Radio România Internațional

Tag: Ministerul Apararii

  • Rotație de efective ale detașamentului francez din cadrul Grupului de Luptă NATO găzduit de România

    Rotație de efective ale detașamentului francez din cadrul Grupului de Luptă NATO găzduit de România

    Miniștrii apărării din țările participante la Inițiativa B9 s-au întâlnit săptămâna trecută în Bucureşti, unde au discutat despre măsurile aliate de consolidare a posturii de descurajare și apărare. Cu privire la situația de securitate din regiunea Mării Negre și a Flancului Estic al NATO, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a subliniat că Federația Rusă rămâne cea mai importantă amenințare la adresa securității Aliaților. Formatul B9 (București 9) a fost lansat în 2015 de România și de Polonia ca o platformă de dialog și cooperare între aliații din estul NATO. Din inițiativă mai fac parte Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Ungaria. Reuniunile în acest format se desfășoară periodic, la nivelul șefilor de stat, miniștrilor de externe și ai apărării.

    Rotație de efective ale detașamentului francez din cadrul Grupului de Luptă NATO găzduit de România. Colonelul Jean Michelin a preluat comanda grupului de la conaționalul său, colonelul Louis-Marie Levacher, pe timpul unei ceremonii desfășurate pe 17 septembrie în Centrul Național de Instruire de la Cincu. Trupele franceze aflate în țara noastră ajung astfel la a noua rotație a misiunii Aigle, desfășurată pentru întărirea posturii de descurajare aliate în regiune. Din Grupul de luptă aliat aflat pe teritoriul României mai fac parte forțe ale armatelor din Belgia și Luxemburg, cu un total de o mie de militari.

    Sistemul MAMBA a participat recent la un exercițiu de apărare aeriană planificat de Comandamentul Aerian Aliat al NATO. Au participat mai multe avioane, inclusiv F-16 românești, grecești și turcești și un F-18 spaniol, cu scopul de a testa interoperabilitatea acestora în spaţiu. Sistemul de apărare sol-aer MAMBA cu rază medie de acțiune desfășurat în România și-a putut demonstra expertiza în apărarea aeriană integrată, lucrând pentru apărarea zonei sale de responsabilitate cu luptătorii de apărare aeriană din mai multe țări.

    Militarii români dislocați în cadrul Batalionului Tactic de Rezervă al misiunii KFOR sub egida NATO se instruiesc, alături de colegii maghiari și elvețieni, în exerciții bazate pe scenarii pentru controlul mulțimii și revoltelor și pentru protecția forței unităților elvețiene, ca parte a pregătirii lor întrunite, la Camp Novo-Selo, în Kosovo. Aceste activități periodice sunt esențiale pentru garantarea celor mai înalte standarde operaționale ale KFOR și a pregătirii pentru a face față tuturor scenariilor de securitate posibile. KFOR continuă să își pună în aplicare mandatul bazat pe Rezoluția 1244 din 1999 a Consiliului de Securitate al ONU de a contribui la un mediu sigur pentru toate persoanele și comunitățile care trăiesc în Kosovo și la asigurarea libertății de mișcare în orice moment.

    Vă mai informăm că Forțele Navale Române participă cu Dragorul maritim 30 la cea de-a doua activare a Grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră. Din compunerea grupării navale mai fac parte un vânător de mine și o navă de sprijin logistic, ambele din Tucia, și un vânător de mine al Forțelor Navale ale Bulgariei. Misiunea se va desfășura până la sfârșitul acestei luni, timp în care va avea loc și exercițiul multinațional NUSRET 24.
    (Constantin Herțanu)

