Radio România Internațional

Tag: Ministerul Finantelor

  • Rezervele valutare, în creştere

    Rezervele valutare, în creştere

    Rezervele valutare ale Bancii Naţionale a României au crescut luna trecută comparativ cu nivelul înregistrat la final de februarie şi au depăşit pragul de 64 de miliarde de euro. În cursul lunii martie, au avut loc alte intrări de 1,7 miliarde de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor şi altele. De asemenea, au avut loc ieşiri de 638 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută, plăţi din contul Comisiei Europene şi altele. Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la peste 103 tone, însă valoarea a crescut la aproape şapte miliarde de euro, ca urmare a majorării preţurilor pe piaţa internaţională.

    Analistul economic Constantin Rudniţchi spune că aceste depozite permit Băncii Naţionale să asigure o stabilitate a cursului de schimb valutar. Însă sunt şi un semn că unele fonduri europene rămân la BNR şi nu sunt utilizate rapid în economie. Constantin Rudniţchi: “Această consolidare continuă a rezervei internaţionale ne poate spune şi că există o slabă, să zicem, realizare a proiectelor de investiţii cu fonduri europene. Se vorbeşte destul de mult despre faptul că o bună parte din banii care vin din fonduri europene rămân parcaţi la Banca Naţională şi nu se duc în economia reală, dar sigur că, din acest punct de vedere, lucrurile se pare că încep să se mai mişte, în sensul că avem nişte investiţii care sunt chiar decontate, n-avem o cifră clară, dar din câte vedem, totuşi, fondurile încep să fie cheltuite cu o viteză mai mare şi cu un nivel mai mare.”

    BNR a mai anunțat că IRCC, indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor, a scăzut la 5,90% pe an, de la 5,97 de procente, nivel publicat în urmă cu trei luni. Este prima reducere importantă din ultimul an. IRCC reprezintă media aritmetică a ratelor de dobândă zilnice atribuite tranzacțiilor interbancare din trimestrul anterior. Potrivit experților, indicele ar urma să cunoască din luna iulie o a doua scădere până la 5,84%. Tendinţa este clar una descrescătoare, iar evoluţia va duce la diminuarea ratelor la creditele ipotecare contractate de către aproape 500.000 de români.

    Acesta este indicele după care se calculează dobânda pentru creditele cu dobândă variabilă acordate în lei după luna mai a anului 2019, când avea valoarea de 2,36%. IRCC a fost gândit de Guvernul României ca o soluție pentru contrabalansarea efectelor indicelui ROBOR, care creștea rapid de la o lună la alta spre finele anului 2018 și, odată cu el, și ratele românilor.

    În ceea ce privește ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, acest indice a scazut și el la 6,05 % pe an, de la 6,06 % pe an în şedinţa precedentă.

  • România, un pas către aderarea la OCDE

    România, un pas către aderarea la OCDE

    Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică a aprobat, săptămâna aceasta, primul Aviz Formal, ca urmare a evaluării României în cadrul Comitetului Înalţilor Funcţionari pentru Buget, a informat Ministerul Finanţelor de la Bucureşti. Este primul Aviz Formal din cadrul procesului de aderare a României la OCDE, precizează sursa. Evaluarea a avut loc în decembrie anul trecut. În cadrul ei, ministerul Finanţelor a prezentat reformele întreprinse de România din perspectiva alinierii la politicile şi practicile OCDE în domeniul guvernanţei bugetare. Aceste refome vizează, în principal, eficientizarea cheltuielilor, capacitatea de a face faţă provocărilor bugetare şi supravegherea eficientă a procesului bugetar.

    Concret, au fost punctate progresele României prin raportare la 4 principii cheie care ghidează monitorizarea statelor candidate: eficientizarea cheltuielilor, prin alocarea şi realocarea eficientă a resurselor publice pe baza unor dovezi concrete; capacitatea de a face faţă provocărilor bugetare existente şi viitoare şi de a aborda priorităţile politice de nivel înalt într-un mod sustenabil; acurateţea şi accesibilitatea cheltuielilor publice prin mecanisme clare de transparenţă şi responsabilitate; supravegherea eficientă a procesului bugetar de către parlamente şi existenţa unor mecanisme de implicare a cetăţenilor.

    Potrivit ministerului Finanţelor, aderarea la această organizaţie internaţională este un pas vital pentru România în drumul către dezvoltare şi stabilitate economică. Aderarea, susţin Finanţele de la Bucureşti, nu este doar un obiectiv, ci o necesitate pentru progresul şi bunăstarea românilor.

