurile naționale pentru energie și climă. Se va
    face o sinergie între planuri și ghidurile, condițiile specifice sau generale,
    acestea fiind elemente concrete în stabilirea alocărilor financiare și a
    modului în care pot fi cheltuiți banii respectivi.


    În cadrul sesiunii
    plenare a Comitetului Economic și Social European, prezidată de Dumitru Fornea, raportorul Tommaso Di Fazio a
    transmis recomandările CESE privind metoda de lucru a statelor membre și a
    celorlalte instituții europene privind această temă.

    Oamenii sunt sensibili
    la aspectele care-i privesc direct, cum ar fi prețul energiei electrice. 10%
    din populația UE este afectată de fenomenul de sărăcie energetică. În România,
    3,8 milioane de cetățeni se încălzesc cu lemne. În acest context, e destul de
    dificil să vorbești despre ambițiile europene, însă trebuie s-o facem, fiindcă
    am acceptat toți necesitatea și imperativul de a face ceva pentru a contracara
    efectele negative ale schimbărilor
    climatice. Ca reprezentanți ai unor organizații care au salariați în Valea Jiului
    sau în Bazinul Minier al Olteniei, suntem în mod deosebit ce se va întâmpla cu
    acești oameni, iar planurile naționale pentru energie și climă ar fi putut să
    diminueze impactul negativ asupra salariaților din domeniile care poluează și
    sunt afectate de emisii de carbon foarte ridicate, cum e domeniul producerii de
    energie pe bază de cărbune.


    Prin urmare, salariații ar
    trebui implicați în discuții, ar trebui să se creeze pachete sociale, dar și pachete
    de educare și formare profesională pentru facilitarea tranziției energetice și,
    mai ales, ar trebui asigurate fondurile necesare investițiilor în energiile
    verzi.


  • Accident minier în Valea Jiului

    Accident minier în Valea Jiului

    De fiecare dată când se produc accidente miniere, respiraţia unei ţări întregi parcă se opreşte: la faţa locului sau cu ochii aţintiţi asupra televizoarelor, românii urmăresc operaţiunile de salvare, dorindu-şi, de fiecare dată, să nu existe victime. Scenariul s-a repetat, din păcate, joi, când o galerie s-a surpat la exploatarea de cărbune Lupeni din Valea Jiului, centru-vest. Trei mineri, dintr-o echipă de 11, au fost prinşi în subteran, la aproximativ 500 de metri adâncime. Operaţiunea de salvare contracronometru a fost de amploare – 15 ore de efort susţinut, în condiţii extrem de dificile, din cauza faptului că zona prezenta o instabilitate ridicată a rocilor.



    La suprafaţă au fost aduse ambulanţe şi elicoptere ale SMURD sau Ministerului Apărării. Pe lângă membrii famiilor celor trei şi zecile lor de colegi care au aşteptat veşti la gura minei, la Lupeni a fost prezent şi ministrul Energiei, Toma Petcu, potrivit căruia au fost deschise mai multe anchete, dar şi un dosar penal având ca obiect acest accident de muncă, urmând să fie stabilite cauzele evenimentului şi eventualele vinovăţii: “Aşteptăm, în următoarea perioadă, ca atât Inspectoratul Teritorial de Muncă, cât şi Procuratura să îşi facă ancheta. O să ne facem şi noi propria anchetă şi nu o să comunicăm rezultatul ei înaintea rezultatelor de la ITM şi de la Parchet, ca nu cumva să inducem noi vreo idee sau să dăm noi, să spunem, un anumit verdict înainte de a fi dat de către autorităţile competente în domeniu.”



    O soţie de miner vorbeşte de salariile de mizerie pe care această categorie le primeşte, deşi îşi pune viaţa în pericol de câte ori intră în subteran. Sigur, mineritul este o meserie care presupune riscuri, dar vorbind de condiţiile de muncă, un tată de miner-salvator spune, la rândul său, că nici ultimii sclavi din lume nu lucrează ca minerii români. Sindicaliştii incriminează, şi ei, lipsa de securitate a muncii – starea galeriilor este deplorabilă, la fel şi a echipamentului pe care ortacii îl primesc la intrarea în subteran, a utilajelor şi instalaţiilor. Ei pun această stare de fapt pe seama planului de închidere a abatajului în care a avut loc surparea, mina de la Lupeni fiind una din cele două unităţi miniere din Valea Jiului care, nerentabile, îşi vor înceta activitatea până la sfârşitul anului viitor.



