Radio România Internațional

Tag: Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale

  • Sate inteligente

    Sate inteligente

    Multe zone rurale din Uniunea Europeană suferă din cauza unor probleme cum ar fi lipsa oportunităților de angajare atractive, lipsa de personal calificat, investiții insuficiente în infrastructuri și servicii esențiale, precum și din cauza exodului tinerilor.



    Comisia Europeană are în vedere rezolvarea acestora, în mod special crearea de locuri de muncă și reînnoirea generațiilor, aducerea în zonele rurale a locurilor de muncă și creșterea economică propusă de Comisie, promovarea incluziunii sociale și a dezvoltării de sate inteligente în mediul rural al întregii Europe.



    În acest sens, în România, Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală (RNDR) a inițiat campania Sate inteligente”, al cărei scop vizează crearea unei baze de inițiative, proiecte și idei de dezvoltare responsabilă și durabilă a zonelor rurale din România. Secretarul de stat în MADR, Alexandru Potor, a afirmat:



    “Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală (RNDR) a preluat acest concept al satelor inteligente și, până la urmă, încercăm să vedem care este reflecția în România a felului în care comunitățile se pot dezvolta pe viitor, pentru că trebuie să recunoaștem lucrul acesta că, în prezent, la nivel european și, bineînțeles, la nivel național, nu există o definiție-standard, clarificată, a satelor inteligente, este doar o propunere a Comisiei, ea a fost, inițial, și în Declarația de la Cork, unde s-a vorbit despre viitorul dezvoltării satelor. Demersul făcut de RNDR urmărește să recepteze, inclusiv din România, pentru a centraliza la nivel european, părerile locuitorilor, ale cetățenilor noștri, în legătură cu felul în care ar trebui să se dezvolte comunitățile rurale și de cum ar trebui să arate, în cele din urmă, satele”.



    Așadar, satele inteligente implică: dezvoltarea potențialului local, uman, de mediu și economic; revitalizarea și îmbunătățirea serviciilor publice de bază; îmbunătățirea condițiilor de viață, precum și dezvoltarea competențelor digitale și sprijinirea educației la distanță.



  • Rezultatele consultării privind Politica Agricolă Comună după 2020

    Rezultatele consultării privind Politica Agricolă Comună după 2020

    Rezultatele consultării și primele elemente ale poziției României față de Politica Agricolă Comună după 2020 au fost prezentate de conducerea Ministerului Agriculturii.



    Reprezentanții federațiilor, asociațiilor, organizațiilor și patronatelor reprezentative din sectorul agricol au transmis la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale contribuții scrise, în vederea elaborării unui document comun, care să reflecte poziția sectorului agricol din România. În total, s-au primit 34 de contribuții scrise, respectiv 12 din partea instituțiilor academice, de învățământ și cercetare agricolă și 22 din partea organizațiilor de fermieri și producători agricoli, a federațiilor și patronatelor din sectorul agricol, a asociațiilor din domeniul protecției mediului și dezvoltării rurale.



    Secretarul de stat Alexandru Potor ne-a declarat: ”O să trec în revistă principalele discuții, pe de o parte, legate de discuția pe partea financiară, de nivelul cadrului financiar multianual și felul în care Politica Agricolă Comună ar trebui să fie finanțată. România susține, aceasta este vocea comună a tuturor, ca viitoarea Politica Agricolă Comună să aibe bani suficienți, să fie alimentată financiar suficient, pentru că este o politică extrem de importantă pentru tot continentul. Pe de altă parte, s-a discutat despre convergență, convergența internă și convergența externă. La convergența internă, discuția care a fost lansată de către Comisie pe 4 paliere, în încercarea de a direcționa mai bine, către fermierii mici și mijlocii și fermele care se confruntă cu constrângeri speciale, banii din plăți directe. Acolo s-au propus 4 variante de lucru, una dintre ele, pe care România clar o respinge, este cea legată de plafonare și, pot să vă confirm acum că, majoritatea absolută a celor care au exprimat puncte de vedere, s-au pronunțat împotriva plafonării ca soluție pentru a realiza convergența internă și, într-adevăr, așa cum estimasem, posibilitatea unei plăți redistributive mai accentuate pe partea de plăți directe este soluția pentru a sprijinii mai bine fermele mici și mijlocii, fermele de familie și fermele care se confruntă cu constrângeri speciale.”



    Fiecare stat membru trebuie să participe activ la procesul de luare a deciziei privind Politica Agricolă Comună după 2020, la toate nivelurile: de expertiză, diplomatic și politic.