Radio România Internațional

Tag: Ministerul Economiei

  • Misuri tră băgarea tru practico a sancțiunilor internaționale

    Misuri tră băgarea tru practico a sancțiunilor internaționale

    Impactul tră economia naţională a sancţiunilor internaționale băgati a companiilor controlate di entităț ruseşti di itia a conflictului ditu Ucraina nu lipseaşti s’hibă alăsatu nanăparti. Protecţia a lucrtorloru români ditu aesti companii easti ună prioritate tră Guvernul a Româniillei – diclară, gioi, tru un comunicat, ministrul a Economiillei di la București, Florin Spătaru. România lipseaşti să s’adapteadză şi s’llia misuri cât cama ntrăoară, tra s’nu agiungă la crizi şingiru — nica spusi ministrul. Reacția a lui yine tru contextul tru cari Executivul adoptă ună ordonanță di urgență, prit cari companiile ditu România controlate di entităţ rusești vizati di sancţiuni va s’poată să-şi facă lucurlu ma largu fără conturi blocate, ama maş car ava s’intră sum un sistemu di viglleari a Statlui. Scupolu easti diplo: băgarea garanţii cari s’asiguripsească că regimul di sancţiuni ali Uniunii Europene nu easti zñiipsitu, ună ş-ună cu protejarea a firmilor și a păzarillei aucurlui românescu.



    Cama salami, ună companie ditu România ţi easti sum sancţiuni va s’pitreacă ună căftari a Ministerlui a Economiillei, cari va s’verifică cara aesta tiñiseaşti condiţiile di funcționare. Cara căftarea easti aprobată, atumţea easti aleptu un reprezentantu ditu cadrul a Ministerlui cari va s’aibă harea di vigllitoru permanentu, iara fondurile şi resursele economiţi ale companie va s’hibă diblocate. Tru aestu kiro, vigllitorlu va s’poată s’lliaa parti, tru harea di observator, la andamasili di lucru a Adunarillei Generală a Acţionarilor, asociaţilor, Consiliului di administraţie şi alti andamasi di lucru mutrinda managementul a companiillei; va s’aibă acces tru tuti locaţiile tru cari ş-dizvărtescu activitatea, cum şi la tute documentele aprukeati di persoana juridică. Vugllitorlu va s’informeadză, tutunăoară, Ministerul cându va s’aibă şubei mutrinda nitiñisearea a sancţiunilor. Cara aesti şubei s’confirmă, atumţea ali companie va-lli si llia ndreptul tra s’hibă pi lucru şi easti, diznou, bagă ti restricții.



    Ordonanţa guvernamentală di urgenţă fu adoptată tru idyea dzuuă tru cari reprezentanțălli a aţiloru aproapea 2.600 di lucrători a societatillei TMK-ARTROM ditu Slatina și Reșița, producătoare di ţevi laminate, cu acţionariat rusesc, s-dusiră București tra s’mută caplu dinintea a sediului Executivului. Elli eara niifharistusiţ ligati di amănărli mutrinda amănărli ti păltearea a tiñiiloru di cathi mesu şi avea frixea că pot tra ş-keară lucurli di lucru. Tora, pot s’adille haristusiţ! Idyea cu elli, tuţ româñilli cari lucreadză tru companii iu rușllii au acțiuni. Uidisitu cu ministrului Florin Spătaru, tru industria metalurgică suntu nai cama multi ahtări companii, tru cari suntu tru lucru aproapea 22.000 di persoane, iara tru industria auto s’estimeadză că pot s’hibă zñiipsiti 5.000 di locuri di lucru, ditu aproapea 200.000.