  • Aliații susțin Ucraina

    Aliații susțin Ucraina

    Țările
    membre ale Uniunii Europene au reuşit să livreze, în ultimele doar câteva zile,
    un sfert din totalul obuzelor promise Ucrainei
    pentru întregul an. La reuniunea de marți, de la Bruxelles, a miniştrilor
    europeni ai Apărării,șeful
    diplomaţiei comunitare, Josep Borrell, a precizat că este vorba despre circa
    220.000 de proiectile şi 1.300 de rachete. El a declarat, totodată, că spaţiul
    comunitar a mobilizat 10 miliarde de euro pentru a ajuta Ucraina din punct de
    vedere militar, din care 5,6 miliarde prin intermediul Fondului European pentru
    Pace, iar restul reprezentând fonduri alocate de industrie şi de statele
    membre. Și Aliaţii din NATO continuă livrările. Prezent la reuniunea
    europenilor, secretarul general Jens Stoltenberg a punctat că, în ultimele
    luni, Ucrainei i-au fost trimise tancuri grele Leopard, Challenger și Abrams.
    Marea Britanie a furnizat lansatoare moderne de rachete cu rază lungă de
    acţiune, iar o serie de aliaţi între care Statele Unite, Marea Britanie,
    Germania şi Polonia au început să antreneze piloți ucraineni pentru avioanele
    de vânătoare F-16 care vor fi livrate Kievului.

    Prezent și el marți, la
    Bruxelles, la reuniunea omologilor europeni ai Apărării, ministrul român Angel
    Tîlvăr a fost de părere că actualul context a demonstrat că a fost nevoie de o
    creştere a bugetului pentru Apărare. În acest domeniu, nu se cheltuie, se
    investeşte, iar România a înţeles acest lucru! – a afirmat oficialul. Angel
    Tîlvăr:

    România se bucură de o reputaţie din ce în
    ce mai bună datorită consecvenţei şi faptului că, de mai multă vreme, a înţeles
    că în Apărare nu se cheltuie, ci se investeşte. Şi, iată, situaţia existentă
    acum dovedeşte că am luat decizii bune atunci când am mărit bugetul la 2% în
    ultimii 6 ani. Iar 2,5% alocaţi în acest an pentru Apărare ne dau posibilitatea
    ca, pe lângă echipamentele şi capabilităţile de înaltă tehnologie pe care le
    avem acum, să ne putem permite achiziţionarea sau fabricarea altora care să
    satisfacă aşteptarea cetăţenilor în ceea ce priveşte datoria armatei de a
    asigura un climat de pace, de predictibilitate şi stabilitate.

    Potrivit ministrului Angel Tîlvăr, în urma discuțiilor de la Bruxelles s-a
    constatat o creştere a coeziunii dintre Uniunea Europeană și NATO: Formatul în care ne-am întâlnit este un format UE la care participarea
    secretarului general al NATO a contat, pentru că discuţiile pe care le-am avut
    şi faptul că au existat nuanţe în solidaritatea noastră au condus la creşterea
    coeziunii în ceea ce priveşte colaborarea dintre Uniunea Europeană şi NATO.

    Luni, cu o zi înaintea reuniunii miniștrilor europeni ai Apărării, la Bruxelles
    a avut loc și cea a șefilor diplomațiilor Uniunii. Prilej pentru Bogdan Aurescu
    să declare că România susține necesitatea sprijinului neîntrerupt pentru
    Ucraina pe toate palierele, în paralel cu – în continuare – sancționarea și
    izolarea internaţională a Rusiei.


  • Adio, MiG-21!

    Adio, MiG-21!



    Autoritățile di București apufusiră s’nu mata ufilisească avioanele MiG-21 LanceR, avioane ditu doilu bărnu ţi feaţiră protlu azboiuru tru 1957. Forţili Aeriene Române ahurhiră s’ancupără aparatele de fabricație sovietică aoa şi 61 de ani, tru anlu 1962, iara tru yinitoarili patru dekenii, România ş’criscu numirlu la 322 de aeronave.


    Apofasea ti scutearea aluştoru ditu azoiuru fu loată, anlu ţi tricu, de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, tră acceleararea tranziţiei la exploatarea aeronavelor de alumtă F-16. Un altă furñie ti scutearea ditu azboiuru a alustoru aparate easti numirlu mari di accidente. Tru treili dekenii ditu soni, România kiru, tru catastrofi aviatiţi, 20 ahtări aparate. Maş tru aeştă ditu soni ţinţi añi, cădzură patru avioane, unu di accidente dusi la moartea a pilotlui. Nica ditu yinaru, avioanele MiG-21 ahurhiră s’hibă scoasi, preayala ayalea, ditu serviciul activ și, unăoară ţi ş’bitisea resursa de azboiur, eara duse la Baza 95 Aeriană de Bacău.


