Radio România Internațional

Tag: Ministerul Culturii

  • Ministrul Culturii, Natalia-Elena Intotero, va participa la ceremonia de comemorare a 80 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz

    Ministrul Culturii, Natalia-Elena Intotero, va participa la ceremonia de comemorare a 80 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz

    Ministrul Culturii, Natalia-Elena Intotero, va reprezenta România, luni, 27 ianuarie, la ceremonia de comemorare a 80 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare Auschwitz-Birkenau. Desfăşurat sub patronajul Președintelui Poloniei, evenimentul marchează Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului, stabilită de Organizația Națiunilor Unite, şi reunește supraviețuitori ai lagărului, delegații oficiale ale statelor și organizațiilor interguvernamentale internaționale.

    Acțiuni precum ceremonia de comemorare a 80 de ani de eliberarea lagărului Auschwitz-Birkenau au o importanță deosebită pentru păstrarea memoriei victimelor și onorarea supraviețuitorilor și, totodată, sprijină eforturile de prevenire și contracarare a tentativelor de negare, denaturare sau banalizare a Holocaustului. Menționăm că data de 27 ianuarie a fost instituită drept Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului prin Rezoluția Adunării Generale a ONU nr. 60/7. Potrivit Rezoluției, statele membre sunt încurajate să comemoreze victimele Holocaustului și să dezvolte programe educaționale cu privire la Holocaust, a transmis Ministerul Culturii de la Bucureşti.

    În ultimii 20 de ani, autoritățile române au adoptat măsuri importante în scopul consolidării educației despre Holocaust, cea mai recentă dintre acestea referindu-se la includerea disciplinei „Istoria Evreilor. Holocaustul” în planurile-cadru ale învățământului liceal și profesional ca parte a trunchiului comun, începând cu anul școlar 2023-2024.

    Participarea României la ceremonia din 27 ianuarie reflectă angajamentul solid al țării noastre de a menține vie amintirea victimelor Holocaustului, de a combate orice formă de negare, denaturare, banalizare sau minimizare a acestui moment tragic din secolul trecut, precum și de a lupta împotriva antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, promovând, în același timp, respectul pentru drepturile fundamentale ale omului, atât la nivel național, cât și internațional, a mai transmis sursa citată.

  • Jurnal românesc – 03.10.2024

    Jurnal românesc – 03.10.2024

    Ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, a avut, recent, o convorbire telefonică cu secretarul de stat pentru Afaceri Externe, Commonwealth și Dezvoltare al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, David Lammy. Sefa diplomației de la București a reafirmat deschiderea deplină a părții române pentru intensificarea cooperării pe toate palierele Parteneriatului Strategic bilateral. Luminița Odobescu a evidențiat, în mod special, schimburile comerciale și investițiile, precum și componenta de securitate și apărare. În context, a transmis aprecierea pentru sprijinul acordat comunității românești de către autoritățile din Regatul Unit. Oficialul de la București a punctat, de asemenea, sprijinul României pentru consolidarea cooperării între Uniunea Europeană și Regatul Unit, în baza atașamentului comun față de valorile, principiile și regulile internaționale. Cei doi oficiali au convenit continuarea coordonării asupra aspectelor de interes comun ale agendei bilaterale, europene și internaționale.

     

     

    Pe 20 octombrie, au loc, în Republica Moldova, referendumul naţional constituţional privind aderarea la Uniunea Europeană şi alegerile prezidenţiale. Într-un interviu acordat Radio România, ambasadorul Republicii Moldova la București, Victor Chirilă, a precizat că, în străinătate, în general în diasporă, vor fi deschise 234 de secţii de votare. În România, vor fi deschise 16 secţii de votare: trei la Bucureşti, două la Iaşi, două la Cluj şi câte una la Suceava, Bacău, Galaţi, Constanţa, Craiova, Sibiu, Braşov, Timişoara, Oradea. Aceste secţii de votare vor fi deschise în ziua de 20 octombrie la orele 7:00 şi vor fi închise la orele 21:00. Diplomatul a mai spus că, pentru a putea vota, cetăţenii moldoveni – fie că s-au înregistrat în prealabil, fie că nu s-au înregistrat în prealabil – se pot prezenta la aceste secţii de votare având la ei un buletin de identitate valabil sau un paşaport al Republicii Moldova valabil sau expirat. Lista actualizată cu adresele secțiilor de votare se află pe site-ul ambasadei Republicii Moldova, pe pagina de Facebook.

     

     

    O explozie de investiții și o primă conectare la nivel de infrastructură a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, astfel a apreciat prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, inițiativa de a extinde Autostrada Unirii A8 și în stânga Prutului, până la Chișinău. Șeful Guvernului de la București susține că acest amplul proiect, lansat în România, face parte dintr-o listă mai mare de proiecte de interconexiune cu R. Moldova, transmite MOLDPRES, citat de Radio Chișinău. Autostrada „Unirii” va avea o lungime de peste 300 de kilometri, de la Târgu Mureș și până la frontiera cu Republica Moldova, în zona satului Ungheni din județul Iași. Drumul va fi construit pe traseul Ungheni – Iași – Târgu Frumos – Pașcani – Târgu Neamț – Poiana Largului – Ditrău – Târgu Mureș, unde va face joncțiune cu Autostrada A3. Proiectul, cu un cost estimativ de 12 miliarde de euro, va fi împărțit în mai multe sectoare. Porțiunea de aproximativ 100 de kilometri, Ungheni – Iași – Târgu Neamț, urmează să fie realizată în etape până în 2030. Uniunea Europeană va construi și un pod peste râul Prut care va lega localitățile Ungheni din Republica Moldova și Ungheni din România. Lucrările de construcție a podului vor fi executate de o companie română și vor fi finanțate din fonduri europene.

     

     

    Ministerul Culturii susține prezența României în Village de la Francophonie / Satul Francofoniei, în contextul Summitului Francofoniei de la Paris, participare care se va centra în jurul marilor festivaluri internaționale de muzică, artele spectacolului și cinematografie. Între festivalurile prezentate la Paris publicului larg se numără Festivalul Internațional George Enescu, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, Festivalul Național de Teatru, Transilvania International Film Festival – TIFF, Festivalul Internațional de Teatru Shakespeare de la Craiova, Classix Festival, Euphonia Festival, IconArts Festival and Academy, Festivalul de Film Anonimul, The Jazz Cave Festival, CellEAST Festival. Satul francofoniei este organizat în perioada 2-6 octombrie 2024 în CENTQUATRE-PARIS, un sit arhitectural excepțional și istoric dedicat inovației și creației cu impact internațional. Tările participante au oportunitatea de a-și face cunoscute culturile, patrimoniile și societățile în fața publicului larg.