    În ultimii 10 ani, au fost lansate mai multe calendare de închidere a explotărilor din Valea Jiului, care deţin nefericitul record al celor mai multe accidente grave produse, de-a lungul timpului, în minele din România, provocate de surpări sau de explozii în subteran. Dar tot din Valea Jiului, timp de peste 150 de ani de la deschiderea primei mine – în 1859, la Petrila – au fost extrase miliarde de tone de cărbune.

  • Retrospectiva săptămânii 17.04- 23.04.2016

    Retrospectiva săptămânii 17.04- 23.04.2016


    Aderarea României la spaţiul Schengen,
    în etape?





    Comisia Europeană
    sprijină intrarea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen, pentru că aceste
    ţări îndeplinesc cu siguranţă condiţiile de aderare. Preşedintele Comisiei,
    Jean-Claude Juncker, a făcut această declaratie, la Strasbourg, în plenul
    Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, râspunzând unei întrebari pe această temă
    a unui europarlamentar român. Potrivit unor surse diplomatice citate de
    trimisul Radio România la Strasbourg, aderarea s-ar putea desfăşura în două
    etape, începând din a doua jumatate a anului. Prevăzută, iniţial, pentru martie 2011, aderarea
    României la Spatiul comunitar de liberă circulaţie a fost amânată în repetate
    rânduri, pe fondul rezervelor exprimate de unele state membre faţă de
    reformarea justiţiei şi a eficienţei luptei împotriva corupţiei. In tot acest
    timp, autorităţile de la Bucureşti au susţinut că respectă, integral,
    criteriile tehnice ale aderării.



    Provocări pentru noul ministru român al Muncii



    Legea salarizării bugetarilor şi
    aplicarea noilor prevederi ale Legii privind concediul şi indemnizaţia pentru
    creşterea copiilor sunt principalele provocări ale noului ministru român al Muncii, Dragoş Pâslaru. Fost consilier de stat pe probleme economice la Cancelaria
    primului-ministru Dacian Cioloş, Pâslaru a înlocuit-o în funcţie pe Ana
    Costea. Aceasta şi-a dat dat demisia, în urma nemulţumirilor exprimate de
    sindicate cu privire la proiectul de ordonanţă de urgenţă privind salarizarea
    bugetarilor. Între timp, vineri, premierul Cioloş a explicat, la reluarea
    discutiilor cu partenerii sociali, că pentru moment nu va fi vorba de
    schimbarea Legii salarizării bugetare şi că executivul va veni cu o nouă propunere de ordonanţă
    de urgenţă care să corecteze din inechităţile existente in sistemul public de salarizare, în
    principal, în privinţa salariilor mici. Pe de altă parte, Pâslaru trebuie să găsească
    soluţii pentru aplicarea noilor prevederi ale Legii privind indemnizaţia pentru creşterea
    copiilor, recent promulgata de şeful statului. Aceasta elimină plafonul maxim
    al indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului, care până acum era de 3.400
    lei (760
    de euro). De acum
    inainte valoarea indemnizatiei va reprezenta 85%
    din venituri şi se acordă pe o perioadă de doi ani. Părinţii care se întorc mai devreme la
    serviciu au dreptul la un stimulent de 50% din indemnizaţia minim garantată.



    Nemulţumiri şi proteste ale sindicaliştilor
    din sănătate, ale minierilor şi energeticienilor români



    În România, sindicaliştii
    din sănătate, au pichetat
    în această săptămâna sediile prefecturilor din mai multe municipii reşedinţă de
    judeţ şi Palatul Parlamentului de la Bucureşti pentru a cere eliminarea
    inechităţilor din sistemul medical şi finanţarea în mod corespunzător a
    sistemului. Ei cer reguli pentru funcţionarea cabinetelor medicale în şcoli şi
    alocarea unui buget de 6% din Produsul Intern Brut pentru sănătate. La fel de
    nemulţumiţi, zeci de mineri şi energeticieni de la Complexul Energetic Oltenia au parcurs 300 de kilometri pe jos, până la Bucureşti,
    într-un marş de protest. Ministrul energiei, Victor Grigorescu, a declarat că
    guvernul va găsi soluţii pentru redresarea financiară a companiei. El a
    discutat cu reprezentanţii conducerii Complexului şi cu cei ai angajaţilor şi
    au stabilit împreună un plan de eficientizare care va presupune şi
    restructurarea schemei de personal.