    Ateali ditu soni azboiuri a aeronavilor MiG-21 LanceR fură programate tră luni, ministerlu ali Apărarii di București ndreapsi cu aestă furñie, ţeremonii militare și religioase, ama și expoziții statiţi.


    Ministerul Apărarillei dimăndă, dz4lili ţi tricură, că “Forţele Aeriene Române va s’ducă ma largu Serviciul de alumtă permanent Poliţie Aeriană cu aeronavele F-16 ditu dotare, andrupăti di aeronavele aliate dislocate tru România, tru cadrul a misiunillei de Poliţie Aeriană Anvărtuşită, sum cumandă NATOˮ.


    Tutunăoară, cundilleadză ministerlu, sistemele de apărare aeriană cu baza la sol va s’facă ma largu misiuñi de Poliţie Aeriană sub comandă naţională, ama şi tru cadrul a Sistemului NATO Integrat de Apărare Aeriană şi Contra a Rachetelor.


    Aviaţia Militară Română ari, tru aestu kiro 17 aparate de luptă F-16 de producţie americană. Autorităţile au dimăndară că va s’ancupără nica 32 de aeronave de aestă turlie.


    Meslu ţi tricu, Consiliul Suprem de Apărare a Tării apufusi că România va s’ancupără şi avioane F-35 de ditu bărnulu ditu aoni, di lu duţi ninti procesul de modernizare a Forțelor Aeriene Militare. Autoritățile cundilleară, atumtea, că orizontul de timp mutrinda ancupărarea alustoru easti după 2030, iar informațiile ti păhă va s’hibă zburăti tu oara an ava s’aibă ună apandisi ditu partea Statelor Unite. Parlamentul di București lipseaşti s’voteadză aprobarea ancupărarillei, a deapoa va s’hibă simnatu contractul. Avioanele F-35 suntu lugursiti nai ma performante aeronave di alumtă ditu lume. Dotate cu sisteme avansate di senzori, aestea suntu axi s’facă misiuni di atacă la sol și ricunoaștere.



    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Corupţie în pandemie?

    Corupţie în pandemie?

    Anii 2020 şi
    2021, primii şi cei mai grei ai pandemei de Covid-19, au presupus cheltuieli
    bugetare masive în sectorul medical, fără de care spitalele n-ar fi putut face
    faţă valului de îmbolnăviri. Asupra unor achiziţii publice din acea perioadă au
    existat, însă, suspiciuni, deloc neobişnuite într-o ţară în care contractele cu
    statul sunt, de regulă, cele mai profitabile.

    Procurorii anticorupţie s-au autosesizat,
    iar rezultalele investigaţiilor încep să apară şi implică personaje publice cu
    mare notorietate. DNA i-a reţinut pe fostul
    selecţioner al echipei naţionale de fotbal, Victor Piţurcă, şi pe Gabriel Ţuţu,
    directorul Romarm, principala companie producătoare şi exportatoare de produse
    militare, într-un dosar ce priveşte achiziţia unor linii de producţie
    neconforme şi vânzarea de măşti către Ministerul Apărării, în perioada
    pandemiei. Una dintre firmele care a făcut aceste livrări i-ar aparţine lui
    Alex Piţurcă, fiului fostului selectioner, iar Victor Piţurcă şi-ar fi folosit
    influenţa pentru a-i facilita fiului accesul la contracte. Pe Gabriel Ţuţu
    procurorii îl acuză de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, trafic
    de influenţă în formă continuată şi fals intelectual.

    Potrivit anchetatorilor,
    lucrurile s-ar fi petrecut astfel: pe fondul pandemiei generate de virusul Covid-19,
    în perioada martie 2020 – septembrie 2021, Gabriel Ţuţu, în calitate de director
    general al Romarm, ar fi încheiat cu o asociere de firme din care făcea parte
    şi o societate controlată de cealaltă persoană cercetată în prezenta cauză, în
    condiţii dezavantajoase pentru compania pe care o conducea, două contracte de
    achiziţie publică ce vizau cumpărarea a şapte utilaje neconforme de producere a
    măştilor de protecţie. Prejudiciul pentru Romarm, deci pentru Stat, ar depăşi
    8,6 milioane de lei, echivalentul a peste 1,7 milioane de euro.