     

     

  • Ediţia a XIX-a a Concursului Internațional George Enescu debutează pe 31 august 2024, la București

    Ediţia a XIX-a a Concursului Internațional George Enescu debutează pe 31 august 2024, la București

    Ediția XIX a Concursului Internațional George Enescu debutează pe 31 august 2024, la București.
    Anul acesta s-a înregistrat un record istoric de înscrieri la Concursul Enescu. 555 de tineri din 27 de ţări au aplicat pentru cele trei secţiuni ale concursului – vioară, violoncel, pian.  Doar 149 au fost selecţionaţi pentru a participa la prima etapă a competitiei.

     

    Fiecare secţiune are doua etape eliminatorii, semifinala şi finala. Organizatorii concursului oferă acces gratuit la etapele eliminatorii și semifinalele competiției, fără o rezervare prealabilă.

     

     

    Concursul debutează cu Secțiunea Violoncel, la care vor participa, în prima etapă, 49 de concurenți din țări precum Coreea de Sud, China, S.U.A. România, Taiwan, Rusia, Germania, Franța, Canada, Luxemburg, Austria, Italia, Spania, Japonia, Suedia, Slovenia și Hong Kong.

    Prima etapă a concursului se va desfășura între 1 și 3 septembrie, cea de a doua etapă, între 5-6 septembrie, semifinala va avea loc în 8 septembrie, iar finala în 10 septembrie.

     

     

     

    Pentru Secțiunea Vioară, care va debuta în 7 septembrie, au fost selectați 50 de concurenți din 18 țări: Coreea de Sud, China, S.U.A., Taiwan, Rusia, Germania, Franța, Africa de Sud, Polonia, Ucraina, Canada, Austria, Italia, Belgia, Japonia, Suedia, Slovenia și Elveția.

    Prima etapă a concursului se va desfășura între 7 și 9 septembrie, cea de a doua etapă va avea loc între 11 și 12 septembrie, semifinala în 14 septembrie, iar finala este programată pentru data de 16 septembrie.

     

     

    În data de 13 septembrie 2024 – prima etapă a concursului de pian. Cei 50 de concurenți selectați pentru această etapă a concursului provin din Coreea de Sud, China, S.U.A. România, Rusia, Germania, Olanda, Marea Britanie, Albania, Polonia, Japonia, Georgia, Slovenia și Hong Kong.

    Prima etapă a concursului de pian se va desfășura între 13 și 15 septembrie; cea de a doua etapă – între 17 – 18 septembrie; semifinala va avea loc în 20 septembrie; iar finala este programată pentru data de 22 septembrie 2024.

     

     

    Concursul Internaţional George Enescu este un eveniment desfăşurat sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României şi finanţat de Guvernul României prin Ministerul Culturii.

  • România, mai atractivă cultural

    România, mai atractivă cultural

    Românii şi turiştii străini care vizitează România sunt din ce în ce mai interesaţi de cultură – se felicită ministrul Culturii de la București, Raluca Turcan. Se bazează pe calculele Institutului Național de Statistică, potrivit căruia, în 2023, numărul vizitatorilor la muzee, colecţii publice, grădini botanice, zoologice, acvarii şi rezervaţii naturale a crescut cu peste 3 milioane, comparativ cu anul precedent. Numărul total în 2023: 19,1 milioane de persoane! Tot potrivit Ralucăi Turcan, numărul celor care au participat la “Noaptea Muzeelor” a crescut de la 481.000 în 2022, la 596.000 în 2023, când reţeaua muzeelor şi colecţiilor publice a cuprins 464 unităţi, de stat şi private, în creştere cu 18 faţă de anul anterior.

     

    Totodată, peste 33,5 milioane bunuri culturale şi naturale au fost puse la dispoziţia publicului, în creştere cu 713.000. Tot în creștere a fost și numărul de spectacole şi concerte, precum şi cel al spectatorilor. Mai precis, instituţiile publice şi companiile de spectacole şi concerte au susţinut, în 2023, peste 24.000 de reprezentaţii în ţară, urmărite de mai mult de 6 milioane de spectatori, cu aproape 2 milioane mai mulți faţă de 2022.

     

    Totodată, numărul utilizatorilor activi din biblioteci a fost cu 57.000 mai mare faţă de 2022 şi românii au împrumutat cu 600.000 mai multe cărţi. Un utilizator activ al bibliotecilor publice a împrumutat, în medie, 11,5 volume pe an – mai remarcă ministrul Culturii, Raluca Turcan, care apreciază în mod deosebit profesionalismul şi dedicarea tuturor celor din sectorul cultural care au reuşit să crească interesul publicului faţă de evenimente şi activităţi culturale, aşa cum o confirmă aceste ultime cifre ale INS. Cifre potrivit cărora, anul trecut, în România au funcţionat 525 de unităţi cu activitate editorială a ziarelor şi revistelor, în creştere cu 14 unităţi faţă de 2022. Cele 300 de edituri în care s-au editat ziare au publicat 240 de titluri tipărite şi 289 de titluri online.

     

    Din statistici nu lipsește nici producţia naţională de filme pentru marele ecran, în 2023 aceasta cuprinzând 49 de filme – 33 de lung metraj şi 16 de scurt metraj. Reţeaua cinematografică a cuprins 103 unităţi cinematografice, care au dispus de 462 de săli de cinema și un total de 81.300 de locuri. În cinematografe au fost distribuite 1.590 de filme, vizionate de 13 milioane de spectatori (faţă de 11,2 milioane în 2022). În fine, anul trecut, programul de emisie al staţiilor publice de televiziune a fost de peste 61.000 de ore-program emisie, iar cel al staţiilor publice de radio de aproape 170.000 de ore. Să mai spunem și că, în 2023, în România au funcţionat 310 posturi de televiziune private şi 599 de posturi de radio private.

     

     

  • Zilele Eminescu, ediția iunie 2024

    Zilele Eminescu, ediția iunie 2024

    În perioada 12-15 iunie 2024, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, organizează, cu sprijinul Ministerului Culturii și al Consiliului Județean Botoșani, “Zilele Eminescu”, ediția iunie.

    Pentru ediția din anul 2024, organizatorii propun un nou concept, care include: Festivalul de Debut, un târg de carte și gala de acordare a Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opus Primum. În cadrul acestor evenimente, vor avea loc: lecturi de poezie, ateliere, mese rotunde, lansări de carte, dezbateri etc.

    “Zilele Eminescu” reprezintă o activitate unică în țară, organizată la Botoșani anual, în jurul datei de 15 ianuarie (ediția din iarnă) și în jurul datei de 15 iunie (ediția din vară). Evenimentul are peste 30 de ediții, iar Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” a fost unul dintre actanții principali din momentul înființării sale, organizând manifestarea în parteneriat sau independent.