    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala







  • Măsuri pentru aplicarea sancțiunilor internaționale

    Măsuri pentru aplicarea sancțiunilor internaționale

    Impactul asupra economiei naţionale al sancţiunilor internaționale impuse companiilor controlate de entități ruseşti din cauza conflictului din Ucraina nu trebuie neglijat. Protecţia angajaţilor români din aceste companii este o prioritate pentru Guvernul României – a declarat, joi, într-un comunicat, ministrul Economiei de la București, Florin Spătaru. România trebuie să se adapteze şi să ia măsuri cât mai rapid posibil, pentru a evita crize în lanţ – a mai spus ministrul. Reacția lui vine în contextul în care Executivul a adoptat o ordonanță de urgență, potrivit căreia companiile din România controlate de entităţi rusești vizate de sancţiuni îşi vor putea continua activitatea fără conturi blocate, însă numai dacă vor intra sub un sistem de supraveghere de Stat. Scopul este dublu: introducerea de garanţii care să asigure că regimul de sancţiuni al Uniunii Europene nu este prejudiciat, simultan cu protejarea firmelor și a pieței muncii românești.

    Concret, o companie din România supusă sancţiunilor va trimite o solicitare Ministerului Economiei, care va verifica dacă aceasta îndeplineşte condiţiile de funcționare. Dacă cererea este aprobată, atunci este desemnat un reprezentant din cadrul Ministerului care va avea calitatea de supraveghetor permanent, iar fondurile şi resursele economice ale companiei vor fi deblocate. În acest timp, supraveghetorul va putea participa, în calitate de observator, la şedinţele Adunării Generale a Acţionarilor, asociaţilor, Consiliului de administraţie şi alte ședinţe privind managementul companiei; va avea acces în toate locaţiile în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi la toate documentele primite de persoana juridică. Supraveghetorul va informa, totodată, Ministerul când există suspiciuni privind nerespectarea sancţiunilor. Dacă aceste suspiciuni se confirmă, atunci companiei i se retrage dreptul de a funcţiona şi este, din nou, supusă restricțiilor.

    Ordonanţa guvernamentală de urgenţă a fost adoptată în aceeași zi în care reprezentanți ai celor circa 2.600 de angajaţi ai societăţii TMK-ARTROM din Slatina și Reșița, producătoare de ţevi laminate, cu acţionariat rusesc, s-au deplasat la București pentru a protesta în fața sediului Executivului. Ei aveau nemulţumiri legate de întârzierile privind plata drepturilor salariale şi se temeau că şi-ar putea pierde locurile de muncă. Acum, pot răsufla ușurați! Asemenea lor, toți românii care lucrează în companii unde rușii dețin acțiuni. Potrivit ministrului Florin Spătaru, în industria metalurgică sunt cele mai multe astfel de companii, în care sunt angajate de aproximativ 22.000 de persoane, iar în industria auto se estimează că pot fi afectate 5.000 de locuri de muncă, din aproximativ 200.000.


  • Modificări în guvernul de la Bucureşti

    Modificări în guvernul de la Bucureşti

    Abia învestit, la sfârşitul lui iunie, Guvernul PSD-ALDE de la Bucureşti
    a fost, deja, spus unei prime mici remanieri. Fost ministru al Economiei, Mihai
    Fifor preia portofoliul Apărării, iar deputatul Gheorghe Şimon vine în locul
    lui la Economie. Liderii social-democraţi spun că responsabilitatea de care a
    dat dovadă Fifor în acţiunile întreprinse ca ministru al Economiei a fost
    principalul criteriu în nominalizarea sa pentru Apărare. Noul şi, deopotrivă,
    vechiul ministru consideră, la rându-i, că e recomandat de experienţa dobândită
    în privinţa programelor de înzestrare a armatei, în urma unei colaborări foarte
    bune între cele două ministere.

    Mihai Fifor: Sunt familiarizat cu problemele
    care sunt acolo şi eu sper să trecem la treabă şi să ducem la bun sfârşit ceea
    ce ne-am propus, ca prioritate înzestrarea Armatei Române în parteneriat cu
    Ministerul Economiei, cu industria de apărare românească, industrie care
    performează şi trebuie să fie principalul furnizor pentru armata română.

