Tag: Ministerul Mediului

  • Sistemul de Garanție- Returnare, la start

    Sistemul de Garanție- Returnare, la start

    România aplică sistemul de Garanție-Returnare, pentru o reciclare
    mai eficientă a ambalajelor. Proiectul va fi funcțional începând de joi, românii urmând să plătească o garanţie de 50 de
    bani când vor cumpăra o băutură îmbuteliată de la un comerciant. După golirea
    ambalajului, consumatorul va trebui să îl aducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianţi şi va primi
    înapoi, pe loc, valoarea garanţiei plătite iniţial, fără a fi condiţionat de
    prezentarea bonului fiscal. De
    menționat faptul că, în magazine
    vor apărea treptat la raft băuturile ale căror etichete vor avea simbolul
    ambalaj cu garanţieˮ. Doar acestea vor fi purtătoare de garanţie, după cum
    atrag atenţia cei care gestionează sistemul. Aceștia mai precizează faptul că,
    atunci când vor exista, la raft, atât produsele fără garanţie, cât şi produsele
    cu garanţie, comercianţii vor fi obligaţi să afişeze garanţia separat, astfel
    încât consumatorii să ştie care sunt produsele pentru care îşi vor putea
    recupera cei 50 de bani.

    Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a estimat că, în
    câţiva ani, România îşi va îmbunătăţi semnificativ gradul de reciclare. Dacă ne uităm la ceea ce se întâmplă astăzi, constatăm că rata de colectare
    separată şi implicit de reciclare este una extrem de modestă, 12%, 13%. Iar,
    dacă ne uităm la performanţele sistemelor de garanţie-returnare din alte ţări din Europa, putem constata că,
    în Germania, spre exemplu, avem 95% la sticlă şi 98% la dozele de aluminiu.
    Acum, poate n-o să reuşim de la început să avem cifrele Germaniei, dar,
    începând cu anul trei de funcţionare, sistemul trebuie să funcţioneze la nişte
    parametri care să depăşească 90%. Ceea ce eu cred că pentru România este un
    progres extraordinarˮ.

    Ministrul
    Mediului a subliniat că acesta este cel mai mare parteneriat public-privat din
    România, fiind al doilea cel mai mare sistem de garanţie-returnare din Europa, după cel al Germaniei. Mă
    aştept nu doar la o bună cooperare a tuturor actorilor implicaţi în tot acest
    proces, dar mai ales la răbdare, pentru că sunt convins că peste cinci ani,
    când vom privi în urmă şi vom constata că avem o ţară curată, o ţară fără
    PET-uri, fără gunoaie, fără deşeuri de ambalaje, vom putea să spunem că a fost
    o idee foarte bună introducerea acestui sistemˮ, a punctat ministrul Fechet.Firma care
    gestionează sistemul estimează că, până la jumătatea anului viitor, toate
    băuturile vizate de sistemul garanţie-returnare se
    vor găsi pe rafturile magazinelor în ambalaje cu garanţie.

    Toţi comercianţii
    trebuie să amenajeze punctele de returnare şi
    să semneze contractul pentru preluarea ambalajelor. Luni, a fost inaugurat, în
    judeţul Cluj (nord-vest) primul centru de numărare şi sortare a ambalajelor,
    din sistemul integrat de colectare şi reciclare. Următoarele centre vor
    funcţiona în Timiş (vest), Bacău (est) şi Bucureşti


  • Programul ʹCasa Verde Fotovoltaiceʹ

    Programul ʹCasa Verde Fotovoltaiceʹ

    De vineri, până pe 26 iunie, prin intermediul unei
    aplicaţii informatice dedicate, persoanele fizice din România se pot înscrie în
    noua sesiune 2023 a programului ‘Casa Verde Fotovoltaice’. Una din noutățile
    acestui an este că, având în vedere numărul foarte mare de doritori şi pentru a
    nu suprasolicita aplicaţia informatică, înscrierile se vor face în 8 etape,
    câte una pentru fiecare regiune de dezvoltare a României, în ordine alfabetică,
    fiecare regiune având alocate trei zile lucrătoare. Astfel că, până pe 23 mai,
    înscrierile sunt posibile pentru locuitorii din Bucureşti și județul limitrof Ilfov.
    Potrivit ministrului Mediului, Barna Tanczos, aplicaţia Administraţiei Fondului
    de Mediu destinată înscrierii e foarte uşor de folosit. Solicitanţii nu au
    nevoie decât de câteva minute din timpul lor şi de patru documente în format
    pdf: carte de identitate valabilă la data înscrierii, extras de carte funciară,
    certificat fiscal care atestă lipsa datoriilor la bugetul de Stat şi certificat
    fiscal care atestă lipsa datoriilor la bugetul local.