  • O protecție socio-economică mai bună pentru artiștii independenți

    O protecție socio-economică mai bună pentru artiștii independenți


    La începutul lunii aprilie, guvernul adopta, prin ordonanță de urgență, statutul lucrătorului cultural profesionist. Act normativ la care s-a lucrat aproximativ doi ani, statutul își propune să normalizeze situația fiscală și socio-economică a tuturor artiștilor, scriitorilor, actorilor care lucrează într-un mod atipic, nu ca un salariat obișnuit. În același timp, această lege vizează impulsionarea potențialului creativ al lucrătorilor culturali și menținerea activă a acestora pe piața muncii. Delia Bădoi,reprezentanta României, mandatată de Ministerul Culturii în grupul de lucru de la Comisia Europeană creat pentru constituirea unui statut european al artistului, a participat și la elaborarea actului normativ la noi în țară, iar acum ne precizează condițiile în care s-a lucrat până de curând.



    Ideea a fost că în România, dar și în alte țări, lucrătorii culturali, artiștii puteau lucra sub legislația generală. Practic, existau o serie de legi care există și în acest moment de la legislația Codului Muncii până la legea drepturilor de autor și așa mai departe. După care, evident, sunt formele independente, de pildă PFA, plus faptul că o serie de artiști lucrează prin intermediul propriilor firme, sunt persoane juridice. Legislația noastră este destul de fragmentată din punct de vedere al condițiilor de muncă, adică nu avem sub același document legislativ o serie de prevederi care să preîntâmpine o serie de vulnerabilități economice ale muncii lucrătorilor din sectorul cultural. Și atunci acest statut, așa cum a fost el prevăzut încă din anii 1980 când a existat practic o directivă din partea UNESCO de a fi formulat, vine ca să unească munca mai intermitentă, atipică, destul de specifică a sectorului cultural. Necesitatea era destul de mare de a crea sub aceeași umbrelă o serie de măsuri pe care le-am numit beneficii, drepturi care să ofere intrarea în normalitate a lucrătorilor din sectorul cultural.



    Doru Taloș, actor și inițiator al proiectului cultural independent Reactor din Cluj-Napoca, știe din experiență care sunt riscurile practicării unei meserii care nu este clar recunoscută și reglementată fiscal. Doru Taloș. :Eu am muncit în ultimii 9 ani în România, uneori mult mai mult decât o normă obișnuită. Și totuși, pe cartea mea de muncă doar o perioadă de un an și jumătate. Deci nu am vechime, nu am cotizat la pensie până acum și astea-s nevoi care se acutizează odată cu înaintarea în vârstă. Până anul trecut nu am avut asigurare de sănătate pentru că nu mi-am permis asta. Și eu sper că odată cu introducerea unui cadru legislativ, odată cu introducerea unor avantaje fiscale sau odată cu conștientizarea unor nevoi pe planul ăsta, lucrurile se pot îmbunătăți și putem ajunge la o formulă în care să putem acoperi și aceste nevoi și cheltuieli absolut importante.



    Prin urmare, adoptarea statutului lucrătorului cultural nu poate fi văzută decât ca un semn de bun augur, ca un prim pas spre normalizarea situației artiștilor liber profesioniști din România. Doru Taloș. Noi până la urmă suntem extrem de vulnerabili și ne expunem unor riscuri, pentru că nu reușim să ne asigurăm un soi de sustenabilitate care să ne ofere și o serie de garanții pe termen lung. Acest act normativ eu sper că va duce la un soi de clarificare și responsabilizare pentru oamenii care lucrează în sector, astfel încât asumarea acestui statut să ne ducă la o formă de supraviețuire pe termen lung, adică să ne ducă într-un punct în care să simțim că facem asta ca o meserie pe termen lung. Momentan am senzația că toți oamenii care sunt în acest sector sunt disponibili să lucreze atâta timp cât sunt dispuși la o serie de sacrificii și uneori sacrificiile astea sunt posibile doar într-o anumită etapă a vieții. Nevoile pe care le aveam eu la 25 de ani nu au nicio legătură cu nevoile pe care le am eu la 35. Și atunci e nevoie de niște clarificări, astfel încât să poată deveni o meserie pe termen lung sau un tip de angajament care poate funcționa pe termen lung.



    Despre conținutul concret al legii ne vorbește Delia Bădoi. E important de precizat faptul că sub acest statut se va crea un contract de activitate culturală. Va fi practic un model de contract tipizat cu care se va lucra, pentru că în momentul în care lucrătorul este înregistrat. Înregistrarea se va face în două locuri. Mai întâi, se vor declara veniturilor la fisc completând acel formular unic până la 25 mai și depunând o declarație pe propria răspundere că veniturile și activitatea culturală se încadrează printre cele prevăzute în statutul lucrătorului cultural. Apoi, va fi o înregistrare la Ministerul Culturii în cadrul unui registru prin care se va realiza și această evidență practică a lucrătorilor. Cel mai probabil va fi un mic experiment în următorii trei ani, când se va vedea exact ce interes există pentru această zonă, cât de mult oamenii au înțeles ce trebuie să facă, cât de mult își doresc acest statut sau cât de bine sau rău facem. Dar, varianta cea mai pesimistă ar fi să nu existe acest statut, fiindcă prin el se încearcă o îmbunătățire și o scoatere din precaritate și din umbra aceasta intermitente a muncii din sectorul cultural. Și atunci, prin acest contract de activitate culturală, se va intra în legalitate.



    Ca orice legislație, statutul lucrătorului cultural profesionist este perfectibil, dar, moment, cei vizați direct se bucură că s-a făcut un prim pas important pentru depășirea precarității situației lor.






  • Premianții Galei Radio România Cultural 2022

    Premianții Galei Radio România Cultural 2022

    Gala Premiilor Radio România Cultural, ediția a XXI-a, și-a desemnat câștigătorii’ luni, 18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.

    Moment deosebit de așteptat de lumea culturală, evenimentul s-a bucurat de prezența multor personalități ale lumii culturale și artistice, a Ministrului Culturii, dl. Lucian Romașcanu, a Președintelui Director General al Radio România, dl. Răzvan Ioan Dincă, a jurnaliștilor și criticilor, dar și a unui numeros public ce a umplut sala Teatrului Odeon. Un moment deosebit al serii a fost recitalul Nicu Alifantis & ZAN.

    Gala a revenit pe scena Teatrului Odeon după doi ani de absență. Astfel, au fost acordate și trei premii speciale și un premiu de excelență care recunosc reușite și evenimente extraordinare din perioada pandemiei:

    Premiul de excelență al Galei Premiilor Radio România Cultural i-a revenit doctorului Cătălin Denciu și echipei secției de Terapie Intensivă a Spitalului Județean Piatra-Neamț.