    Procurorii susţin
    că Ţuţu ar fi pretins de la reprezentanţii societăţilor implicate în
    achiziţiile de mai sus introducerea într-un circuit comercial de livrare de măşti
    de protecţie neconforme către Ministerul Apărării a unui prieten de-al său,
    fără ca acesta să desfăşoare activităţi comerciale reale auxiliare contractului
    de livrare, sub aparenţa unui contract de consultanţă. În schimb, suspectul ar
    fi lăsat să se creadă că are influenţă asupra funcţionarilor din cadrul MApN şi
    că îi va determina pe aceştia să încredinţeze direct şi fără proceduri publice
    contractele de furnizare. El ar fi primit printr-un intermediar suma de 50.000
    lei, circa 10 mii de euro.

    În ce-l priveşte, Victor Piţurcă nu va fi la prima
    condamnare, dacă faptele de care e acuzat se confirmă. El a mai primit un an de
    închisoare cu suspendare pentru mărturile mincinoasă. Victor Piţurcă este golgheterul
    legendarei echipe Steaua Bucureşti, cu care a cucerit, în a doua jumătate a
    anilor 80, Cupa Campionilor Europeni şi Supercupa Europei. A fost şi un
    antrenor apreciat, având în palmares titluri cu echipe de club şi două
    calificări ale naţionalei la turnee finale continentale.


  • Prima misiune de evacuare medicală a detașamentului românesc dislocat în Mali

    Prima misiune de evacuare medicală a detașamentului românesc dislocat în Mali

    Militarii români aflați în Misiunea Multidimensională Integrată ONU de Stabilizare în Republica Mali (MINUSMA) au executat marți, 29 octombrie, prima misiune reală de evacuare medicală în teatrul de operații.

    Echipajele celor două elicoptere IAR 330 L-RM, unul configurat pentru evacuare medicală și un al doilea cu rol de sprijin, s-au mobilizat în vederea evacuării unui militar ONU aflat în misiune de patrulare și care intrase în șoc termic din cauza temperaturilor ridicate.

    Pe timpul deplasării cu aeronava, pacientul a fost asistat de echipa medicală formată dintr-un medic și doi asistenți medicali cu competențe de evacuare medicală și asistare a pacienților. După aterizarea aeronavei, pacientul a fost preluat de către ambulanța din cadrul spitalului ROL 1 german pentru continuarea tratamentului și supraveghere.

    Din luna octombrie, România contribuie la eforturile internaționale de menținere a păcii cu un detașament al Forțelor Aeriene format din 120 de militari și patru elicoptere IAR-330 L-RM participant la Misiunea Multidimensională Integrată ONU de Stabilizare în Republica Mali (MINUSMA).

    Începând de marți, 29 octombrie, detașamentul Carpathian Pumas a atins capabilitatea de operare deplină și poate executa, sub comanda ONU, toată gama de misiuni, în conformitate cu mandatul MINUSMA.

    Sursa: Comunicat de presă Ministerul Apărării Naţionale

  • Jurnal românesc – 09.04.2019

    Jurnal românesc – 09.04.2019

    Ministerul
    Apărării transmite că a fost fundamentat proiectul de restaurare a Cimitirului
    de onoare românesc de la Mana, raionul Orhei, în Republica Moldova. Anunţul
    vine ca urmare a unei întrebări formulate de către deputatul Constantin
    Codreanu, președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara
    granițelor țării din cadrul Parlamentului României, scrie Radio Chişinău.
    În vederea realizării proiectului Cimitirului de onoare românesc de la
    Mana, specialiştii instituţiei vor întreprinde toate demersurile necesare
    fundamentării acestuia, respectiv: recunoaşterea în teren în vederea stabilirii
    categoriilor de lucrări necesare şi a costurilor implicate, precum şi
    relaţionarea cu autorităţile locale abilitate în vederea stabilirii avizelor
    necesare, se menţionează în răspunsul MApN. Instituţia precizează că va
    continua activitatea de reconstrucţie a cimitirelor militare româneşti de pe
    teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu prevederile Acordului dintre
    Bucureşti şi Chişinău privind regimul juridic al mormintelor de război
    româneşti situate pe malul drept al Prutului. Necropola de război de la Mana
    adăposteşte mormintele a 16 eroi români.




