La marginea orașului Zărnești, din județul Brașov, se află cea mai mare
rezervaţie de urşi din lume, inaugurată oficial în 2008 de Asociația Milioane
de Prieteni și Asociaţia Mondială pentru Protecţia
Animalelor. Peste 100 de urşi şi-au găsit aici liniştea, fiind
salvaţi de la o viață crudă și abuzivă de captivitate. Fiecare urs are povestea
lui. Unii au fost salvați din cuşti sufocante, fiind doar motiv de
distracție pentru restaurante, hoteluri, fabrici, benzinării, circuri sau chiar
mănăstiri. Alţii au fost aduși de la grădinile zoologice din țară care nu le
ofereau condiții normale de viață sau de la deținătorii ilegali de urşi.
Aici, la Zărneşti, pe 70 de hectare de pădure și pășune, urșii beneficiază de
bazine cu apă, copaci pentru cațărat, locuri pentru hrănire și adăposturi
individuale. De fapt, rezervaţia s-a născut din durerea pricinuită de moartea
unei ursoaice, Maya, care a fost ţinută în captivitate
pentru amuzamentul turiștilor și pe care a salvat-o Cristina Lapiş, preşedinta
Asociaţiei Milioane de Prieteni, cea care a pus bazele acestei
rezervații:
Sunt 15 ani de când a fost înființată rezervația
și nu s-ar fi înființat dacă ursoaica Maya nu ar fi murit în brațele mele, după
ce s-a automutilat și și-a mâncat labele din față. Această ursoaică era ținută
ilegal într-o cușcă lângă Castelul Bran, la o pensiune unde se credea că poate
atrage clienți. Toţi turiștii străini care veneau în România
și treceau pe lângă acea pensiune au văzut în ce chinuri stătea ursul şi au
anunțat Asociația Mondială de Protecție a Animalelor. Am fost contactată de
această fundație care m-a rugat să văd dacă urșii sunt într-o situație atât de
gravă.
Mai erau și alți urși din Poiana Brașov, de lângă hotelul Poiana
Ursului, care erau chinuiți și atunci am făcut un jurământ că într-o zi
acești urși vor fi din nou liberi. Am început să întreb ce soluții ar fi pentru
acești urși, am avut suportul autorităților care m-au asigurat că dacă fac o
rezervație pentru acesti urși, detinuți în locuri improprii pentru un animal sălbatic,
voi avea tot suportul. Si așa a început această aventură. Pe vremea aceea nu m-am
gândit niciodată că vom ajunge la 106 urși, câți sunt în prezent. Si așa a
ajuns România să aibă cel mai mare sanctuar de urși bruni. Așa a ajuns
România, ca în 2016, acest sanctuar să fie ales cel mai etic sanctuar din lume,
al doilea fiind un sanctuar de gorile și al treilea, de elefanți.
Urşii de la Zărneşti nu mai pot fi eliberaţi niciodată în sălbaticie,
pentru că nu se mai pot readapta la viața sălbatică. Mulți dintre ei nu
suportă să vadă sau să audă oameni, pentru că au fost mult prea traumatizați de
ei.(
Am luat urși, în ultimii ani, care au fost
confiscați de Garda Națională de Mediu, urși care stăteau în Fabrica de
pâine, urși de la Fabrica de uraniu, urşi din mănăstire, urși de lângă pompa de
benzină. Sunt locuri absolut incredibile pentru aceste animale.
Erau tinuți
acolo dintr-o obișnuiță a românului, care a fost pe vremuri ursar și circar,
care dresa urșii și mergea cu ei prin târg, iar la sfârșitul vieții ursul reprezenta
un trofeu și bani. Un urs care a fost împușcat în cușcă în Poiana Brașov era un
urs care valora în jur de 10.000 – 15.000 de euro..Ursul este regele pădurilor
carpatine și e păcat să-l punem într-o cușcă și să ne batem joc de el.
Este o
mare bogăție a României și trebuie protejat. Nu numai pentru că este o
bogăție al pădurilor noastre, dar există și o Convenţie internațională de
la Berna pe care România a semnat-o și a ratificat-o printr-o lege, recunoscând
că ursul brun este animal protejat. Din păcate, nu am adunat toți urșii. In
România mai există în jur de 10-15 urşi care sunt ținuți în aceleași condiții.
De exemplu, la o pensiune de la Straja există un urs care anul aceasta a
împlinit 20 de ani de când stă închis în cușcă. 20 de ani!. In
fiecare an i se face tort și i se dă bere să bea. Filmele circulă pe youtube și
se văd în toată lumea cum noi ținem un urs lângă o pensiune ca să atragem
clienții la acea pensiune. Incercăm de 10 ani să convingem autoritățile să-l
elibereze de acolo și să-l ducă într-o rezervație, într-o grădină zoologică,
într-un loc adecvat…
România are cea mai mare populație de ursi bruni din Europa care
preferă pădurile întinse și dese, mai puţin frecventate de om. Din
păcate, presiunile crescânde asupra pădurilor au dus la multe incidente.
Unii urși coboară în gospodării și provoacă daune. Cum poate fi gestionată
această problemă, ne spune Cristina Lapiş:
In momentul de
față, în pădurile noastre – alea care au mai rămas – nu mai există fructe de
pădure, nu mai există ciuperci, nu mai există nimic că se culege tot.
Deci, ursii nemaiavând mâncare vin și caută unde le miroase. Si dacă
pensiunile, casele și vilele se construiesc în păduri, unde se face grătar,
numai că nu-i invităm pe urși și după aia ne mirăm că vin. Bineînţeles că urșii
flămânzi își caută de mâncare.
Ei nu vin
în oraş pentru că vor să se plimbe, noi mergem peste ei! Noi le-am luat
terenurile, noi nu le asigurăm mâncarea de care au nevoie și atunci soluția
este una complexă. Nici împușcarea lor nu este o soluție. Ar trebui ca hotelurile,
pensiunile, casele, care se construiesc la liziera pădurii, să se autoprotejeze,
să-și pună un gard electric, iar ursul se va opri acolo. In orașele și
satele care sunt în liziera pădurii ar trebui să se cultive meri, peri, porumb,
iar ursul căutând mâncare, s-ar opri acolo.
Ar trebui ca asociațiile
vânătorilor și regiile care se ocupă de păduri să le asigure mâncarea în
perioada de primăvară, așa acum se făcea înainte.
Şi pentru că Rezervaţia de urşi
de la Zărneşti se apropie de capacitatea maximă, Ministerul Mediului a
anunţat că va
aproba construirea unui nou sanctuar pentru urși. De asemenea, s-a hotărât ca,
începând din acest an, românii care locuiesc în localităţile de munte frecventate de urşi să beneficieze de finanţare
pentru achiziţia gardurilor electrice care să le protejeze gospodăriile.
Autorităţile mai promit finanţarea unui studiu asupra populaţiei de urşi,
realizat cu cele mai noi tehnologii disponibile şi în urma căruia ar trebui să
ştim exact numărul de exemplare pe care Romania îl deţine. (Şt.B)