    A fost o perioadă grea, atât pentru personalul medical, cât și pentru pacienții noștri și pentru familiile acestora. Eforturile noastre au fost marcate de succese, dar și de multe nereușite și tragedii, care și-au pus amprenta asupra vieții noastre, a tuturor. Sperăm ca lecțiile solidarității și umanității învățate în această perioadă să nu dispară niciodată. Mulțumim și suntem recunoscători organizatorilor acestei gale pentru premiul acordat și dorim tuturor Sărbători Pascale binecuvântate, cu liniște și sănătate alături de cei dragi!( dr. Cătălin Denciu)

    Premiul special pentru educație a fost acordat platformei de pregătire la matematică MateX.xyz.

    Premiul special pentru știință a fost acordat acordat fondatorului Graphs.ro, Dragoș Vana.

    Premiul special pentru literatură a fost decernat Librăriei La Două bufnițe, din Timișoara.

    Premiile acordate pentru anul 2021 sunt următoarele:

    La categoria PROZĂ: Alina NELEGA, pentru cartea un nor în formă de cămilă, Editura Polirom, 2021;

    La categoria POEZIE: Simona POPESCU, pentru Cartea plantelor și animalelor;

    La categoria TEATRU: Teatrul Andrei Mureșanu din Sfântu Gheorghe

    pentru spectacolul Consimțământ de Evan Placey, în regia lui Radu Afrim;

    La categoria FILM: Otto Barbarul, regia Ruxandra Ghițescu;

    La categoria ARTE VIZUALE : Mircia Dumitrescu, pentru cele patru expoziții personale de anvergură din 2021;

    La categoria ȘTIINȚĂ: Prof.univ.Răzvan Cherecheș, Directorul Departamentului de Sănătate Publică al Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, pentru campania de promovare a măsurilor de sănătate publică anti-COVID din România;

    La categoria MUZICĂ: Nicu Alifantis & Zan, pentru albumul Dimov • Leoneed is love;

    La categoria EDUCAȚIE: Asociația Narada – pentru proiectele care aduc tehnologia secolului 21 mai aproape de educație.

    Proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii.

    Un eveniment: Radio România

    Producător: Radio România Cultural

    Co-producător: TVR 3

    Partener: Teatrul Odeon

    Sponsori: ZAREA, Organizația Somelierilor din România 2011, AQUA Carpatica, Hotel Cișmigiu.

  • Generaţia viitoare 25.03.2022

    Generaţia viitoare 25.03.2022

    Debutul la New York al artistei Ioana Stanca, cu studii la Accademia di Belle Arti di Roma și la Universitatea Națională de Arte din București, beneficiară a Bursei Brătianu” oferite de Ministerul Culturii din România (2020). Tânăra expune la Galeria Brâncuși” a Institutului Cultural Român din New York o instalaţie de tip mixed media, ”I Suddenly Unfurled Many Eyes / Brusc am deschis mulţi ochi”, precum și broderii ce explorează temele intimității și identității feminine.



  • Instituțiile subordonate Ministerului Culturii acționează pentru susținerea refugiaților

    Instituțiile subordonate Ministerului Culturii acționează pentru susținerea refugiaților

    Ministerul Culturii, prin instituțiile subordonate, se alătură demersurilor de ajutorare a refugiaților, printre care se numără și artiști, victime ale războiului de pe teritoriul ucrainean.

    Mulțumesc tuturor colegilor care s-au implicat în astfel de acțiuni de susținere și întrajutorare a celor care suferă în aceste zile, din cauza războiului. Drama umanitară de la frontierele României este alinată și datorită bunătății și ospitalității românilor noștri. Mobilizarea oamenilor este impresionantă, iar vecinii noștri găsesc aici un acasă cel puțin temporar, a afirmat Ministrul Culturii, Lucian Romașcanu.

    În semn de solidaritate faţă de poporul ucrainean, toate spectacolele instituţiilor publice de cultură aflate în subordinea Ministerului Culturii, care vor avea loc în perioada următoare, vor fi precedate de un moment de reculegere pentru victimele războiului, precum şi de un îndemn la rugăciune pentru toți cei care trăiesc în Ucraina, în aceste vremuri tulburi.

    Teatrul Național de Operetă și Musical Ion Dacian a început la data de 3 martie, o campanie umanitară de strângere de donații (alimente neperisabile, haine, pături, medicamente, produse de îngrijire copii şi produse de igienă) pentru refugiații din Ucraina, intitulată Muzica unește, războiul dezbină, care vor fi redirecționate către centrele de refugiați din Suceava. Totodată, în semn de solidaritate cu poporul ucrainean, fațada teatrului va fi luminată, în perioada următoare, în culorile drapelului Ucrainei.


    Opera Națională Română Cluj-Napoca     se alătură celor care susțin financiar cauza persoanelor afectate de situația războiului. Într-un parteneriat umanitar alături de Filarmonica de Stat Oradea și Asociația Napoca Felix din Cluj-Napoca, are loc vineri, 4 martie, evenimentul THE ARMED MAN: MISĂ PENTRU PACE, în cadrul căruia foaierul Operei va fi special amenajat cu urne pentru donații. Pentru cei care nu reușesc să ajungă la eveniment este pusă la dispoziție posibilitatea transferului bancar, în următoarele conturi deschise: RON: RO71BTRLRONCRT0555258001 / EUR: RO21BTRLEURCRT0555258001 / USD: RO25BTRLUSDCRT0555258001

    Titular: Asociația Napoca Felix – Mențiune obligatorie: PENTRU UCRAINA.


    Opera Națională București     s-a alăturat demersurilor de ajutorare a artiștilor victime ale războiului de pe teritoriul ucrainean și vineri, 4 martie, de la ora 15:00, cinci balerini ucraineni refugiați în România își vor începe programul de studiu alături de balerinii și maeștrii de balet ai Operei din București. La întâlnire participă și Ministrul Culturii, Lucian Romașcanu.

    Mai mult, Opera Națională București se alătură campaniei de strângere de donații, derulată de Asociația Caradja Cantacuzino. Astfel, începând din data de 7 martie, sediul ONB devine punct de colectare, deschis între orele 9:00 și 17:00.


    Teatrul Național I.L. Caragiale din București,     la inițiativa Sindicatului Actorilor din TNB și cu susținerea conducerii instituției, a realizat o acțiune de ajutorare a refugiaților. Astfel, autocarul instituției a plecat luni dimineața (28 februarie 2022) spre Suceava, pentru preluarea unui grup de refugiați, costurile acțiunii fiind suportate de către Sindicatul TNB. Vor urma și alte acțiuni similare.

    Începând de la 1 martie, înaintea fiecărui spectacol susținut pe toate scenele TNB, se va difuza un mesaj audio de 1 minut Rugă pentru pace, citit de poeta Ana Blandiana și realizat de Radio România Cultural.


    Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti     a pus la dispoziție un spațiu de colectare pentru alimente neperisabile, apă, pături, saci de dormit pentru a fi donate centrelor de primire refugiați.

    Punctul de colectare este deschis la Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti, Șos. Kiseleff nr. 30, Sector 1 – Holul Clădirii Administrative, de luni până duminică, între orele 9:00 – 17:00.