    “A fi parte din OCDE nu înseamnă doar acces la expertiză de vârf într-o varietate largă de domenii, ci ne-ar deschide oportunităţi uriaşe: atragerea investiţiilor străine, stimularea inovaţiei şi creşterea competitivităţii sunt doar câteva dintre avantaje” a scris pe pagina sa de Facebook ministrul Finanţelor, Marcel Boloş.

    “Suntem pe deplin implicaţi în procesul de aderare, tratăm fiecare etapă cu maximă seriozitate şi suntem dornici să colaborăm cu experţii OCDE pentru a ne alinia la cele mai bune politici şi practici OCDE”, a declarat reprezentantul Ministerului Finanţelor, în debutul evaluării.

    OCDE este un for interguvernamental care are ca obiect de activitate identificarea, diseminarea şi evaluarea aplicării politicilor publice optime pentru asigurarea creşterii economice, prosperității şi dezvoltării sustenabile în rândul statelor membre, precum și la nivel global. OCDE este continuatoarea fostei Organizații Europene pentru Cooperare Economică, fondată în 1948 pentru a pune în aplicare Planul Marshall, finanțat de Statele Unite pentru reconstrucția continentului european după cel de-al doilea Război Mondial. Cei 38 de membri ai OCDE sunt state dezvoltate, care deţin aproximativ 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe.

  • Îngrijorări privind preţul combustibililor

    Îngrijorări privind preţul combustibililor

    Guvernul
    de la București continuă, săptămâna aceasta, să analizeze legislaţia privind
    energia, în încercarea de a controla creşterea preţurilor în domeniu, și pregăteşte
    strategia pentru resurse minerale neenergetice. Totodată, Ordonanţa privind
    plafonarea preţului la lemnul de foc revine în atenţia senatorilor din
    comisiile de specialitate, după ce documentul elaborat de guvern a dus la o
    criză pe piaţă. În ceea ce privește energia, executivul analizează proiectul
    unui act normativ, elaborat de ministerul de resort, care să reglementeze, în
    anumite condiţii, piaţa internă.


    Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Dan
    Drăgan, declară că piaţa a fost oarecum reglementată, dar că se caută noi
    măsuri şi pentru viitor. În acest moment, analizăm
    toate oportunităţile, toate opţiunile şi toate scenariile care pot fi pregătite
    în cazul în care va fi necesară o asemenea măsură. Deja piaţa este oarecum
    reglementată, prin plafoanele care au fost instituite şi pentru energie
    electrică, şi pentru gaze naturale. Aşa cum am spus, suntem în evaluarea unor
    anumite scenarii pe care am putea să le implementăm şi suntem în discuţii
    inclusiv cu partenerii din guvern, respectiv Ministerul Finanţelor, pentru a
    vedea şi sursele necesare pentru aceste plăţi.


    Tot săptămâna aceasta,
    guvernul de la București pregăteşte strategia pentru resurse minerale
    neenergetice – Orizont 2035. Actul normativ are ca obiective găsirea de resurse
    minerale care pot fi exploatate, realizarea unei industrii naţionale a
    cuprului, care să realizeze produse finite cu valoare adăugată mare şi
    asigurarea exploatării superioare a grafitului, pentru producerea pe teritoriul
    ţării a bateriilor. În ceea ce privește criza de pe piața lemnului din România,
    după plafonarea preţului la 400 de lei metrul cub (circa 80 de euro), lemnul de
    foc şi produsele derivate au dispărut de pe piaţă. În acest context, specialiştii
    în domeniu atrag atenţia că preţul plafonat nu este realist, pentru că nu
    acoperă costuri precum prelucrarea sau transportul. În plus, reprezentanţii
    Asociaţiei ProLemn cer reducerea TVA la 5% pentru toate produsele din lemn
    destinate încălzirii locuinţei, în condiţiile în care plafonarea preţului a
    creat blocaje severe în piaţă. Potrivit acestora, nu poate exista un preţ unic
    valabil pe toate lanţurile de distribuţie a lemnului de foc.

    Cel mai probabil, Ordonanţa
    privind plafonarea preţului la lemnul de foc va fi amendată de senatori astfel
    încât categoriile vulnerabile să fie sprijinite în perioada de iarnă. Senatorul
    USR, Aurel Oprinoiu, explică în ce va consta acest sprijin: Să
    venim cu un sistem de vouchere, în care să ajutăm acele persoane vulnerabile,
    aşa cum am venit către ceilalţi cetăţeni ai României în această perioadă de
    criză, cu o plafonare şi, evident, cu o susţinere a energiei electrice sau a
    gazului.


