Tag: miniatura

  • Prima ediție a Salonului de miniatură

    Prima ediție a Salonului de miniatură

    Pe 5 decembrie a fost vernisată la București prima ediție a Salonului de miniatură, organizat de Muzeul de artă modernă și contemporană Pavel Șușară.



    Salonul are două secțiuni: prima — concurs cu lucrări care vor fi jurizate și se vor acorda trei premii în valoare de 1000 euro fiecare, iar a doua cu artiști invitați. Sunt expuse peste 200 de lucrări realizate în tehnici foarte diverse, grafică, desen, gravură, acuarelă, pictură, colaj, fotografie, video, instalație, sculptură în lemn, metal sau sticlă.



    «Deși miniatura, ca gen și ca practică artistică, are o vârstă memorabilă, străbătând mileniile cu o discreție de care doar formele naturale sunt capabile, un salon de miniatură contemporană devine, dacă nu o formă de avangardă propriu-zisă, în mod cert un act de nesupunere și de răzvrătire. Însăși ideea de a resuscita o formă și o practică artistică aparent stopate, asociate spontan cu vremuri imemoriale și cu mentalități care s-au retras din prim-planul existenței noastre imediate, este o invitație la reflecție și o provocare la un alt tip de cercetare», afirma Pavel Șușară.



    Prima ediție a Salonului de Miniatură se va desfășura în perioada 5 decembrie 2019 — 5 februarie 2020, la sediul Muzeului de Artă Modernă și Contemporană Pavel Șușară din București. Salonul se adresează tuturor artiștilor profesioniști din România. Cuvântul cheie al acestui salon, care a genera tematica, este ”Exist!”.

  • Bătălii istorice în miniatură

    Bătălii istorice în miniatură

    Dacă nu v-aţi îndepărtat sufleteşte
    de copilărie, dacă vă plac soldăţeii de plumb şi dacă sunteţi interesaţi şi de
    istorie, în mod sigur o să vă placă ideea că un muzeu din România a făcut primii paşi
    în organizarea unei expoziţii de bătălii de jucărie. O dioramă cu aproape 2000 de soldaţi în miniatură, ce
    reconstituie bătălia de la Chichiş din Covasna, din 1849, în care şi-a pierdut
    viaţa revoluţionarul paşoptist Gabor Aron, poate fi
    văzută în cadrul unei expoziţii la Muzeul Depresiunii Baraolt (Muzeul naţional
    secuiesc). Ne spune povestea acestor figurine Demeter Laszlo, directorul
    muzeului: Anul trecut am început să facem o expoziţie mai
    amplă, istoria în miniatură, istoria Transilvaniei de la epoca străveche până
    la al doilea Război Mondial. Anul trecut am făcut prima dioramă care reprezintă
    bătălia de la Chichiş, din 2 iulie 1849. Expoziţia poate fi văzută şi acum şi
    anual încercăm să facem noi şi noi diorame, ca să lărgim expoziţia.