    De altfel, Muzeul se implică și în transportul donațiilor strânse de publicul larg care va ajunge în cursul zilei de 4 martie, la Isaccea, județul Tulcea, iar zilele trecute a transportat alimente, produse de igienă personală și nu numai pentru cei 200 de studenți străini care au fost cazați în zona Corbeanca, județul Ilfov. Acțiunea face parte din proiectul Slava Ucraina.


    Colectivul Muzeului Național de Istorie a României     a achiziționat produse (alimente neperisabile, medicamente, scutece, produse de igienă, ciorapi, mănuși, căciuli, recipiente pentru mâncare, tacâmuri de unică folosință, dezinfectant, pături, pungi, saci menajeri, mâncare pentru animale) pe care le-au donat pentru refugiații din Ucraina, către centrul de ajutor din Calea Griviței 200.

    Totodată, începând de astăzi, 4 martie, Muzeul Național de Istorie a României va oferi acces gratuit cetățenilor ucraineni.


    Corul Național de Cameră Madrigal – Marin Constantin     a înregistrat și publicat Imnul Național al Ucrainei – Încă nu a murit Ucraina / Ще не вмерла Україна Tania Kolotylo, o tânără refugiată din Ucraina a fost invitată să cânte alături de Corul Madrigal, dirijat de Cezar-Mihail Verlan. Producția este disponibilă pentru preluare la:

    Link YouTube: https://www.youtube.com/watch?v=pi4W1cNA_y4

    Link Meta: https://www.facebook.com/MadrigalOficial/videos/290389166381350/

    Totodată, prin Programul Național Cantus Mundi, Corul Madrigal va întreprinde mai multe acțiuni la nivel național dedicate copiilor din centrele amenajate pentru refugiați pe teritoriul nostru. Specialiștii și formatorii Madrigal și Cantus Mundi pregătesc o serie de ateliere interactive de comunicare prin muzică și mișcare și educație muzicală, în cadrul cărora vor lucra împreună cu copiii și adolescenții din familiile găzduite în România.


    Filarmonica George Enescu     a dedicat cele două concerte simfonice din zilele de 3 și 4 martie 2022 celor care rezistă cu eroism și care apără libertatea și valorile democratice în Ucraina, precum și victimelor războiului ce se desfășoară în această țară. De asemenea, instituția se alătură campaniei inițiate de Radio România Cultural, intitulată Rugă pentru pace, prin difuzarea înaintea concertelor din această săptămână a unui fragment literar aparținând scriitoarei Svetlana Aleksievici, în lectura poetei Ana Blandiana, prin care postul de radio face apel la solidaritate și compasiune față de tragedia din Ucraina. Fragmentul este reprodus și pe coperta programelor de sală.Alături de Ucraina și #StandWithUkraine sunt mesajele ce pot fi văzute, alături de steagul Ucrainei, începând din data de 2 martie, pe Muzeul Național Brukenthal din Sibiu.

    Muzeul Național Brukenthal și alte instituții de cultură din Sibiu își arată suportul față de Ucraina în aceste momente dificile. Instituția a adresat un îndemn către vizitatori și sibieni la solidaritate și ajutor, în Sibiu existând deja un centru de colectare pentru donații.


    Muzeul Național de Artă al României     își declară solidaritatea față de poporul ucrainean prin amplasarea unui banner dedicat, pe fațada MNAR, în zilele următoare. De asemenea, cetățenii refugiați din Ucraina pot intra gratuit la muzeu și la toate activitățile conexe.Complexul Muzeal Național Moldova Iași oferă posibilitatea vizitării gratuite a muzeelor din componența sa pentru toți refugiații ucraineni, în baza unui act de identitate.

    FOTO: Colectarea donațiilor la Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti

  • Jocurile Francofoniei 2022 – prelungirea termenului pentru artişti

    Jocurile Francofoniei 2022 – prelungirea termenului pentru artişti

    Ministerul Culturii a prelungit până pe 15 septembrie 2021 termenul de înscriere pentru constituirea delegației de artiști care va reprezenta România la Jocurile Francofoniei 2022. Jocurile vor organizate în perioada 19-28 august 2022, la Kinshasa, Republica Democrată Congo, de către Organizația Internațională a Francofoniei (OIF).



    Jocurile Francofoniei este o competiție culturală și sportivă de anvergură, care se adresează artiștilor români cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani din următoarele discipline culturale: artă stradală (hip-hop, jonglerie, marionete gigant), arte vizuale (pictură, sculptură/instalație, fotografie), creație și interpretare muzicală, povești și povestitori, dans, literatură și creație digitală.



    Competiția încurajează apariția tinerelor talente artistice francofone pe scena artistică internațională, prin evidențierea și punerea lor în valoare. De asemenea, Jocurile promovează originalitatea culturilor francofone în toată diversitatea lor și susțin dezvoltarea schimburilor artistice între țările francofone.



    Candidaturile se transmit doar online, prin www.wetransfer.com, la adresa de email JocurileFrancofoniei2022@cultura.ro, într-un singur email cu titlul Jocurile Francofoniei 2022”, până la data de 15 septembrie.



    Mai multe detalii privind înscrierea, documentele necesare, ca şi calendarul selecţiei, găsiţi PE ACEST LINK.



    Regulamentul de organizare a preselecției naționale pentru Jocurile Francofoniei, ed. a IX-a 2022 poate fi găsit AICI.



    Mai multe informații despre Jocurile Francofoniei: www.jeux.francophonie.org



    Descărcați AICI broșura cu informații despre Jocurile Francofoniei 2022.



    Regulamentul-cadru al ediției a-IX-a a Jocurilor Francofoniei 2022 (în limba franceză) poate fi găsit AICI.

  • Apel pentru artişti – Jocurile Francofoniei 2022

    Apel pentru artişti – Jocurile Francofoniei 2022

    Ministerul Culturii lansează un apel de selecție în vederea constituirii delegației de artiști care va reprezenta România la cea de-a IX-a ediție a Jocurilor Francofoniei, organizate în perioada 19-28 august 2022, la Kinshasa, Republica Democrată Congo, de către Organizația Internațională a Francofoniei (OIF).



    Jocurile Francofoniei reprezintă o competiție culturală și sportivă de anvergură, care se adresează artiștilor români cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani din următoarele discipline culturale: artă stradală (hip-hop, jonglerie, marionete gigant), arte vizuale (pictură, sculptură/instalație, fotografie), creație și interpretare muzicală, povești și povestitori, dans, literatură și creație digitală.



    Competiția încurajează apariția tinerelor talente artistice francofone pe scena artistică internațională, prin evidențierea și punerea lor în valoare. De asemenea, Jocurile promovează originalitatea culturilor francofone în toată diversitatea lor și susțin dezvoltarea schimburilor artistice între țările francofone.