    Liberalii, nominalizări pe bandă rulantă
    pentru primaria generală a capitalei Romaniei



    Liberalii, principala forţă de
    dreapta din România, au făcut o nouă nominalizare, a patra, pentru candidatura
    la funcţia de primar general al capitalei. Este vorba de actualul lider al
    Organizaţiei Bucureşti a partidului, Cătălin Predoiu, fost ministru al
    justiţiei. Precedentele propuneri au fost europarlamentarul Cristian Buşoi,
    urmat de prim-vicepreşedinte PNL, Ludovic Orban, care a renunţat la candidatură
    şi a demisionat din funcţiile pe care le deţinea, după ce a fost chemat la DNA
    şi pus sub control judiciar pentru fapte de corupţie. Nici următoarea nominalizare, cea a lui
    Marian Munteanu, fost lider al mişcării studenţeşti în perioada amplelor
    proteste izbucnite împotriva puterii comuniste instalate la Bucureşti după
    revoluţia din 1989, nu a fost una de bun augur. Munteanu s-a retras,
    respingând, însă, acuzaţia care i s-a adus că ar fi colaborat cu fosta poliţie
    politică – Securitatea.



    Vizita în România a președintelui Ucrainei,
    Petro Poroşenko



    Autorităţile
    române şi-au reînnoit, joi, sprijinul pentru suveranitatea, integritatea
    teritorială şi independenţa Ucrainei, cu ocazia vizitei, la Bucureşti, a
    preşedintelui Petro Poroşenko. Liderul de la Kiev s-a întâlnit cu omologul său
    român, Klaus Iohannis şi cu premierul Dacian Cioloş. Cei doi şefi de stat au
    vorbit, intre altele, despre evoluţiile de securitate în regiunea Mării Negre.
    În context, Poroşenko a declarat că Ucraina se va alătura iniţiativei de creare
    a unei flote a Mării Negre care să consolideze prezenţa NATO în zonă şi să contibuie
    la creşterea gradului de securitate în regiune. Cei doi sefi de stat au
    discutat şi
    posibilitatea creării unei brigăzi militare româno-ucraineano-bulgare după
    modelul celei existente între Polonia, Lituania şi Ucraina.Preşedintele Ucrainei s-a întâlnit şi cu
    premierul Dacian Cioloş, care a subliniat
    că formarea noului guvern de la Kiev reprezintă o nouă şansă pentru accelerarea
    reformelor interne şi stabilizarea statului vecin. Cu ocazia vizitei au fost
    semnate două acorduri, unul privind cooperarea bilaterală în domeniul
    transporturilor militare şi un altul vizând patrularea în comun la frontiera
    dintre cele două ţări

  • Probleme sociale şi nemulţumiri sindicale

    Probleme sociale şi nemulţumiri sindicale

    În România, sindicaliştii din sănătate au pichetat, zilele trecute, sediile prefecturilor din mai multe municipii
    reşedinţă de judeţ şi Palatul Parlamentului de la Bucureşti pentru a cere
    eliminarea inechităţilor din sistemul medical şi finanţarea în mod corespunzător
    a sistemului. Ei sunt nemulţumiţi de sistarea negocierilor pe marginea noii
    legi a salarizării şi cer reguli pentru funcţionarea cabinetelor medicale în
    şcoli şi alocarea unui buget de 6% din Produsul Intern Brut pentru sănătate.