    Senatorii trebuie să vină cu o soluţie în aceste zile, altfel
    ordonanţa trece tacit în forma actuală de Senat, care este primă cameră
    sesizată.


  • Muabeţ mutrinda paraimpozitarea a şingirlui ditu energie

    Muabeţ mutrinda paraimpozitarea a şingirlui ditu energie

    Coaliţia di guvernare PSD-PNL-UDMR ş- pripusiră că, stămâna yinitoare, s’vulusească un act normativ pritu cari să-lli paraimpoziteadză producătorlli, intermediarlli şi furnizorlli di energie. Lidirlli ali coaliţie căftară a ministerului di Finanţe şi Autoritatillei Naţională di Reglementare tru Energie s’facă simulările anănghisiti şi aeastea s’hibă părăstisiti tu dzălili ţi yinu, di itia că, până pi 1 di yismăciuni, guvernul s’aibă pi measa di lucru un actu normativ cari să ndreagă di tamama turlia şi valoarea supraimpozitarilli. Personaj controversat, atacat nu maş di opoziţie ică di presă, că şi di partenerlli işiş social-dimocraţi tră turlia tru cari kivernisescu criza, ministrul Energiillei, libearalu Virgil Popescu, spuni tora că profiturile multu mări ditu domeniu lipseaşti s’hibă eliminate. El diadi ca exemplu intermediarlli, ti cari spune că maş ancupără ieftin di la producători şi vindu scumpu a consumatorilor.


    Virgil Popescu “Nă mindumu multu di multu la ună impozitare ti tut şingirlu di producţie, intermediere şi furnizare. Tru gheneral, un impozit, ună taxă, nu easti apufusită di Ministerul Energiei. Noi putem s’dămu consultanţă pi comate di energhie, himu prezenţă tru grupurli di lucru, ama aclo, s’dzăţemu, lidirlli di proiect sunt Autoritatea di Reglementare tru Energie, cari ari tuti datili centralizate, şi Ministerul di Finanţe. Lipseaşti s’hibă cât ma corect şi cât ma sertu. Nu pot născănţă s’adară profituri multu mări şi alţălli s’li păltească. Impozităm pi tută lumea atumţea când suntu profituri multu mări. Şi păzarea di energie electrică, tru născănti zone, faţi profituri multu mări. După mine, un intermediar di energie electrică ică di gaze naturale nu lipseaşti s’amintă multu di ndauă procente. Ia şi vindi, nu faţi altuţiva.”


    Ministrul Popescu nica spusi că, tru toamnă, guvernanţăllii va s’apufusească ţi va si s’facă pi păzarea energetică după 31 martie 2023, dată până la cari easti tru lucru ordonanţa di urgenţă ţi plafoneadză păhadzlli la energie electrică şi la gazele naturale. Tru aestu kiro, pi continent crescu boţli cari u stipsescu Rusia că, după ţi u aputrusi Ucraina, ufiliseaşti exporturile di hidrocarburi ca ună armată, tră s’arăzbuna tră sancţiunile băgati di occidintali. Ditu ună văsilie ţi un kiro eara neutră şi di arada nviţată s’aibă emburlăki cu aruşlli, cancelarlu austriac, Karl Nehammer, căftă ali Uniuni Europene “s’ampartă păhălu ali energie electrică di aţelu a gazelor”, tra să scadă facturile la curent. Şeflu a guvernului conservator di Viena spusi că subiectul lipseaşti s’hibă zburătu tru ună andamasi di ananghi şi că “păhălu ali electricitati lipseaşti să scadă”, iara prezidintulu rus, Vladimir Putin, numata lipseaşti s’hibă alăsatu s’apufusească cafi dzuă tru loclu a europenilor. “Lipseaşti s’dănăsimu aestă nibunille cari agudiaşti tru aestu kiro păzărli di energie” – cundille Nehammer.