    Candidaturile se transmit doar online, prin www.wetransfer.com, la adresa de email JocurileFrancofoniei2022@cultura.ro, într-un singur email cu titlul Jocurile Francofoniei 2022”, până la data de 15 august.



    Mai multe detalii privind înscrierea și documentele necesare acesteia găsiţi la: http://www.cultura.ro/apel-pentru-artisti-jocurile-francofoniei-2022-termen-limita-15-august-2021

  • Ministerul Culturii lansează campania de promovare ‘Diaspora citeşte româneşte’

    Ministerul Culturii lansează campania de promovare ‘Diaspora citeşte româneşte’

    Diaspora
    citeşte româneşte – un proiect de promovare a lecturii în limba română Ministerul Culturii, în parteneriat cu Grupul Editorial Litera, lansează
    campania de promovare ‘Diaspora citeşte româneşte’, în cadrul căreia persoanele
    aflate departe de ţară pot avea acces gratuit, timp de 120 de zile, la
    platforma online diaspora.citeste.ro.


    Platforma oferă acces la
    peste 2 000 de cărţi digitale (ebook, audiobook, videobook, fişe de lucru) din
    toate domeniile de interes: de la literatură românească şi străină, ficţiune
    pentru copii şi adulţi, cele mai noi şi mai căutate cărţi ale momentului,
    bestselleruri, până la atlase şi enciclopedii electronice National Geographic,
    Dorling Kindersley, videobookuri Disney, materiale educaţionale Macmillan
    Education, Oxford University Press, Harvard University Press, teste MENSA sau
    STEM, manuale şi auxiliare şcolare.


    Platforma se adresează doar
    persoanelor aflate departe de ţară, cărora le dă posibilitatea să citească în
    limba română de pe orice dispozitiv cu acces la internet (telefon, tabletă sau
    computer). ‘Cărţile în limba română vor fi mai aproape de românii aflaţi
    departe de ţară. Ei vor avea acces imediat, iar acest proiect îi poate ajuta în
    dezvoltarea lor personală. Încurajăm cititul oriunde şi pentru oricine. Pentru
    românii din ţară avem deja campania #citeşteromâneşte, în cadrul căreia
    recomandăm alegerea autorilor români pentru lectura în timpul liber. Atunci
    când condiţiile sanitare ne vor permite, vom veni şi cu alte proiecte care să
    încurajeze cititul, mai ales în rândul tinerilor’    , a declarat Bogdan Gheorghiu,
    Ministrul Culturii.


    Proiectul Diaspora citeşte
    româneşte va ajuta la îmbunătăţirea limbajului copiilor care merg la şcoală
    peste hotare, dar şi la păstrarea identităţii naţionale. Pentru a beneficia de
    lecturi gratuite pe diaspora.citeste.ro, beneficiarii campaniei
    trebuie să compleze un formular de înscriere, disponibil pe platformă. ‘Limba
    maternă este unul dintre cele mai importante repere de identitate în viaţa
    fiecăruia dintre noi. Indiferent în ce parte a lumii s-ar afla, românii vor să
    citească româneşte şi să ofere copiilor lor poveşti româneşti sau cărţi in
    limba română.


    Platforma diaspora.citeste.ro oferă
    tuturor această posibilitate: indiferent că vor să citească în româneşte
    ultimul bestseller internaţional sau că vor să pună copiilor la culcare un
    audiobook cu poveştile lui Creangă, fiecare va găsi ce i se potriveşte. Ne
    bucurăm că prin parteneriatul cu Ministerul Culturii putem să oferim românilor
    din diaspora biblioteca pe care – deşi şi-ar fi dorit – nu au putut să o pună
    în bagaj, la plecarea din ţară’,     a declarat Dan Vidraşcu, directorul general al
    Grupului Editorial Litera.


    diaspora.citeşte.ro este
    singura platformă online dedicată românilor de pretutindeni, care oferă acces
    la un număr atât de mare şi de diversificat de titluri electronice noi, actuale
    şi exclusive. În fiecare lună, diaspora.citeşte.ro se
    îmbogăţeşte cu cele mai noi apariţii editoriale şi educaţionale, astfel că
    navigarea va aduce mereu ceva nou şi incitant. În plus, platforma poate fi atât
    o experienţă individuală, cât şi una de grup, atunci când se doreşte ca o carte
    să fie ascultată sau vizionată în familie sau alături de prieteni.
    Dezvoltatorii platformei diaspora.citeşte.ro au
    în vedere şi adăugarea unor produse interactive care să facă lectura şi
    învăţarea un proces cât mai agreabil.

  • Un muzeu octogenar îşi serbează tinereţea

    Un muzeu octogenar îşi serbează tinereţea

    La împlinirea a 84 de ani de la deschiderea Muzeului Național al Satului
    Dimitrie Gusti din București, acest paradis din nordul capitalei,
    este mai tânăr ca oricând şi celebrează prin diverse evenimente şi Anul
    omagial Dimitrie Gusti și Școala Sociologică de la București, instituit de
    Academia Română, declarat astfel la 140 de ani de la naşterea lui Dimitrie
    Gusti – prestigios sociolog, membru marcant al Academiei Române și Președinte
    al Academiei Române (1944-1946).


    Despre declararea anului 2020 ca an omagial al personalităţii omului de
    cultură Dimitrie Gusti, ne-a vorbit Paula Popoiu, managerul Muzeului :Anul omagial Dimitrie Gusti
    şi şcoala sociologică de la Bucureşti a fost decretat astfel de Academia
    Română, la începutul anului, când aici (la Academia Română) a avut loc şi sesiunea
    omagială Dimitrie Gusti. Academia română, mă bucur, că dă o mare importanţă
    acestui mare om de cultură, mare profesor, mare ministru, care a fost Dimitrie
    Gusti şi care ne-a lăsat această comoară numită Muzeul Satului.

    Sigur, nu o să
    fac acum istoria şcolii sociologice. Vreau doar să subliniez cât de importantă
    este această creaţie, singura care a rămas de fapt, concret, după ce şcoala
    sociologică de la Bucureşti a fost interzisă, după ce Dimitrie Gusti a fost
    expulzat din viaţa culturală. Este important că a rămas în urma muncii imense
    pe care a făcut-o această şcoală, creaţia care se cheamă Muzeul Satului. Şi
    după cum toţi ştiţi, şcoala sociologică de la Bucureşti nu a făcut cercetări ca
    să creeze Muzeul Satului, ci ca să amelioreze viaţa ţăranului din sate. A fost
    o cercetare sociologică cu alt scop. Dar a rămas în urmă acest muzeu.