    La
    Iaşi, peste 300 de angajaţi din sistemul bugetar din
    sectoarele învăţământ, sănătate, administraţiile locală şi financiară au
    protestat în faţa Prefecturii. Liderul Filialei Iaşi a Confederaţiei CNSLR
    Frăţia, Ioan Pascal, a precizat că nemulţumirile s-au acumulat încă din 2010,
    când au fost diminuate salariile cu peste 25%, iar ultimul act normativ creează
    dezechilibre semnificative în domeniul salarizării bugetarilor. Iulian Cozianu,
    liderul Sindicatului Sanitas de la Iaşi, a adăugat că, date fiind actualele
    preţuri din România, salariile trebuie majorate cu minimum 25%, iar cadrele
    sanitare solicită acordarea sporurilor pentru personalul care efectuează gărzi
    şi deblocarea posturilor din sistem. Prefectul de Iaşi, Marian Grigoraş a
    declarat, la rândul său, că a preluat listele cu revendicări din partea
    reprezentanţilor sindicatelor şi a anunţat că le va transmite forurilor
    competente din Guvern.

    La fel de nemulţumiţi, zeci de mineri şi energeticieni
    de la Complexul Energetic Oltenia au parcurs 300 de
    kilometri pe jos, până la Bucureşti, într-un marş de protest. Acum doi ani au
    început concedieri masive în rândul celor 15.000 de angajaţi ai companiei, iar
    din vară ar urma să fie daţi afară încă 2 mii de oameni. Minerii speră să convingă
    guvernanţii că mineritul din această zonă merită să fie păstrat.

    Ministrul
    energiei, Victor Grigorescu, a declarat că Complexul Energetic Oltenia nu se
    află în insolvenţă, iar guvernul va găsi soluţii pentru redresarea financiară a
    companiei. Oficialul a discutat cu reprezentanţii conducerii Complexului şi cu
    cei ai angajaţilor şi au stabilit împreună un plan de eficientizare care va
    presupune şi restructurarea schemei de personal. Între timp au apărut speranţe
    că situaţia companiei s-ar putea schimba în bine printr-un parteneriat cu o
    mare societate chineză. Reprezentanţii Complexului energetic Oltenia spun că,
    în trei ani, ar putea fi construită o nouă termocentrală la Rovinari, în
    parteneriat cu societatea chineză de stat Huadian Engineering. Grupul energetic ar urma să fie realizat
    în baza unei investiţii de 1 miliard de euro. În prezent, Complexul energetic
    este în rândul companiilor care aduc statului pierderi uriaşe, după ce acum
    patru ani era pe profit. Are
    capacitatea să producă aproape 30% din energia electrică consumată în ţară, dar
    preţurile sunt şi de trei ori mai mari decât ofertele de pe piaţă.

  • Jurnal românesc – 11.11.2015

    Jurnal românesc – 11.11.2015

    Marea
    majoritate a românilor care au auzit de evenimentele din iunie ’90 susţin că nu
    ştiu adevărul şi că venirea minerilor la Bucureşti a reprezentat o mişcare
    organizată de autorităţile din epocă, relevă un sondaj făcut de INSCOP
    Research. Potrivit
    cercetării sociologice, 90% dintre români au auzit de evenimentele din 13 – 15
    iunie. 77% dintre respondenţii care au auzit de Mineriadă consideră că nu ştiu
    adevărul despre evenimentele de atunci, iar 18% declară că ştiu adevărul.
    Sondajul mai relevă că aproape 70% dintre românii care au auzit de Mineriadă
    sunt de părere că venirea minerilor în Bucureşti a reprezentat o mişcare
    organizată de autorităţile din acea perioadă, care au dorit să contracareze
    protestele din Piaţa Universităţii, în timp ce 13% cred că a fost o mişcare
    spontană a minerilor. Comandat de cotidianul
    ”Adevărul”, sondajul a fost realizat în perioada 23 octombrie – 1
    noiembrie si are o eroare de plus/minus 3%.






    Aplicarea
    noului Cod fiscal va avea ca efect creşterea consumului anul viitor, iar
    efectele se vor resimţi şi în 2017, susţine preşedintele Consiliului de
    administraţie al Bursei de Valori Bucureşti, Lucian Anghel. Potrivit acestuia,
    nu este de dorit o creştere bazată exclusiv pe consum, pentru că efectele
    pozitive ar putea fi urmate, în scurt timp, de dezechilibre macroeconomice.
    Nivelul de trai al populaţiei va putea fi îmbunătăţit pe termen lung numai dacă
    guvernul va avea şi va pune în aplicare un program de investiţii productive
    prioritare, a mai spus Lucian Anghel.