    Înainte de etapa
    înscrierii persoanelor fizice în programul ‘Casa Verde Fotovoltaice’, a avut
    loc cea a firmelor şi instalatorilor care montează astfel de sisteme
    alternative de energie. Peste 250 de companii s-au înscris în program. Or,
    ministrul Mediului estima că, dacă vor fi suficienţi instalatori, fondurile deja
    alocate ar putea fi dublate. Deocamdată, bugetul programului de anul acesta
    este de 1,75 de miliarde de lei (circa 350 de milioane de euro), echivalentul a
    peste 87.000 de sisteme fotovoltaice. Datorită programului ‘Casa Verde
    Fotovoltaice’, tot mai popular și așteptat, beneficiarii obţin o finanţare de
    până la 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile, în limita sumei de 20.000
    lei (4 mii de euro), pentru instalarea de sisteme de panouri fotovoltaice cu o
    putere de minimum 3 kWh. În cele două sesiuni anterioare ale programului ‘Casa
    Verde Fotovoltaice’ au fost aprobate 55.000 de dosare. Prin instalarea
    sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică,
    beneficiarii își vor putea acoperi necesarul de consum, dar şi să livreze
    surplusul în reţeaua naţională. Că apelează la ajutorul Statului sau decid să
    își instaleze integral din buget propriu sisteme alternative de energie verde,
    românii par tot mai interesați să devină independenți energetic. Mai ales după
    creșterea prețurilor la curent electric și gaze naturale, cererea de panouri
    solare a explodat.


  • Pădurile virgine din România

    Pădurile virgine din România

    Pădurile virgine sunt ultimele
    ecosisteme forestiere în care natura supravieţuieste în forma sa pură, fără a
    fi afectată semnificativ de intervenția omului. Dacă în restul Europei acestea
    aproape că s-au pierdut, în România mai există aproximativ 250 de mii de
    hectare. Din anul 2015 sunt protejate prin lege, pe măsură ce sunt înscrise în
    Catalogului Pădurilor Virgine și Cvasivirgine. În pădurea virgină arborii mor
    de bătrânețe, cad, se rup sau se usucă pe picior, iar lemnul mort rămâne acolo,
    hrănind ecosistemul pentru generațiile viitoare. În pădurea virgină trăiesc
    arbori de toate vârstele, de la sămânța abia încolțită, la cei care au atins
    limita fiziologică, asemenea unei comunități: copii, părinți și bătrâni care se
    sprijină reciproc, dând curs unei vieți armonioase și sănătoase, arată pe
    site-ul său organizația de mediu WWF România. Sub coroanele giganților de peste
    500 de ani viețuiesc împreună peste 10.000 de specii, de la organisme
    unicelulare, ciuperci, plante, insecte și până la animale mari precum
    mistrețul, cerbul, capra neagră, lupul, râsul, ursul brun. Dacă pădurea virgină
    dispare, se pierde o evoluție naturală de mii de ani. Ea reprezintă atât o
    lecție vie păstrată în adevărate laboratoare ale naturii, cât și o parte a
    identității culturale a comunităților locale românești.

    Despre importanța
    acestor păduri ne-a vorbit Radu Melu, manager național al departamentului de
    păduri la WWF România: Ele sunt importante din mai multe
    puncte de vedere. Dacă ar fi să vorbim din perspectiva biodiversității, aceste
    păduri sunt importante pentru că în ele se regăsesc acele categorii de specii
    care au nevoie de liniște, de arbori foarte bătrâni, de lemn mort foarte mult,
    practic acele categorii de specii care viețuiesc mai bine atunci când omul nu
    intervine în pădure. Dacă avem un peisaj mare, foarte larg, în care avem și
    pădure cultivată și pădure din care se extrage lemn, dar undeva avem și câteva
    parcele cu pădure cvasivirgină în care noi nu am intervenit și lăsăm ca natura
    să evolueze singură, atunci avem șanse să avem tot spectrul de biodiversitate
    în zona respectivă. Deci este aportul de biodiversitate care vine cu ceva în
    plus.