    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala









  • Discuţii privind supraimpozitarea lanţului din energie

    Discuţii privind supraimpozitarea lanţului din energie

    Coaliţia de guvernare PSD-PNL-UDMR şi-au propus ca, săptămâna viitoare,
    să adopte un act normativ prin care să supraimpoziteze producătorii,
    intermediarii şi furnizorii de energie. Liderii coaliţiei au cerut, deja, ministerului
    de Finanţe şi Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie să facă
    simulările necesare şi acestea să fie prezentate în zilele următoare, pentru ca,
    până pe 1 septembrie, guvernul să aibă pe masa de lucru un act normativ care să
    stabilească exact modul şi valoarea supraimpozitării. Personaj controversat,
    atacat nu doar de opoziţie ori presă, ci şi de propriii parteneri
    social-democraţi pentru modul în care gestionează criza, ministrul Energiei, liberalul
    Virgil Popescu, spune acum că profiturile foarte mari din domeniu trebuie să
    fie eliminate. El a dat ca exemplu intermediarii, despre care spune că doar
    cumpără ieftin de la producători şi vând scump consumatorilor.

    Virgil Popescu Ne gândim foarte mult la o impozitare a întregului lanţ de producţie,
    intermediere şi furnizare. În general, un impozit, o taxă, nu e stabilită de
    Ministerul Energiei. Noi putem da consultanţă pe zona de energie, suntem
    prezenţi în grupurile de lucru, dar acolo, să zicem, liderii de proiect sunt
    Autoritatea de Reglementare în Energie, care are toate datele centralizate, şi
    Ministerul de Finanţe. Trebuie să fie cât mai corect şi cât mai ferm. Nu pot
    unii să facă profituri foarte mari şi alţii să le plătească. Impozităm pe toată
    lumea atunci când sunt profituri foarte mari. Şi piaţa de energie electrică, în
    anumite zone, face profituri foarte mari. După mine, un intermediar de energie
    electrică sau de gaze naturale n-ar trebui să câştige mai mult de câteva
    procente. Ia şi vânde, nu face nimic altceva.

    Ministrul Popescu a mai
    spus că, în toamnă, guvernanţii vor decide ce se va întâmpla pe piaţa
    energetică după 31 martie 2023, dată până la care este în vigoare ordonanţa de
    urgenţă ce plafonează preţurile la energie electrică şi la gazele naturale. Între
    timp, pe continent se înmulţesc vocile care acuză Rusia că, după ce a invadat
    Ucraina, uzează de exporturile de hidrocarburi ca de o armă, pentru a se
    răzbuna pentru sancţiunile impuse de occidentali. Dintr-o ţară altminteri
    neutră şi obişnuită să facă afaceri cu ruşii, cancelarul austriac, Karl
    Nehammer, a cerut Uniunii Europene să decupleze preţul energiei electrice de
    cel al gazelor, pentru a scădea facturile la curent. Şeful guvernului
    conservator de la Viena a afirmat că subiectul trebuie discutat într-o reuniune
    de urgenţă şi că preţul electricităţii trebuie să scadă, iar preşedintele
    rus, Vladimir Putin, nu mai trebuie lăsat să decidă zilnic în locul
    europenilor. Trebuie să oprim această nebunie care loveşte în prezent pieţele
    de energie – a conchis Nehammer.


  • Prima rectificare bugetară din 2019

    Prima rectificare bugetară din 2019

    Guvernul de
    la Bucureşti a făcut, luni, prima
    rectificare bugetară pe 2019. Au fost majorate sumele alocate ministerelor
    Finanţelor, Dezvoltării, Muncii, Mediului, dar şi SRI. Au pierdut, în schimb,
    bani Transporturile, Mediul de Afaceri sau Educaţia. Ministrul Finanţelor,
    Eugen Teodorovici, a precizat că, pe primul trimestru al anului, creşterea
    economică a fost de 5% şi că
    se respectă pragul deficitului bugetar de 2,76%.

    Eugen Teodorovici: Rectificarea bugetară asigură plata în întregime a salariilor,
    pensiilor şi, desigur, sumele necesare proiectelor de investiţii aflate în derulare
    şi cele care sperăm noi că vor începe până la final de an şi care vor
    înregistra şi plăţi aferente. Nu este vorba de tăieri de fonduri sau de
    reduceri de finanţare. Este vorba doar de a corecta, poate, anumite
    supradimensionări, supraestimări iniţiale, făcute la momentul la care s-a
    elaborat bugetul pe 2019.