    Ministerul
    Afacerilor Externe anunţă că lista finală a secţiilor de votare din străinătate,
    organizate pentru alegerile europarlamentare din 26 mai, urmează să fie făcută
    publică cel târziu pe 27 aprilie. MAE precizează că va înfiinţa secţii de
    votare în afara graniţelor ţănând cont de date statistice comparative ale
    prezenţei la vot a cetăţenilor români din străinătate la scrutinele anterioare,
    de interesul manifestat de comunităţile de români şi eventualele cereri de
    înfiinţare a unor noi secţii. Totodată, vor fi analizate şi condiţiile
    specifice din fiecare ţară pentru organizarea unor secţii de votare în alte
    locuri decât misiunile diplomatice, oficiile consulare şi sediile Institutului
    Cultural Român. Ministerul de Externe aminteşte că informaţii despre procedura
    de vot în străinătate pot fi găsite pe site-ul www.mae.ro, la rubrica Alegeri
    europarlamentare 2019.






    Ministrul pentru
    Românii de Pretutindeni, Natalia Elena Intotero, s-a întâlnit la Atena, cu
    ministrul de externe adjunct al Greciei, Terens Quick, cu care a discutat
    despre politicile pentru diaspora și schimbul de bune practici în domeniu.
    Oficialul elen și-a exprimat aprecierea față de faptul că România este primul
    stat membru al Uniunii Europene care a adus la masa discuțiilor politicile
    privind diaspora. Potrivit MRP, Terens Quick a făcut referire la participarea sa
    în cadrul reuniunii informale la nivel ministerial care a fost organizată la
    București în perioada 17-18 martie, în marja deținerii de către România a
    Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene. Cele două părţi au
    identificat metodologii similare de lucru și au discutat despre formalizarea
    colaborării culturale în lunile care urmează. Vizita în Grecia a ministrului
    Intotero s-a încheiat la sediul asociației culturale româno-elene
    Armonia, pe ai cărei reprezentanţi i-a felicitat pentru activitatea
    prin care duc mai departe identitatea, cultura şi tradiţia românească în
    Grecia.




    Operatorii din
    Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei Eures România, 226 de
    locuri de muncă. Cele mai multe job-uri pentru români sunt disponibile în Germania
    – 67, unde sunt căutaţi, printre altele, 15 operatori spălări industriale, 10
    manipulanţi bagaje şi 10 şoferi de camion. Olanda are nevoie de 63 de muncitori
    în agricultură şi grădinărit, iar Croaţia oferă 20 de posturi de animatori în
    domeniul hotelier. Alte state care oferă locuri de muncă sunt Norvegia – 19.
    Marea Britanie şi Ungaria – câte 15, Slovacia – 12, Belgia – 9, Irlanda – 5 şi
    Danemarca – 1. Persoanele interesate pot viziona ofertele pe pagina de internet
    www.eures.anofm.ro sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru
    ocuparea forţei de muncă din zona de reşedinţă, unde pot fi indrumate de
    consilierul Eures.

  • Demisie în Executivul de la Bucureşti

    Demisie în Executivul de la Bucureşti

    Deţinătorul unuia dintre cele mai importante portofolii,
    social-democratul Adrian Ţuţuianu de la Apărare, şi-a prezentat, marţi,
    demisia, la capătul unor bâlbâieli tragicomice.

    Mai întâi, o organizaţie
    neguvernamentală a militarilor profesionişti şi-a informat membrii că vor primi
    mai puţini bani luna aceasta. Ziariştii au cerut explicaţii de la minister şi
    au primit un comunicat potrivit căruia, pe 15 septembrie, angajaţii MApN ar fi urmat
    să primească integral doar salariile, dar fără norma de hrană şi banii de
    chirie şi fără a fi virate la bugetul de stat contribuţiile la asigurări şi
    impozitul pe venit. Situaţia ar fi urmat să fie reglementată până pe 25
    septembrie, când ar fi fost achitate restanţele.

    Presa şi opoziţia de dreapta au
    conchis imediat că nu mai sunt bani pentru salariile militarilor. Astfel, preşedintele
    PNL, Ludovic Orban, a afirmat că, ‘în ciuda angajamentelor luate faţă de
    partenerii strategici ai României, PSD lasă armata română fără bani de solde’,
    iar ministrul Apărării plăteşte cu funcţia pentru că n-a fi ştiut să ascundă
    adevărul. În schimb,ministerul Finanţelor Publice a anunţat,
    prompt, că nu sunt dificultăţi în ceea ce priveşte plata drepturilor salariale
    ale angajaţilor din cadrul MapN şi de la niciun alt minister.Colegul de partid şi şeful din Guvern al lui Ţuţuianu, premierul
    Mihai Tudose, s-a declarat şocat de inabilitatea acestuia.