    Aceste păduri vin cu ceva în plus față de pădurile cultivate. Într-o altă
    ordine de idei, aceste păduri evoluează fără intervenție umană. Practic vedem
    cam cum ar evolua natura, avem șansa să vedem cum gândește natura să evolueze
    mai departe, dacă vreți, chiar în condițiile schimbărilor climatice. Pentru că
    schimbări climatice am mai avut, planeta noastră s-a mai confruntat cu aceste
    schimbări climatice și totuși în urma lor natura și-a găsit căile de a
    supraviețui. Spre exemplu, fagul nu era specie dominantă înainte de ultima
    glaciațiune. După ultima glaciațiune, fagul a evoluat foarte bine, a devenit o
    specie dominantă în Europa. Așa a găsit natura soluția de a reîmpăduri și de a
    se reface vegetația. Ei bine, acum stăm din nou și întrebăm, dar nu putem să
    întrebăm natura într-o pădure cultivată sau, eventual, cu specii exotice.
    Întrebăm natura în astfel de păduri naturale, în astfel de păduri care au o
    evoluție pe care omul nu a perturbat-o și constatăm și vedem spre ce direcție
    merge și putem să imităm și noi în pădurile cultivate același lucru.


    Pentru a putea fi protejate de lege,
    pădurile virgine din România trebuie introduse într-un catalog dedicat – un
    proces care nu este deloc simplu, dar care merită efortul. Catalogul pădurilor
    virgine și cvasivirgine este un proiect inițiat și susținut în permanență de
    WWF, funcționează și este apreciat de autoritățile internaționale. Radu Melu
    despre acest instrument ofical de protecție silvică: Catalogul
    este de fapt o bază unde se regăsesc toate pădurile care au fost identificate
    ca fiind păduri virgine sau cvasivirgine pe teritoriul țării noastre. În acest
    catalog avem incluse practic acele parcele și sub-parcele – pentru că pădurea
    în România se împarte în aceste unități de bază de management numite parcele
    silvice – și pot fi identificate foarte ușor. Ele se regăsesc acolo. Se știe
    exact la ce ocol silvic, în ce zonă, în ce județ se află aceste parcele și ele
    se regăsesc în Catalogul Național cu suprafețe, cu toate detaliile, astfel
    încât odată ce se face o nouă amenajare, un nou plan în care se stabilește unde
    și ce și cât se poate tăia, aceste suprafețe sunt evitate. Acolo nu se mai
    recomandă tăieri și suprafețele respective rămân astfel protejate pentru
    totdeauna, întrucât legea nu mai permite ca în zona respectivă proiectanții să
    vină să stabilească lucrări, tăieri, sau alte intervenții care să afecteze
    evoluția naturală a acestor păduri.


    Ministerul Mediului, Apelor și
    Pădurilor actualizează periodic acest catalog, în care sunt acum incluse peste
    71.000 de hectare de păduri virgine și cvasivirgine. Procesul continuă, dar
    este nevoie de mai multă implicare din partea celor interesați: administratorii
    de păduri și de arii protejate, instituții de învățământ sau de cercetare,
    organizații neguvernamentale…




  • Cupriili, eterna problemă a României

    Cupriili, eterna problemă a României

    România este năstricută ditu vidiala logistic di importurile paranom di cuprii, tru condiţiile tru cari sute di transporturi intră cathi dzua tu văsilie — faţi timbihi Garda di Mediu. Anul tricut, instituţia putu di feaţi maş 3.000 di controale tru yimbruki, ditu cari ezultară 41 di cazuri penale. Tru aestu kiro, măr cantităţi di cuprii importate agiung la grokili di cuprie ditu România, iu taxa di dipozitare este mult ma ñică andicra di cum easti tu vestul Europăllei. Una ditu cearei poati s’hibă adutearea aliştei taxe la un nivel comparabil cu aţea ditu Occidint, ama și creaștirea controalelor şi sancţionarea sertu a stipsiţloru – spun comisarii a Gardăllei di Mediu. Maş tru proţlli patru meşi a aluştui an, eara verificate pisti 1.000 di transporturi di cuprii. Ună parte ditu aestea fură dănăsiti la intrarea tru ţară, iar tră altile s’feaţiră sesizări penale şi amendză. Nai ma frecvente probleme tru transferul a cupriiloru constau tru completarea alăthusită a datelor ditu actele ţi suntu diadunu cu transporturile ică neconcordanţa anamisa di ţi easti diclarat şi ţi easti cadialihea tu ateali fortumi.