    Tot experienţa, ca vicepreşedinte al Comisiei pentru politică economică,
    reformă şi privatizare din Camera Deputaţilor, este, spun şefii lui de partid,
    argumentul pentru învestirea lui Şimon la Economie. Gheorghe Şimon: Strict
    pe Ministerul Economiei, discutăm că avem în lucru legea minelor, avem în lucru
    legea apelor minerale, avem în lucru redevenţele.

    Tot la capitolul
    experienţă, presa de la Bucureşti nu-şi refuză plăcerea de a nota că Şimon este acţionar majoritar la o fabrică din judeţul de
    baştină, Maramureş, odinioară cotată drept foarte modernă, dar
    ajunsă acum în procedură de faliment. Mult mai numerose sunt speculaţiile
    privind schimbarea de la Apărare.     Din opoziţie, preşedintele PNL,
    Ludovic Orban, a acuzat Guvernul ca nu ar dori să-şi onoreze angajamentul de a
    aloca 2% din PIB pentru înzestrarea Armatei.

    Fostul ministru, Adrian Ţuţuianu,
    a demisionat acum o săptămână, după ce premierul Mihai Tudose i-a reproşat
    comunicarea deficitară pe tema plăţii soldelor şi salariilor militarilor şi
    civililor din Armată. Ministerul Apărării anunţase că angajaţii îşi vor primi
    luna aceasta doar soldele şi salariile, fără norma de hrană şi fără a fi virate
    la bugetul de stat contribuţiile la asigurări şi impozitul pe venit. Anunţul
    MapN a fost infirmat atât de premier, cât şi de ministerul de Finanţe, care au
    afirmat că nu sunt dificultăţi în ceea ce priveşte plata drepturilor
    salariale.

    Unii comentatori politici văd în demisia lui Ţuţuianu o reglare de
    conturi în interiorul PSD, unde s-ar fi conturat doi poli de putere, unul în
    jurul premierului, iar celălalt în jurul preşedintelui Liviu Dragnea. Analiştii
    economici, în schimb, se tem că neînţelegerea de la MapN e un simptom al
    penuriei reale de fonduri şi că, în pofida unei creşteri economice record,
    Guvernul nu va putea onora promisiunile foarte generoase cu care PSD a câştigat
    alegerile.

  • Jurnal românesc – 21.02.2017

    Jurnal românesc – 21.02.2017

    Aproape 5% din maşinile verificate, anul trecut, de Registrul Auto Român prezentau pericol iminent de accident. Cele mai multe probleme tehnice au fost descoperite la sistemele de frânare şi direcţie. Este vorba despre aproximativ 3.800 de autovehicule cu defecţiuni grave din cele 77.000 de maşini verificate anul trecut. La maşinile mai vechi de 15 ani proporţia de respingere este de 60%, în timp ce la autoturismele de până la 8 ani au fost neconformităţi la aprox. 40%. Registrul Auto Român verifică starea tehnica la autovehicule de până la 3,5 tone, iar în urma controalelor efectuate în colaborare cu Poliţia Rutieră, la nivel naţional, au fost aplicate, anul trecut, 27.000 de amenzi şi au fost reţinute aproape 700 de permise.

    România a
    exportat servicii informatice şi informa­ţio­na­le în valoare de aproape 2,5
    miliarde de euro, anul trecut, în creştere cu 16% faţă de 2015, arată datele
    publicate de Banca Naţională. În acelaşi timp, excedentul din comerţul
    internaţional cu servicii IT a ajuns la 1,7 mld. euro, în creştere cu 23% faţă
    de anul anterior şi dublu faţă de acum patru ani. În 2016, serviciile de IT au con­­tinuat
    să aducă venituri mai mari din export decât turismul pentru cel de-al patrulea
    an consecutiv. În total, exporturile de servicii IT au reprezentat 14% din
    totalul exporturilor de servicii din România în 2016 şi au adus un aport de 22%
    din totalul excedentului din comerţul internaţional cu servicii al României.