    Muzeul şi-a deschis porțile pentru public în anul 1936. Expoziția
    permanentă acoperă o suprafață de 14 ha având 380 de monumente, 60.000 de
    obiecte în colecțiile de patrimoniu și peste 250.000 de documente de arhivă
    referitoare la sat și viața sa tradițională. Expozițiile permanente și cele
    temporare atrag un număr de 500.000 de vizitatori anual. Muzeul Satului este,
    în perioade obişnuite, obiectivul cultural cel mai vizitat din România, deschis
    în toate zilele săptămânii.


    Şi cum, în vacanţe, Muzeului
    Național al Satului Dimitrie Gusti ne obişnuise cu atelierele
    organizate pentru copii, am vrut să aflăm de la Paula Popoiu care este situaţia
    anul acesta, când, după o două luni, muzeele îşi deschid timid porţile, în
    condiţii de distanţare şi protecţie la care nimeni nu s-ar fi gândit vreodată. :

    Vara pe uliţă va fi însă în
    luna august. Am zis să nu luăm deocamdată hotărâri în privinţa acestui proiect,
    pentru că până în august se mai pot întâmpla multe lucruri. Dar ca să nu stăm
    doar să aşteptăm să vedem ce se întâmplă, ne gândim totuşi să facem cu un număr
    limitat de copii, pentru că avem această posibilitate de a îi duce în curţile
    caselor, să facem măcar câteva ateliere. Adică să nu lăsăm copiii toată vacanţa
    fără posibilitatea de a face ceva. Majoritatea acţiunilor cu publicul şi cu
    copiii, mai ales, vor fi în spaţiul online, pentru moment. Ne vom adapta din
    mers. Copiii nu vor fi uitaţi. Avem deja în spaţiul online Căsuţa cu poveşti.
    În afară de actorii care ne-au ajutat şi cărora le mulţumesc, am citit şi eu şi
    colegii mei poveşti. Vom continua în spaţiul online, pentru moment, şi pe
    măsură ce lucrurile se vor derula, ne vom adapta.


    Muzeul organizează tradiţional
    evenimente şi festivaluri, în care meşteri populari şi rapsozi, arată
    vizitatorilor crâmpeie din viaţa satelor. Dar pentru că nu doreşte să rămână în
    afara timpurilor, după digitalizarea arhivei muzeului, a mai apărut un proiect,
    tot digital, Tezaure umane vii, despre care ne-a vorbit Paula Popoiu: Este în primul rând meritul
    doamnei Camelia Moise, care este jurnalist, care a făcut filmele şi noi doar
    ne-am raliat acestui proiect şi vom continua împreună cu domnia sa cercetările
    şi scoaterea în evidenţă a acestor meşteri, rapsozi, care sunt foarte
    importanţi pentru că ei reprezintă un fel de chintesenţă a culturii
    tradiţionale, în acest moment.



    Irina Cajal, subsecretar de stat în Ministerul Culturii, a rememorat
    începuturile sale la acest muzeu şi a transmis un mesaj de încurajare: Mă gândesc că acum 60 de
    ani, am păşit în acest muzeu, în stânga mea era domnul Focşa şi în dreapta mea
    domnul Stahl şi domnul Tancred Bănăţeanu. Deci trei mari iniţiatori ai acestui
    muzeu şi iubitori (n.r. ai lui). Eu am făcut antropologie, ştiţi bine că sunt
    eleva lui Levi Strauss, dar am trăit în acest muzeu, de mulţi mulţi ani şi
    iubesc acest muzeu şi pot să vă spun că parte din viaţa mea este dedicată
    acestui muzeu şi oamenilor de aici.

    Avem foarte multe proiecte la Ministerul
    Culturii, eu mă ocup foarte mult de minorităţi, de festivaluri ale
    minorităţilor naţionale, de tot ce e legat de artă populară şi de frumos, iar
    ca fiică a unui mare virusolog, profesorul Cajal (n.r. tatăl Irinei Cajal), care s-a ocupat toată viaţa lui de
    virusuri şi în casa noastră s-au discutat foarte mult, vreau să fiţi siguri că
    virusul ăsta va dispărea şi ne va lăsa să ne vedem ca mai înainte de viaţa
    noastră frumoasă, pe care acum o regretăm şi va fi din nou, vă promit!



    Şi cum în muezeu au fost plantte flori, iar viaţa satului şi-a păstrat
    ritmurile dintotdeauna, nu vă putem decât invita să vă bucuraţi de verde,
    miresme, tezaur şi pace, în incinta lui.

  • Colaborarea statelor membre în protejarea patrimoniului cultural european

    Colaborarea statelor membre în protejarea patrimoniului cultural european

    Colaborarea
    statelor membre în protejarea patrimoniului cultural european a fost una dintre
    temele de dezbateri la o conferință de profil care s-a desfășurat la
    Sighișoara.

    Zeci
    de experți europeni în patrimoniu s-au reunit, luna trecută, la Sighișoara,
    pentru a dezbate tema calității în practicile patrimoniului cultural, în cadrul
    conferinței Patrimoniul european: experiențe comune, particularități
    regionale.


    Evenimentul a fost organizat de Ministerul Culturii
    și Identității Naționale, împreună cu Institutul Național al Patrimoniului, în
    contextul Președinției române a Consiliului Uniunii Europene.


    Tema
    cheie a conferinței a fost discutarea căilor prin care cooperarea europeană
    poate să sprijine Statele Membre și sectorul patrimoniului cultural în vederea
    protejării patrimoniului Europei.


    Directorul
    general al Institutului Național al Patrimoniului, Ștefan Bâlici a subliniat cu
    acest prilej necesitatea intensificării cooperării
    între actorii patrimoniului cultural din țările Europei, nu doar la nivel de
    proiect, ci și la nivel funcțional, instituțional și administrativ:




    Una din concluzii a fost aceasta a necesității de a întări cooperarea. Or,
    lucrul acesta se poate face și prin diversificarea programelor europene care
    finanțează astfel de proiecte în cooperare. Sigur că există și acum nenumărate
    variante, menționez doar Interreg-ul, instrument de finanțare dedicat
    proiectelor realizate în cooperare, darn oi am identificat o problemă, o lipsă
    de cooperare mai degrabă la nivelul instituțiilor publice de protecția patrimoniului.
    Deci la nivelul ăsta instituțional și administrativ și cred că aici trebuie
    întărite instrumentele prin care se pot face schimburi de personal, proiecte în
    comun, care să trateze aceleași probleme, deci cooperarea la nivelul acesta
    administrativ și cel al generării de politici publice.




    În cadrul conferinței de la Sighișoara s-a subliniat
    necesitatea colaborării între autorități și instituții din sistemele publice naționale
    dedicate protejării patrimoniului, între universități și centre de pregătire și
    formare, între organizații ale societății civile și comunități, totul pentru a
    putea beneficia de experiența altora în domeniul protejării patrimoniului
    cultural.