    Di altă parte, tru premieră, fu dipusă ună plândzeari penală tră infracţiunea di angrupare di cuprii. Ministerul Mediului dimăndă că, după un faptu tu ahurhita a meslui la staţia di sortare ditu Sectorul 3 al Capitalei, ţănută di firma primăriei cari kiverniseaşti cupriili, comisarii ditu Garda Naţională di Mediu aflară un teren di aproximativ 4.000 di metri pătraţi pe suprafaţa a curi era indicii limbidz di angrupari a născăntoru cuprii ditu construcţii, amesticate cu cuprii ditu plastic, ceramică şi materiale lemnoase. Funcţionarea fără autorizaţie di mediu fu amendată cu 30.000 di lei (cca. 6000 euro).



    Aduţemu aminti diznou că Parlamentul ari votată un nom pritu cari s’cilăstăseaşti ti dănăsearea a ardirilor paranom di cuprii ică angruparia lor. Actul legislativ, cari lipseaşti s’hibă promulgat di şeful statului, yine cu misuri multu serti cari mutrescu emu firmele, emu populaţia, ntră cari și pidiapse cu hăpsanea di la 3 la 5 ani, nai ma serti ţi li avu România vărăoară pi aestu domeniu. Iniţiatorllii a proiectului năpoi aduc aminti că dănăsearea I barium ñicurarea a ardirlor paranom di cuprii easte un obiectiv di ună importanţă ahoryea tră sănătatea cetăţenilor. Un studiu european scoasi tu vidială ună realitate di mari piriclliu. Unăoară arsu, laşticul ditu electrocasnice şi electronice agiundzi di 4.000 di ori ma toxic andicra di fumul rezultat ditu ardirea a lemnului.



    Ti am4rtie, tru România, fenomenul di ardiari a n4scăntoru materiale tră amintarea di metale, tru scupolu ta s’vindă aestea, este unu di amploare, hiinda practicat tru nicukiratili di tută văsilia, cu impact ti mediu şi sănătatea public4, aduc aminti semnatarii a nomlui. Ditu 2019 până tru aetu kiro, fură arse pisti 870 di tone di cuprii, ună mare parte ditu aestea reprezentânda materiale compozite ufilisiti tră amintarea a metalelor. La nivelu a României, cathi an, pisti 29.000 di oameni mor multu ayoñea ditu cauze asociate cu poluarea.





    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Deşeurile, eterna problemă a României

    Deşeurile, eterna problemă a României

    România este depăşită din punct de vedere logistic de
    importurile ilegale de deşeuri, în condiţiile în care sute de transporturi
    intră zilnic în ţară – atrage atenţia Garda de Mediu. Anul trecut, instituţia a
    reuşit să facă doar 3.000 de controale în vămi, din care au rezultat 41 de cazuri
    penale. Între
    timp, mari cantităţi de deşeuri importate ajung la gropile de
    gunoi din România, unde taxa de depozitare este mult mai mică decât în vestul
    Europei. Una dintre soluţii ar fi aducerea acestei taxe la un nivel comparabil
    cu cea din Occident, dar și creșterea controalelor şi sancţionarea drastică a
    vinovaţilor – spun comisarii Gărzii de Mediu. Doar
    în primele patru luni ale acestui an, au fost verificate peste 1.000 de
    transporturi de deşeuri. O parte din acestea au fost oprite la intrarea în
    ţară, iar pentru altele au fost întocmite sesizări penale şi amenzi. Cele mai
    frecvente probleme în transferul deşeurilor constau în completarea greşită a
    datelor din actele ce însoţesc transporturile sau neconcordanţa între ce este
    declarat şi ce se află în realitate în acele încărcături.