    Inflaţia anuală s-a menţinut negativă în octombrie, minus 1,6%, în urcare
    de la minus 1,7% în luna precedentă, potrivit datelor publicate, miercuri, de
    Institutul Naţional de Statistică (INS). În octombrie 2015, ponderea mărfurilor
    şi serviciilor care au înregistrat o scădere a preţurilor, comparativ cu
    aceeaşi lună din 2014, este de aproape 38%. La începutul acestei săptămâni,
    Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere rata inflaţiei pentru
    acest an, până la minus 0,7%. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat că,
    în ultimele luni, evoluţia inflaţiei a fost influenţată semnificativ de
    reducerea TVA la alimente la 9 procente. Ţinta de inflaţie a BNR pentru
    următorii ani este 2,5%, plus/minus un punct procentual, a mai spun Mugur
    Isărescu.






    Preşedintele
    Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, Niculae Havrileţ, a
    declarat că sunt suficiente resurse, atât de gaze naturale, cât şi de energie
    electrică, astfel încât să nu existe surprize neplăcute în asigurarea cu
    căldură a populaţiei în sezonul rece. Potrivit acestuia, operatorii şi
    furnizorii de gaze naturale au înmagazinată o cantitate suficientă de gaze -
    2,5 miliarde de metri cubi. În privinţa energiei electrice, Havrileţ a dat
    asigurari că toţi producătorii respectă obligaţia de a avea rezerve necesare de
    cărbune şi păcură. În aceste condiţii, este posibilă chiar o diminuare cu
    câteva procente a preţului la factura finală, a mai spus preşedintele
    Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.

  • Aproape totul despre Mineriade

    Aproape totul despre Mineriade

    În politologie ca şi în istorie, termenul de mineriadă
    a fost creat de români, pe vremea tranziţiei de la comunism la democraţie.
    Aceasta ar însemna deplasarea unor grupuri însemnate de oameni dintr-o anumită
    categorie profesională pentru a exercita o presiune fizică, violentă chiar,
    asupra factorilor politici de decizie sau chiar a unor grupuri de oameni de
    altă opinie.

    Minerii din Valea Jiului au venit la Bucureşti la începutul anului
    1990, la doar câteva săptămâni de la Revoluţia anticomunistă, au venit şi în
    1991 şi au încercat un come-back în 1999. Cea mai cunoscută este, însă,
    mineriada din 13-15 iunie 1990, soldată cu numeroase victime şi atrocităţi
    împotriva locuitorilor Bucureştiului şi a politicienilor de opoziţie. Acea
    dezlănţuire oarbă de violenţă a schimbat cursul istoriei românilor şi simpatia
    internaţională faţă de lupta lor pentru libertate într-o expectativă
    dezamăgită, iar mulţi români au decis atunci să îşi părăsească ţara.

    În
    România, înlăturarea regimului comunist nu a fost un fenomen firesc, un proces
    negociat, lipsit de violenţă. România rămăsese ultima dintre ţările importante
    ale Estului European în care regimul comunist nu cedase puterea. De aceea,
    români au trebuit să iasă în stradă, să lupte şi să moară pentru înlăturarea
    comunismului, pentru libertate. A urmat o perioadă sinistră, în care societatea
    era frământată de incertitudini şi de nostalgii. Comunismul nu a dispărut, ca
    spălat de sângele celor căzuţi în această luptă. El rămăsese în mentalităţi, în
    aşteptări, în noua conducere.

    La scurt timp a devenit clar că structura
    interimară de conducere a României după înlăturarea dictaturii comuniste, aşa
    numitul Front de Salvare Naţională, avea intenţia de a se transforma într-un
    partid care va participa la alegerile anunţate pentru 20 mai 1990. Opoziţia
    politică incipientă, formată din partide foarte recent înfiinţate sau din
    partide istorice reactivate, cerea tot mai insistent respectarea principiilor
    democratice în viaţa politică şi acuzau FSN-ul de reintroducerea dictaturii, a
    unui comunism fără comunişti sau a unei puteri cu liderii din rândul al doilea
    al fostului partid unic. Atunci, la începutul anilor 90, a apărut ca soluţie
    pentru aceste dispute politice debarcarea în forţă în Bucureşti a unor
    contigente numeroase de mineri din Valea Jiului, regiune aflată la aproape 400
    de km de capitală.