    De asemenea, s-a
    remarcat ideea că societatea civilă reprezintă cel mai activ și eficient
    partener al sistemului public de protecție a patrimoniului, iar secretarul
    General Europa Nostra Sneška Mihailović, a accentuat ideea că renașterea
    Europei trebuie să înceapă prin patrimoniul său cultural.




  • 2018 – începe o nouă etapă în activitatea CNDB

    2018 – începe o nouă etapă în activitatea CNDB


    Centrul Naţional al Dansului Bucureşti (CNDB), singura instituţie publică de cultură, aflată în subordinea Ministerului Culturii, care susţine, dezvoltă, promovează dansul contemporan şi artele performative din România, se pregăteşte anul acesta pentru mutarea, în 2019, într-un nou spaţiu, mult mai adecvat activităţii sale. Pregătirile pentru mutarea fizică sunt însoţite şi de proiecte pe măsură, despre care discutăm în continuare.



    Anul 2017 s-a încheiat pentru Centrul Naţional al Dansului Bucureşti, aşa cum se întâmplă de patru ani încoace, cu Gala Premiilor CNDB, gândite pentru a celebra, fără ierarhizare, excelenţa. La această a patra ediţie, echipa CNDB a ales să aducă omagiu unor personalităţi care au construit de-a lungul secolului XX contextul coregrafic contemporan din România. “Pionierii dansului românesc au spart canoane, au emancipat dansul, au fost nişte curajosi”, a spus Vava Ștefănescu, managerul CNDB. Laureaţii Premiilor CNDB 2017, desemnaţi în urma muncii de cercetare făcute de departamentul de specialitate al Centrului, sunt coregrafii şi dansatorii Floria Capsali, Vera Proca-Ciortea, Iris Barbura, Lizica Codreanu, Paule Sybille, Stere Popescu, Gabriel Negri, Esther Maghiar şi Trixy Checais.



    Această propunere a prefaţat, într-un fel, ceea ce se va întâmpla anul acesta, dar şi în 2019, în existenţa şi activitatea Centrului, declară managerul Vava Ştefănescu: “A fost o opţiune destul de radicală, pentru că la CNDB se închide o etapă şi începe o alta. Urmează să ne mutăm în 2019 în clădirea dedicată Centrului Naţional al Dansului. Până acum a fost un tip de lucru, un tip de promovare şi de tendinţă de a face vizibil dansul contemporan. De acum, trebuie să ne uităm altfel şi să ne pregătim altfel. Şi cred că se impune un reviriment instituţional sau de atitudine instituţională, mai degrabă, din perspectiva acestui mare moment care va fi mutarea în clădirea de pe Strada Popişteanu 3, adică Sala Omnia. În momentele în care se închide o etapă, fără să vrei, vine cumva într-o logică interioară să te uiţi înapoi. Şi datorită acestor oameni dansul contemporan are un viitor. Am considerat că neapărat trebuie să omagiem acele personalităţi, pe care nu trebuie să le uităm şi cărora trebuie să le trăim, într-un fel, reuşitele, îndrăzneala, curajul, afirmaţiile şi mai ales spargerea limitelor şi a unei stări de tradiţie. Deci, cumva, spiritul acelor omagiaţi este ceea ce urmează să se întâmple la Centrul Dansului. Te uiţi în spate şi, de fapt, vezi în viitor”.



    Centrul Naţional al Dansului Bucureşti este producător, gazdă, formator, cercetător, mediator. Care este strategia prin care doreşte să producă schimbare pe toate aceste planuri aflăm tot de la Vava Ştefănescu: “Centrul se va muta în centru şi cred că 2018 şi o parte din 2019 nu vor fi altceva decât o continuă pregătire pentru ca în 2019 să putem chiar deschide porţile într-un sens foarte clar pentru public, cu un mesaj clar, cu o atitudine clară. Acest lucru este extrem de important. De aceea, cred că prima axă a acestei strategii este intensificarea ideilor, dialogurilor şi a prezentărilor publice. Sunt multe proiecte, care vor fi multiplicate şi, dacă nu multiplicate, atunci vor avea o durată mai mare, astfel încât să aibă un impact mai important, sau vor avea nevoie de un efort de vizibilitate şi de implicare a publicului mult mai important decât am făcut-o până acum. Încercăm să multiplicăm reprezentaţiile cu coproducţiile, producţiile sau spectacolele invitate la noi nu numai în Bucureşti, ci şi în ţară. N-am reuşit să deschidem filiale sau “antene” ale CNDB în celelalte oraşe pentru că Ministerul Justiţiei a spus că trebuie să treacă prin Parlament o astfel de hotărâre, ceea ce e interesant. Dar vom deschide acele capete de pod de care avem nevoie şi de care publicul din ţară are nevoie. Ştim cu toţii că nu se poate concentra cultura coregrafică doar la Bucureşti”.



    Din aceeaşi strategie face parte şi organizarea de mini-stagiuni în mai multe oraşe din ţară. Pentru început, la Craiova şi Târgu-Mureş. Urmează Iaşi, Cluj, Timişoara şi poate chiar şi Constanţa şi Braşov.



    Încheiem cu o privire “de la Centru” asupra dansului contemporan din România. Managerul CNDB, coregrafa Vava Ştefănescu e de părere că arată chiar foarte bine: “Arată mult mai bine decât acum 10 ani. Dar mie mi se pare că a reuşit să se alinieze, însă nu mai reuşeşte să aibă o voce proprie, pe care să şi-o construiască singur. Cu alte cuvinte, lipseşte în gândirea artistică discursul aparte, lipsesc ideile într-adevăr noi sau îndrăzneţe. Este foarte bine că dansul contemporan este invitat peste tot, sunt multe producţii… mult mai multe decât acum patru ani chiar. Au apărut şi festivaluri, şi teatre care produc… E foarte bine! Dar sunt înscrise în aceeaşi estetică cuminte. Faptele îndrăzneţe sau mai problematice încep să-şi piardă din putere, să piardă atenţia publicului. Centrul Naţional al Dansului se străduieşte şi luptă să ofere cadre largi în care public şi artişti să se simtă reprezentaţi. Pe de altă parte, artiştii au misiunea să fie autentici, să lupte să-şi afirme o voce individuală, personală. M-aş bucura să se expună mai mult la riscul de a nu fi aplaudaţi atât de mult, dar de a stârni întrebări, de a stârni dezbateri prin ceea ce fac. Singur Centrul nu va putea niciodată, dar artiştii sunt mai mulţi. Iar publicul este şi mai numeros. Deviza sub care o să ne desfăşurăm toată activitatea şi luptele din 2018 este cea prin care spunem tuturor: “You are the context”. Tu eşti, faci, construieşti contextul. Mi se pare foarte important ca oamenii – public, artişti – să se autoîmputernicească şi să fie conştienţi că au un loc şi un volum în jurul lor şi în funcţie de ei se întâmpă lucrurile. Nu numai la CNDB. Şi în politică, şi în economie, şi în viaţa socială”.