    Muzeul Depresiunii Baraolt, ale cărui baze au fost puse în urmă cu
    aproximativ 35 de ani, cuprinde o bogată colecţie de istorie locală,
    etnografie, arheologie şi ştiinţele naturii. Începuturile acestui muzeu sunt
    legate de numele ceasornicarului şi istoricului local Gaspar Kaszoni, care a
    donat oraşului obiectele pe care le-a adunat de-a lungul mai multor decenii.
    Muzeul a fost deschis în 1979 şi închis după aproape cinci ani, iar obiectele
    au fost transferate la Muzeul Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe. În urma
    unei iniţiative civice, a fost redeschis în noiembrie 2006, sub denumirea
    Muzeul Depresiunii Baraolt, iar colecţia Kaszoni a fost readusă la Baraolt. Dar
    cum nu veneau prea mulţi turişti, directorul muzeului, Demeter Laszlo, s-a
    gândit să facă ceva ce nu mai există în ţară: De fapt este
    vorba despre soldăţei de plumb. Ştim de la bunici că ei în copilărie s-au jucat
    cu soldăţei de plumb, iar eu am căutat pe internet ca să aflu dacă se ocupă
    cineva cu acest hobby şi l-am găsit pe domnul Homoki Gyula
    din
    Ungaria, de lângă Budapesta, care face diferite modele, diferite diorame. De
    fapt este creaţia lui, cu spijinul financiar al Consiliului local şi al Muzeului
    naţional secuiesc. El a făcut prima dioramă şi dorim să continuăm munca cu el.
    Diorama mare este alcătuită din soldăţei de plumb de 15 milimetri, dimensiune
    foarte mică, dar diorama este foarte interesantă, realizată în detaliu. Este
    vorba despre o bătălie dintre ruşi şi secui, o bătălie vestită din cauză că
    aici şi-a pierdut viaţa Gabor
    Aron, fondatorul artileriei secuieşti din 1848-1849. Se poate vedea o parte a
    satului Chichiş, chiar şi biserica Unitariană, în faţa trupelor ruseşti şi în
    partea cealaltă a dioramei se află armata maghiară. Cam 2200 de figurine,
    soldăţei, tunuri, căruţe şi diferite alte modele alcătuiesc acest câmp de
    bătălie. Interesant este că aceste figurine din plumb se pot cumpăra în
    occident în magazine. De fapt ce este munca domnului Homoki şi a echipei sale,
    este pictarea acestor soldaţi: şi ruşi şi secui şi maghiari şi români. El îi
    pictează şi amenajează câmpul de luptă, pe diorame, aşa cum a fost de fapt
    bătălia, la vremea respectivă.



    Vedem o imagine plastică a satului
    Chichiş de acum aproape 170 de ani ilustrând straiele şi elemente din viaţa
    localnicilor. L-am întrebat pe Demeter Laszlo dacă vizitatorii s-au arătat
    interesaţi să cumpere astfel de bătălii în miniatură sau măcar pe vreunii
    dintre eroi: Avem şi o mică colecţie care se poate vinde şi
    ne dorim să facem şi un magazin de muzeu, unde să poată fi cumpărate şi aceste
    figuri. Interesant este că nu numai copiii sunt interesaţi, ci şi adulţii,
    bărbaţii mai ales. Este vorba de bătălii, despre război şi bărbaţilor le place.
    Vin nu numai din ţară, ci şi din străinătate şi tocmai acesta era şi scopul
    acestei expoziţii: să facem o expoziţie care nu mai există în ţară. Este unică
    în România această expoziţie şi dorim să contribuim şi noi ca muzeu la
    dezvoltarea turismului în bazinul Baraoltului.



    Demeter
    Laszlo a menţionat că în patrimoniul muzeului există şi alte obiecte
    interesante, printre care şi scheletul unui mastodont care a trăit în urmă cu
    mai bine de două milioane de ani şi care a fost descoperit la mina Racoş din
    zona Baraolt, în anul 2008, în timpul unor lucrări de excavaţii: Încă
    un exponat foarte vestit şi mai vechi decât expoziţia în miniatură este un
    schelet de mastodont:
    Anancus arvernensis, care a
    fost găsit aici la Baraolt, la mina de lignit, unic în lume din cauză că din
    această specie cel care se află la noi în muzeu este cel mai complet din lume,
    avem mai mult de 80% din oase.



    Am mai aflat de la interlocutorul nostru că scheletul are aproape şapte
    metri lungime şi 3 metri şi jumătate înălţime. Deocamdată, nu este expus
    integral din lipsă de spaţiu, dar atrage un număr mare de curioşi. În plus,
    interlocutorul nostru speră ca muzeul să poată să se extindă cu încă o clădire,
    mai spaţioasă, astfel încât colecţia să poată fi lărgită, iar mastodontul să
    poată fi montat pe verticală.