    Liberalii, în opoziţie parlamentară, consideră
    că rectificarea este construită pe cifre false. Preşedintele PNL, Ludovic
    Orban: Imaginea bugetului arată, practic, că acest Guvern şi majoritatea
    PSD-ALDE şi-au bătut joc de banii care au fost atraşi din taxe şi impozite, au
    risipit banii publici în cheltuieli clientelare, în tot felul de acţiuni care
    nu au nicio legătură cu interesele cetăţenilor români şi astăzi sunt în
    situaţia în care se pune sub semnul întrebării existenţa unor cheltuieli fundamentale
    pentru a putea asigura funcţionalitatea serviciilor publice către cetăţenii
    români.     Critici la adresa
    rectificării bugetare au venit, la adresa PSD, şi din partea partenerilor
    juniori la guvernare. Doar în aparenţă surprinzător, gestul ALDE vine să
    confirme ceea ce mulţi intuiau de ceva vreme – şi anume că, în perspectiva alegerilor
    prezidenţiale din noiembrie, dar şi a scrutinelor electorale de anul viitor, relaţia
    până acum cordială dintre social-democraţi şi liberal-democraţi
    tinde să se erodeze încet, dar sigur. ALDE a cerut – nici mai mult, nici
    mai puţin – un nou program de guvernare şi un Cabinet restructurat şi
    competent. După discuţii cu liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, şefa PSD şi
    a Guvernului, Viorica Dăncilă, a anunţat că nu va fi nicio restructurare, ci o
    remaniere.

    Cât despre ajustarea programului de guvernare, aceasta ar putea fi
    gata până la 1 septembrie. PSD şi ALDE vor continua să guverneze împreună, dar
    Viorica Dăncilă nu are de gând să renunţe la candidatura la prezidenţiale, aşa
    cum îi sugerase Călin Popescu-Tăriceanu, care s-ar vedea candidatul unic al celor
    două formaţiuni. În fine, social-democraţii nu îmbrăţişează ideea ALDE de a
    coopta la guvernare partidul PRO România, al lui Victor Ponta, fost prim-ministru,
    care şi-a înființat vara
    trecută formaţiunea cu
    parlamentari și lideri locali ai PSD, din care a plecat nu fără scandal.

  • Preţurile şi clasificarea combustibililor

    Preţurile şi clasificarea combustibililor

    Începând din această toamnă, o directivă a Uniunii Europene prevede schimbarea
    denumirii carburanţilor la pompă. Oficialii europeni spun că noua etichetare va
    ajuta şoferii să găsească mai
    uşor combustibilii potriviţi indiferent de ţara în care se află. Directiva
    privește toate statele membre UE cât şi alte țări vecine cum ar fi:
    (Islanda, Norvegia, Serbia, Elvetia, Macedonia, Lichtenstein şi Turcia).


    Benzina este marcată cu litera E încadrată într-un cerc, urmată de una
    sau de două cifre, după caz. La motorină, avem litera B, încadrată
    într-un pătrat, urmat de o cifră. A treia etichetă este un romb care va indica
    toţi carburanţii alternativi. H2 (în romb) semnifică alimentarea cu Hidrogen,
    în timp ce pompele de gaz natural lichefiat vor avea inscripţia GNL (în romb),
    iar cele cu gaz natural comprimat vor avea GNC în romb.


    Pentru benzină noile denumiri vor arăta procentul de etanol din
    carburant. Astfel, avem benzină E5, E10 și E85. Primele două au 5%,
    respectiv 10% etanol și pot fi folosite în mașinile convenționale, cu mici
    restricții pentru câteva motorizări în cazul celui de-al doilea sortiment.
    Însă, benzina E85 conține 85% etanol și nu poate fi folosită într-o mașină
    convențională cu motor cu aprindere prin scânteie.


    Pentru motorină noile denumiri
    indică procentul de biodiesel aflat în amestec. Motorina va primi litera B
    urmată de una sau de două cifre. Vor exista sortimentele B7 și B10, care
    înseamnă 7 procente biocarburant, respectiv 10 procente biocarburant. Pentru
    acestea nu există contraindicații pentru motoarele diesel existente pe piață. Urmează
    să fie lansată motorina XTL, care este obținută exclusiv din surse sintetice.
    Indiferent de sortimentul de motorină, denumirea specifică va fi amplasată
    într-un pătrat.


    Ministerul
    Finanţelor are în vedere eliminarea supraaccizelor la carburanţi începând cu
    anul viitor. In prezent, un litru de benzină costă în jur de 5 lei şi 80 de bani (1,23 euro),
    iar un litru de motorină costă peste 6 lei (1,27 euro) la majoritatea pompelor.