    Mihai Tudose: L-am
    rugat pe domnul ministru să vină să îmi explice; i-am solicitat demisia.
    Greşeala domniei sale a fost că a lăsat să treacă aşa ceva, că el ştia că
    există un asemenea tip de discuţii şi în loc să dezamorseze, să ne spună măcar
    despre ce e vorba acolo, că cineva pur şi simplu a luat-o razna, lucrurile au
    ajuns în acest punct. Iertaţi-mă, vorbim despre un element important de
    siguranţă naţională, vorbim despre armata României, membră NATO. Cum să ieşi pe
    piaţă cu un asemenea mesaj?

    Premierul a dat asigurări că la buget sunt
    suficienţi bani pentru ministerul Apărării, căruia, de altfel, i-au fost
    alocate două procente din Produsul Intern Brut. Situaţia, a adăugat el, se va
    rezolva în cel mult două săptămâni, la rectificarea bugetară, care va fi una pozitivă.

    În presă, sunt fără număr speculaţiile pe tema demisiei lui Ţuţuianu. Unii
    comentatori politici acreditează ideea unei reglări de conturi în interiorul
    PSD, unde s-ar fi conturat doi poli de putere, unul în jurul premierului,
    celălalt în jurul liderului social-democrat Liviu Dragnea. Alţii cred că
    ministrul demisionar devenise prea apropiat de comandantul suprem al forţelor
    armate, preşedintele Klaus Iohannis, ceea ce l-ar fi făcut indezirabil printre
    ai lui. Analiştii economici, în schimb, trag un semnal de alarmă. Ei se tem că
    neînţelegerea de la MapN e un simptom al penuriei reale de fonduri şi că, în
    pofida unei creşteri economice record, Guvernul nu va putea onora promisiunile
    foarte generoase cu care PSD a câştigat alegerile.

  • Renaşterea unui simbol?

    Renaşterea unui simbol?

    Înfiinţat în 1921, Institutul Naţional de Cercetare si Dezvoltare
    pentru Microbiologie şi Imunologie Cantacuzino are ca domeniu de activitate sănătatea publică,
    pe care o promovează atât prin activităţi de cercetare-dezvoltare, cât şi prin
    oferta de produse şi servicii. Înainte de 1990, Institutul Cantacuzino avea un portofoliu
    consistent în ceea ce priveşte producerea de vaccinuri. Ulterior, însă, lipsa
    finanţării, managementul defectuos şi nerespectarea normelor impuse de
    Organizaţia Mondială a Sănătăţii au condus la închiderea producţiilor, rând pe
    rând, pentru fiecare vaccin în parte.

    Astfel, de la unul dintre cele mai bune
    institute de cercetare din Europa, Cantacuzino a intrat într-o cădere lentă,
    dar sigură. De la milioanele de doze de vaccin care ieşeau anual pe poarta
    institutului, s-a ajuns ca, după 2010, specialiştii să producă doar câteva sute
    de mii de doze de vaccin antigripal. Situaţia a devenit critică în 2014,
    Institutul fiind zguduit de un scandal fără precedent după ce Agenţia Naţională
    a Medicamentului a interzis punerea pe piaţă a vaccinului amintit produs de
    Cantacuzino. Măsura a fost luată după ce rezultatele testelor au indicat o concentraţie
    foarte mare de endotoxine, care puteau produce reacţii adverse la administrare,
    precum febră sau şoc anafilactic.

    Practic, Institutul are trei domenii de
    activitate: producţia de vaccinuri şi alte materiale pe produse biologice,
    producţia de medii de cultură şi de reactivi. În acest moment, este activă
    partea de cercetare şi funcţioneaza pe bază de granturi. În ceea ce priveşte
    partea de producţie, sunt realizate medii de cultură în continuare şi un
    supliment alimentar vegetal denumit SOD    , a precizat Alexandru Rafila,
    preşedintele Societăţii române de Microbiologie.