    Minerii din Valea Jiului au devenit celebri când, în 1977,
    au avut îndrăzneala să se opună lui Ceauşescu şi să facă o grevă. Erau o clasă
    profesională care lucra în condiţii extrem de grele, unită şi dură. Atunci, în
    1977, se opuseseră comunismului care se considera un regim politic al
    muncitorilor.

    În 1990 ajunseseră sperietoarea democraţiei, braţul violent al
    unui regim considerat cripto-comunist. Alegerile din 20 mai 1990 au fost
    câştigate zdrobitor de Frontul de Salvare Naţională iar Ion Iliescu, primul
    lider al României după Ceauşescu, devenea oficial şi prin sufragiu universal
    şef al statului. În acel moment, noile autorităţi, întărite şi de succesul
    electoral, au decis să nu mai tolereze demonstraţia-maraton care de desfăşura
    de 2 luni în Piaţa Universităţii. Încercarea autorităţilor de a o dispersa, în
    ziua de 11 iunie 1990, a fost o aţâţare a focului ce avea să fie stins doar
    prin soluţia la modă, venirea minerilor. Şi au venit, ca un tăvălug, cu trenuri
    speciale, tocmai din Valea Jiului, au debarcat în Bucureşti, au călcat în
    picioare Piaţa Universităţii, au snopit în bătaie demonstranţii rămaşi dar şi
    orice trecător întâmplător, mai ales dacă arăta a intelectual sau nu îşi
    exprima susţinerea entuziastă pentru acţiunea lor sălbatică. Au devastat sedii
    de partide de opoziţie şi de ziare critice la adresa noilor lideri ai României.

    Atunci, în iunie 1990, la Bucureşti, minerii au omorât oameni în bătaie,
    într-un număr ce nu a fost stabilit cu exactitate. Maltratările şi reţinerile
    abuzive au fost nenumărate şi niciodată elucidate. A urmat un sfert de secol de
    tăcere, în care istoria şi-a urmat cursul sincopat. Recentul val de inculpări
    la nivel înalt a responsabililor acelor zile readuce, brusc, în atenţia publică, acest subiect cu aer de
    istorie tristă.

  • Mineriada – în căutarea vinovaţilor

    Mineriada – în căutarea vinovaţilor

    La 20 mai 1990, la cinci luni de la căderea dictaturii comuniste a lui
    Nicolae Ceauşescu, fostul său ministru din anii 70, Ion Iliescu, perceput ca
    lider al Revoluţiei, fusese, practic, plebiscitat, câştigand primele alegeri
    prezidenţiale libere cu circa 85% din voturi. Partidul său, o combinaţie
    eterogenă de revoluţionari autentici si comunişti de mâna a doua, îşi
    adjudecase, la rându-i, doua treimi din locurile din Parlament.

    La Bucureşti,
    Piaţa Universităţii, ocupată încă din aprilie de studenţi şi proclamată zonă
    liberă de neocomunism, se golise, deja, fiindcă manifestanţii acceptaseră
    severul verdict al urnelor. Unde odinioară fuseseră zeci de mii de oameni
    exuberanţi si non-violenţi, rămăseseră doar câteva zeci de grevişti ai foamei,
    parcă incapabili să-şi continue viaţa în afara Pieţei. Evacuarea lor de către
    Poliţie, în noaptea de 13 iunie, s-a făcut cu o forţă disproporţionată, ce a
    evocat represiunea din zilele Revoluţiei.

    Nici azi nu e clar dacă aceia care, a
    doua zi, au reacţionat ducând lupte de stradă cu poliţia si ocupând sediile
    ministerului de Interne şi Televiziunii, aveau realmente vreo legatură cu
    Piaţa. Iliescu si oamenii lui i-au calificat drept legionari şi, deşi armata restabilise deja ordinea, au chemat populaţia sa
    salveze democraţia in pericol. Minerii din Valea Jiului i-au urmat
    îndemnul. Doar două zile, 14 si 15 iunie, au stăpânit aceştia Capitala, unde
    s-au substituit oricărei autorităţi legale. Suficient să lase in urma sute de
    răniţi, peste o mie de oameni reţinuţi abuziv şi cel puţin patru morţi. Universitatea
    profanată, sediile partidelor de opoziţie şi ale ziarelor independente
    devastate completează tabloul invaziei.