  • Cifre bugetare îngrijorătoare

    Cifre bugetare îngrijorătoare

    Deficitul bugetului general consolidat al României a ajuns la aproape 15 miliarde de lei (circa 3,2 miliarde de euro) în primul semestru al anului, reprezentând 1,61% din PIB. Este de peste două ori mai mare faţă de primele şase luni din 2017, însă se situează sub nivelul prognozat de guvern, de 2,21% din PIB. Cifrele au fost anunţate de Ministerul Finanţelor, care a precizat că în prima jumătate a anului veniturile bugetare au fost mai mari cu aproape 13%, însă ritmul de creştere a cheltuielilor a fost semnificativ mai mare, cu aproape 19% faţă de aceeaşi perioadă din 2017.



    Datele Ministerului de Finanţe arată la capitolul venituri că cel mai mult au crescut încasările din contribuţiile de asigurări, cu aproape 37%. Ministerul a mai constatat că în iunie s-a îmbunătăţit colectarea veniturilor din TVA, care au crescut cu peste 15 procente faţă de luna iunie 2017, însă s-au înregistrat scăderi ale încasărilor din impozitul pe salarii şi venit, de aproape 22 de procente, pe fondul reducerii cotei de impozitare de la 16% la 10%.



    La capitolul cheltuieli cel mai mult au crescut cele de personal, cu peste 24% faţă de primul semestru din 2017, situaţie determinată de majorările salariale acordate personalului bugetar. Au fost mai mari cu peste 10% şi cheltuielile pentru bunuri şi servicii. În plus, s-au înregistrat creşteri semnificative ale cheltuielilor cu asistenţa socială.



    Cheltuielile pentru investiţii, care le includ pe cele de capital, precum şi pe cele privind programele de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 9,1 miliarde de lei, de 1,5 ori mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.



    Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, avertiza, în urmă cu o lună, că deficitul bugetar este unul foarte mare pentru primele cinci luni ale anului şi este rezultatul în primul rând al creşterii de cheltuieli, iar dacă nu se ia nicio măsură şi bugetul va fi executat în continuare ca în prima parte a anului ar putea ajunge la 3,5 – 3,6% la finalul anului.



    Conform previziunilor economice intermediare din vara anului 2018, publicate la jumătatea acestei luni de Comisia Europeană, deficitul bugetar ar urma să ajungă la 3,4% din PIB în 2018, pentru ca în 2019 să se adâncească la 3,8% din PIB. Pe de altă parte, viceprim-ministrul Viorel Ştefan, declara, recent, că deficitul bugetar pentru 2018 se va situa cu siguranţă sub obiectivul de 3% din PIB, în conformitate cu tratatele Uniunii Europene, şi că ajustarea deficitului structural în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu este planificată să înceapă din 2019.

  • Jurnal românesc – 02.02.2018

    Jurnal românesc – 02.02.2018

    Ministerul Educaţiei
    şi Ştiinţei de la Kiev a acceptat pe deplin propunerile făcute de Comisia de la
    Veneţia cu privire la articolul lingvistic din Legea învăţământului şi este de
    acord că perioada de tranziţie pentru punerea în aplicare a acestui articol
    trebuie extinsă până în anul 2023. Declaraţia a fost făcută, joi, de ministrul
    ucrainean al Educaţiei şi Stiinţei, Lilia Grinevici, în timpul unei întâlniri
    cu ambasadorul român la Kiev, Cristian-Leon Ţurcanu. Grinevici a adăugat că
    Ucraina va pregăti o foaie de parcurs care să conţină fiecare pas al
    implementării articolului lingvistic din legea ucraineană a educaţiei şi a
    subliniat că Ministerul Educaţiei şi Stiinţei de la Kiev lucrează la îmbunătăţirea
    sistemului de asigurare a calităţii educaţiei, în special a învăţământului
    superior. Ministrul ucrainean şi ambasadorul României au mai abordat chestiunea
    finalizării Protocolului privind cooperarea în domeniul educaţiei între
    Ministerul Educaţiei şi Stiinţei al Ucrainei şi Ministerul Educaţiei Naţionale
    din România, a cărui semnare este planificată să aibă loc anul acesta. Alte
    subiecte de discuţie la întâlnirea dintre cei doi oficiali au inclus teme de
    interes comun, cum ar fi experienţa românească în domeniul manualelor electronice.