    În încercarea de a-l repune pe
    picioare, guvernanţii au decis, la finele lui 2014, trecerea institutului de la
    Ministerul Sănătăţii la cel al
    Educaţiei, o lună mai târziu fiind semnat un memorandum pentru reorganizarea
    sa. Documentul prevedea ştergerea datoriilor către ANAF, ulterior instituţia
    primind la rectificare bani pentru acoperirea atât a datoriilor la stat, cât şi
    pentru cheltuielile cu salariile, respectiv de funcţionare pentru lunile rămase
    până la sfârşitul lui 2015.

    În 2016, alt guvern, altă viziune – institutul a
    fost trecut din nou în subordinea Ministerului Sănătăţii, pentru ca acum
    premierul Mihai Tudose să anunţe decizia transformării acestui institut în
    unitate militară, în administrarea Ministerului Apărării. Pentru că, spune
    primul-ministru, vorbim de un institut cu
    rol strategic în asigurarea independenţei României în domeniul producţiei de
    vaccinuri, de un brand românesc cu o istorie de aproape un
    secol şi cu multe performanţe.

  • Măsuri pentru înzestrarea armatei

    Măsuri pentru înzestrarea armatei

    Provocările de securitate din proximitatea României impun o nouă abordare a strategiilor naţionale de apărare. Ziele trecute, la bilanţul Ministerului Apărării, ministrul de resort, Gabriel Leş, a afirmat că Bucureştiul este pregătit să facă faţă evoluţiilor complexe din mediul de securitate care se manifestă în regiune. Leş a subliniat faptul că, dupa ani de subfinanţare, bugetul MApN este, începând cu 2017, de 2% din PIB, ceea ce permite reconfigurarea şi modernizarea sistemului militar, impuse, în primul rând, de situaţia de securitate volatilă din jurul ţării.



    Şi premierul Sorin Grineanu, declara la acelaşi eveniment, că alocarea a 2% din PIB pentru apărare asigură un teren solid pentru accelerarea modernizării Armatei Române. El a cerut ca programele de înzestrare să implice industria naţională de apărare, în condiţiile în care Executivul este hotărât să menţină aceste alocări bugetare pentru armată şi în perioada 2018 – 2020.



    La rândul său, secretarul de stat pentru politica de apărare şi planificare din Ministerul Apărării, Mircea Duşa, fost ministru al apărării, consideră că 2017 va fi un an de foc pentru înzestrarea Armatei României, în condiţiile în care este pentru prima dată după mulţi ani când apărarea are un buget de 2% din PIB. Prezent la emisiunea “Euroatlantica”, de la Radio România Actualităţi, Duşa a anunţat că, joi, a avut loc, la Bucureşti, o şedinţa a Comitetului de planificare a apărării, în cadrul căreia s-au stabilit obiectivele programului de modernizare şi înzestrare a Armatei Române, pe termen scurt şi mediu, până în anul 2026.



    Potrivit acestuia, este vorba de opt programe majore care se referă, intre altele, la înzestrarea forţelor terestre, aeriene şi navale. La capitolul forţe terestre, MAPN doreşte dotarea cu maşini de luptă 8×8, camioane, platforme multifuncţionale şi rachete antitanc. La capitolul forţe aeriene, spune Duşa, trebuie finalizate în acest an şi operaţionalizate escadrila de avioane F-16, dar în acelaşi timp trebuie achiziţionate în continuare radare pentru a asigura supravegherea spaţiului aerian al Romaniei şi, de asemenea, cumpărate rachete sol-aer.



    El a mai anunţat că şi înzestrarea cu corvete a Forţelor Navale Române se află în programul de achiziţii pentru acest an, dar hotărârea de guvern adoptată anul trecut, ce stabilea cumpărarea de nave olandeze, va fi abrogată şi va fi pregătit un memorandum pentru a cere aprobarea Parlamentului.



    Secretarul de stat în Ministerul Apărării a explicat că toate obiectivele de investiţii şi de dotare care trec de 100 de milioane de euro au nevoie de aprobarea Legislativului. Mircea Duşa a menţionat că vor fi achiziţionate patru corvete, însă a adăugat că este prematur să se precizeze cine va realiza aceste nave de luptă.