    Pentru fostul procuror general al
    României, Laura Codruţa Koveşi, azi şefă DNA, ancheta privind mineriada era
    una dintre cele mai mari neîmpliniri din întreaga istorie a Ministerului
    Public.

    Comentatorii spun că, extrem de probabil, dosarul ar fi fost definitiv
    clasat dacă, anul trecut, Curtea Europeană a
    Drepturilor Omului n-ar fi emis o decizie care
    impunea României să continue investigaţiile.

    Azi, la 85 de ani, Iliescu e preşedintele de
    onoare al PSD, vioara-ntâi a guvernării de la Bucureşti. Şi e un personaj
    foarte respectat în acest în partid cu efectivele decimate de procurorii
    anticorupţie, fiindcă a rămas, după propria-i formulă, sărac şi cinstit.
    Octogenar şi el, ex-ministrul Apărării, generalul Victor Antanasie Stănculescu,
    a trecut, deja, prin închisoare, pentru implicarea în represiunea sângeroasă de
    la Revoluţie. Septuagenar sofisticat şi încă activ, fostul director SRI Virgil
    Măgureanu optase pentru o carieră didactică, la Facultatea de Sociologie a
    Universităţii Bucureşti. Pe toţi trei, trecutul i-a ajuns din urmă,
    tulburându-le senectutea altfel liniştită.

  • Proiectul Roşia Montana, susţinere şi proteste

    Proiectul Roşia Montana, susţinere şi proteste

    La Bucureşti, manifestaţiile împotriva exploatării miniere pe bază de cianuri de la Roşia Montană au intrat în a patra săptămână.



    Sâmbătă, aproximativ 6 mii de tineri au realizat un lanţ uman în jurul clădirii Parlamentului, iar a doua zi 15 mii de persoane au ieşit în stradă în capitală. Manifestaţii similare, dar de mai mică amploare, au avut loc şi în alte oraşe din România, dar şi în străinătate.



    Protestele au început pe 1 septembrie, urmare a deciziei Guvernului de a înainta Parlamentului un proiect de lege prin care să se dea undă verde exploatării aurifere din Munţii Apuseni. Controversat şi aflat în stand-by de 15 ani, proiectul este văzut de opozanţi ca o ameninţare pentru mediu şi pentru vestigiile istorice. Tehnologia care ar urma să fie folosită — care presupune utilizarea cianurilor pentru a extrage aurul din minereul excavat — este contestată. În plus, spun protestatarii, galeriile romane din zonă ar fi distruse, odată cu câteva masive muntoase.



    Pe de altă parte, redevenţa, de 6%, este considerată prea mică. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a mers la Roşia Montană şi de acolo a cerut celor care se opun investiţiei să propună o alternativă concretă şi viabilă pentru locuitorii Roşiei Montane, deoarece în această localitate rata şomajului este deosebit de ridicată.



    Valeriu Zgonea: Pentru noi este important să generăm locuri de muncă, iar acestea să genereze la rândul lor alte locuri de muncă, oamenii să poată să-şi ducă copiii la o şcoală, să aibă resurse financiare pentru a trăi. Dacă eşti împotriva proiectului, trebuie să vii şi cu o soluţie. Ce facem cu miile de oameni care locuiesc aici? Ce şanse le oferim copiilor care sunt în zonă şi cum le asigurăm o pensie celor care astăzi sunt mai tineri sau sunt aproape de pragul pensionării?”



    Potrivit reprezentanţilor investitorului canadian – Roşia Montană Gold Corporation – această investiţie ar urma să creeze peste 2.000 de locuri de muncă. Potrivit directorului de proiectare tehnică al Roşia Montană Gold Corporation, Cecilia Szentesi, în urma exploatărilor, România se va plasa pe locul I în Europa în acest domeniu, întrucât cantitatea de aur extrasă va fi de aproximativ 16 tone pe an.



    Şi minerii din zonă susţin acest proiect şi au organizat mitinguri prin care au solicitat începerea grabnică a activităţii de exploatare.



    În cadrul USL, care deţine o majoritate parlamentară de 70%, opiniile cu privire la această investiţie sunt împărţite: social-democraţii susţin proiectul minier, iar liberalii se opun investiţiei.