    Secretarul de
    stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, Ovidiu Iane,
    face, de astăzi, o vizită de lucru de 4 zile în Olanda. Agenda
    cuprinde întrevederi cu membri ai mediului asociativ şi de afaceri românesc,
    reprezentanţi ai bisericilor ortodoxe, precum şi cu reprezentanţi ai şcolilor
    româneşti de week-end. Oficialul de la
    Bucuresti va participa la Forumul Românilor din Olanda precum şi la Festivalul
    Zilele Românesti. Vizita urmăreşte atât cunoaşterea
    directă a mediului asociativ românesc din Olanda, cât şi punerea în valoare a
    membrilor comunităţii române din teritoriu implicaţi în proiecte de păstrare a
    identităţii naţionale, de promovare a valorilor culturale româneşti, de
    stimulare a spiritului asociativ, de promovare a unei imagini moderne, europene
    a României în Olanda. Ovidiu
    Iane va aborda, totodată, teme de interes pentru românii din afara granitelor
    precum Ghidul fiscal, protectia lucrătorilor români în relatia cu angajatorii
    olandezi.




    Ministerul Finanţelor anunţă că, la 1 martie, va finaliza
    un nou mecanism de declarare şi plată a contribuţiilor de către persoanele care
    au venituri din activităţi independente, urmând ca mai multe formulare să fie
    unificate. În contextul prorogării termenului de depunere a Declaraţiei 600,
    la nivelul Ministerului Finanţelor Publice este în curs de elaborare un proiect
    de act normativ care să stabilească un mecanism mai simplu de declarare şi
    plată a CAS şi CASS datorate de persoanele fizice. Se are în vedere reducerea
    numărului de declaraţii depuse de persoanele fizice, prin unificarea unor
    formulare, ca un pas important în îndeplinirea obiectivelor prevăzute în
    Programul de Guvernare privind reducerea numărului de formulare solicitate de
    ANAF si depunerea unui formular pe an pentru cei care au venituri din
    activităţi independente, a anuntat Ministerul Finanţelor.

  • Jurnal românesc – 02.03.2017

    Jurnal românesc – 02.03.2017

    Fermierii români vor putea beneficia de garanţii de stat de până la 80%
    pentru cumpărarea de terenuri. Finanţarea se va face cu dobânzi şi comisioane
    de garantare reduse, potrivit unui proiect de act normativ, aflat în dezbatere
    publică pe site-ul Ministerului Agriculturii. Documentul mai prevede facilităţi
    şi pentru dezvoltarea afacerilor în domeniul producţiei vegetale, zootehnice şi
    acvaculturii, creşterea producţiei destinate pieţei interne şi externe.
    Măsurile au fost discutate în cadrul unei întâlniri avute de ministrul de
    resort Petru Daea cu bancherii, potrivit unui comunicat al Ministerului
    Agriculturii.


    În România, rata şomajului în luna ianuarie a fost de 5,4%, faţă de 5,5%
    în luna precedentă, ajungând la cel mai scăzut nivel din 2008, arată datele
    Institutului Naţional de Statistică. Totodată, numărul şomerilor a atins, în
    prima lună a acestui an, nivelul minim din 1994, de când există astfel de
    statistici. Potrivit Eurostat, în România, valoarea fondurilor guvernamentale
    alocate pentru susţinerea politicilor publice în domeniul forţei de muncă
    corespunde unei ponderi de circa 0,2% din PIB, ceea ce plasează România pe
    ultimul loc în UE.


    Prioritatea majoră a guvernului român este atragerea de fonduri europene
    în valoare de 5,2 miliarde de euro până la sfârşitul acestui an, a anunţat
    ministrul dezvoltării regionale, Sevil Shhaideh, care este şi vicepremier.
    România a pierdut 3,5 miliarde de euro din fondurile europene pe care le-ar fi
    putut accesa în perioada 2007-2013, iar din banii alocaţi pentru 2014 – 2020 -
    perioada în care are la dispoziţie aproape 30 de miliarde de euro – Bucureştiul
    a reuşit să absoarbă circa un procent. La nivel european, rata de absorbţie
    este de aproape 3 procente pentru calendarul financiar 2014 – 2020.


    Programul Rabla va continua şi în acest an, iar valoarea tichetelor va
    creşte de la 6.500 de lei, cât a fost în 2016, la 8.000 de lei, a declarat
    ministrul Mediului, Daniel Constantin. Bugetul alocat pentru Programul Rabla va
    fi la fel ca anul trecut, respectiv 220 de milioane de lei, iar cel mai
    probabil acest program va începe la sfârşitul lunii aprilie. Potrivit
    ministrului Mediului, pentru programul Rabla Plus va fi alocată o sumă mai mare
    faţă de anul trecut, iar în paralel Ministerul Mediului vrea să finanţeze
    crearea de staţii de încărcare a maşinilor electrice.