    România a
    exportat, în primele zece luni din 2016, îmbrăcăminte şi accesorii în sumă de
    2,41 miliarde euro, o valoare cu 1,2% mai mare faţă de cea din 2015, conform
    datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică. Importurile de
    îmbrăcăminte şi accesorii s-au cifrat la 1,13 miliarde euro, fiind cu peste 25%
    mai mari comparativ cu cele din perioada ianuarie-octombrie 2015. Conform
    datelor Ministerului Economiei, valoarea totală a comerţului internaţional al
    României, în primele 10 luni ale anului trecut, a depăşit 103 miliarde
    euro, în creştere cu 5,3% faţă de primele zece luni din 2015.




    500 de militari din
    România, Bulgaria, Macedonia, Muntenegru, Serbia, Slovenia, Ucraina şi Statele
    Unite participă, până pe 1 martie, în judeţul Galaţi, la exerciţiul
    multinaţional Platinum Eagle 17.1,
    din cadrul Black Sea Rotational Force 17     .
    Potrivit
    MapN, obiectivul principal al manevrelor este
    antrenarea subunităţilor participante într-o concepţie unitară, pentru
    menţinerea capacităţii operaţionale şi creşterea interoperabilităţii, prin exersarea
    procedurilor de comandă şi control şi executarea de trageri cu armamentul din
    dotare. Black Sea Rotational Force 17 este un exerciţiu anual, condus de
    Comandamentul Forţelor Infanteriei Marine ale SUA, care se desfăşoară în zona
    Mării Negre, în Balcani şi în regiunea Caucazului.

  • Reuniunea Anuală a Consilierilor Economici

    Reuniunea Anuală a Consilierilor Economici

    Secretarul de Stat pentru Investiții Străine și Parteneriat Public-Privat, Alexandru Năstase, a participat ieri, 6 iulie 2015, la cea de a VIII-a Reuniune a consilierilor din rețeaua de reprezentare economică externă, organizată de Ministerului Economiei, Comerțului și Turismului (MECT).

    La reuniune au luat parte oficiali români, printre care Mihai Tudose, Ministrul Economiei, Comerțului și Turismului, Radu Podgorean, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Mihai Daraban, Președintele CCIR, Florin Vodiță, Secretar de Stat în cadrul MECT, Dumitru-Daniel Botănoiu, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Luminița-Teodora Odobescu, Consilier de Stat la Cancelaria Primului Ministru.

    În discursul său, Alexandru Năstase a prezentat rolul Departamentului pentru Investiții Străine și Parteneriat Public-Privat în demersurile Guvernului de deschidere a României pentru investitorii străini și de repoziționare a țării noastre pe harta internațională a investițiilor.

    În cadrul Departamentului am creat serviciul one-stop-shop/InvestRomania care asigură asistență tehnică investitorilor străini atât în faza de proiect cât și după realizarea investiției. Rezultatele noastre vorbesc de la sine: avem un portofoliu de 65 de proiecte în fază de intenție cu o valoare de 1,8 miliarde de euro, a căror implementare ar însemna crearea a 15.000 de locuri de muncă, a declarat Secretarul de Stat.

    De asemenea, Alexandru Năstase a amintit de partenerii pe care i-a avut Departamentul în realizarea unor acțiuni de promovare și în sprijinirea unor proiecte investiționale semnificative pentru România, mulțumind consilierilor economici din Franța, Germania, Portugalia, China, America, Spania sau India.

    Evenimentele pe care le-am organizat sau la care am participat de la Paris, Lille, Hanovra, Munchen, Lisabona, Xiamen, Ningbo au reprezentat ocazii excelente de prezentare a avantajelor competitive ale României pentru a convinge investitorii străini că țara noastră este o destinație de afaceri profitabilă, a încheiat oficialul român.

    Reuniunea are loc la București în perioada 6-8 iulie, iar în cadrul acesteia va fi analizată activitatea reprezentanților economici ai MECT din cadrul Birourilor de Promovare Comercială Economică și vor avea loc discuții privind intensificarea și optimizarea promovării mediului de afaceri românesc și a produselor și serviciilor companiilor românești pe piețele externe, precum şi stabilirea priorităţilor pentru etapa următoare a activităţii.