    Ministerul Finanţelor a lansat o campanie de informare în legătură cu
    publicitatea înşelătoare şi comparativă. 447 de firme, care comercializează
    produse alimentare, băuturi şi tutun, fac parte din eşantionul selectat pentru
    această acţiune. Proiectul are scopul de a le furniza comercianţilor informaţii
    despre prevederile legale din domeniul publicităţii înşelătoare şi comparative,
    precum şi despre consecinţele acestor practici. De asemenea, sunt analizate
    mesajele campaniilor publicitare pe care aceste firme le derulează, iar în
    cazul în care se constată încălcarea legislaţiei în domeniu, vor fi aplicate
    sancţiuni. Acţiunile de informare şi verificare sunt realizate de reprezentanţi
    ai structurilor de specialitate din Direcţiile regionale ale finanţelor
    publice. Comunicatul Ministerului de Finanţe mai precizează că, în perioada
    următoare, vor începe verificări similare şi în cazul produselor farmaceutice,
    activităţilor din turism şi comerţului cu produse nealimentare.

  • Clasamentul companiilor publice din România

    Clasamentul companiilor publice din România

    Ministerul de
    Finanţe din România a publicat recent raportul pe 2014 privind activitatea
    companiilor la care statul deţine o participaţie majoritară sau integrală. Potrivit documentului, influenţa
    primelor zece întreprinderi publice în totalul general al dividendelor (vărsămintelor)
    repartizate catre bugetul de stat a crescut anul trecut faţă de 2013 cu 2,6
    puncte procentuale.

    Complexul Energetic Oltenia, companie
    cu management privat, şi Complexul Energetic Hunedoara sunt societăţile
    aflate în proprietatea statului care au raportat cele mai mari pierderi anul
    trecut. Ambele au fost create în urmă cu câţiva ani prin comasarea unor
    termocentrale din bazinul Olteniei şi, respectiv, Văii Jiului, cu câteva mine
    de lignit şi huilă. Complexul Energetic Oltenia, care reuneşte cele mai
    mari trei termocentrale din ţară -Turceni, Rovinari şi Craiova – precum şi
    minele de la fosta Societate a Lignitului Oltenia, a raportat o pierdere de aproape 700 de milioane de lei (158 milioane euro). De altfel,
    compania se confruntă şi cu probleme în justiţie, în atenţia procurorilor DNA
    existând mai multe dosare. Printre alte societăţi cu pierderi importante se
    numără şi Tarom, Compania Naţională a Uranului sau Romaero.

    Potrivit raportului, în topul celor mai profitabile a intrat în 2014 Hidroelectrica,
    chiar dacă această societate se află în insolvenţă. În top se mai află
    Transgaz, Loteria Română, Nuclear Electrica şi Transelectrica,
    Romsilva, Imprimeria Naţională, Aeroportul Bucureşti şi Registrul Auto
    Român.

    Romgaz rămâne de departe cea mai rentabilă
    societate de stat. De mai bine de trei ani, această companie ocupă primul
    loc în topul celor mai profitabile 10 societăţi româneşti de stat. Profitul
    său, în 2014, a fost de 1,4 miliarde de lei (cca 317 milioane de euro) şi va
    creşte şi în viitor, după ce un
    important zăcământ de peste 30 de miliarde de metri cubi de gaze naturale a
    fost descoperit în sectorul românesc al Mării Negre. Companiile responsabile cu
    explorările în zonă – printre care şi Romgaz – susţin că procesarea acestuia ar
    putea dura mai mulţi ani şi ar necesita inveştiţii de miliarde de dolari. Însă,
    aceste rezerve ar putea asigura consumul naţional de gaze pentru trei ani, în
    condiţiile în care, anual, România consumă circa 12 miliarde de metri cubi.

    Aşadar, pe piaţa energetică din regiune, România joacă un rol foarte important
    şi îşi va consolida rolul de hub energetic (n.red. nod de
    distributie) regional al Europei de Sud-Est şi al Balcanilor de Vest, a
    confirmat recent şi vicepreşedintele Comisiei Europene pentru Uniunea Energiei,
    Maros Sefčoviči. Prezent recent la Bucureşti, el a evidenţiat rolul strategic al României în
    cadrul Uniunii Energetice şi beneficiile pe care le-ar putea avea prin
    valorificarea energiei şi din surse regenerabile.