    Pe de altă parte, în
    premieră, a fost depusă o plângere penală pentru infracţiunea de îngropare de
    deşeuri. Ministerul Mediului a anunţat că, după un control făcut la începutul
    lunii la staţia de sortare din Sectorul 3 al Capitalei, deţinută de firma
    primăriei care gestionează deşeurile, comisarii din Garda Naţională de Mediu au
    identificat un teren de aproximativ 4.000 de metri pătraţi pe suprafaţa căruia
    erau indicii clare de îngropare a unor deşeuri din construcţii, amestecate cu
    deşeuri din plastic, ceramică şi materiale lemnoase. Funcţionarea fără
    autorizaţie de mediu a fost amendată cu 30.000 de lei (cca. 6000 euro).


    Remintim
    că Parlamentul a votat o lege prin care se încearcă oprirea arderilor ilegale
    de deşeuri sau îngroparea lor. Actul legislativ, care urmează să fie promulgat
    de şeful statului, vine cu măsuri foarte dure care vizează atât firmele, cât şi
    populaţia, printre care și pedepse cu închisoarea de la 3 la 5 ani, cele mai
    dure pe care le-a avut România vreodată pe acest domeniu. Iniţiatorii
    proiectului reamintesc faptul că stoparea sau măcar diminuarea arderilor
    ilegale de deşeuri este un obiectiv de o importanţă deosebită pentru sănătatea
    cetăţenilor. Un studiu european a scos la iveală o realitate extrem de periculoasă.
    Odată ars, plasticul din electrocasnice şi electronice devine de 4.000 de ori
    mai toxic decât fumul rezultat din arderea lemnului.


    Din păcate, în România,
    fenomenul arderii unor materiale pentru obţinerea de metale, în scopul
    comercializării acestora, este unul de amploare, fiind practicat în gospodării
    pe tot cuprinsul ţării, cu impact asupra mediului şi sănătăţii publice,
    amintesc semnatarii legii. Din 2019 până în prezent, au fost arse peste 870 de
    tone de deşeuri, o mare parte dintre acestea reprezentând materiale compozite
    folosite pentru obţinerea metalelor. La nivelul României, în fiecare an, peste
    29.000 de oameni mor prematur din cauze asociate poluării.


  • Schimbări în legislaţia de mediu

    Schimbări în legislaţia de mediu

    La propunerea
    Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Executivul de la București a
    adoptat o ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri de eficientizare a
    gestionării deşeurilor. Una dintre principalele prevederi ale actului normativ
    se referă la incriminarea unor fapte cu impact semnificativ asupra mediului,
    calităţii aerului şi sănătăţii populaţiei. Astfel, odată cu publicarea în
    Monitorul Oficial, incendierea sau îngroparea deşeurilor constituie infracţiuni
    şi se vor pedepsi cu închisoare de la trei la cinci ani. În plus, a fost
    definită în lege acţiunea de abandonare a deşeurilor, pentru care există
    sancţiune contravenţională sub formă de amenzi, atât pentru persoane fizice,
    cât şi juridice, dar care nu era aplicată corespunzător din cauza lipsei unei
    reglementări clare a respectivei acţiuni.

    Discuţia despre incriminarea acestor
    fapte nu este nouă, spune Tanczos Barna, ministrul Mediului, Apelor şi
    Pădurilor – încă de la începutul mandatului am considerat că, pentru cei care
    se fac vinovaţi de astfel de fapte, nu este suficientă o amendă, iar aceştia
    trebuie să fie traşi la răspundere penală. Fenomenul arderilor de deşeuri se
    intensifică şi autorităţile responsabile de aplicarea legii au nevoie de
    instrumente puternice pentru a putea combate acest fenomen, a explicat el,
    precizând că de acum, unităţile de Parchet din ţară, Poliţia şi Garda Naţională
    de Mediu au la dispoziţie cadrul legal pentru a stopa mafia arderilor ilegale
    de deşeuri din România. De asemenea, a fost interzisă arderea miriştilor,
    turbăriilor, litierelor pădurii (n.r -
    strat de frunze moarte și alte resturi vegetale și animale care acoperă solul
    în pădure), stufului, tufărişurilor sau vegetaţiei ierboase. Pentru astfel
    de fapte amenzile prevăzute se ridică la valori cuprinse între 7.000 de lei
    (circa 1400 de euro) şi 15.000 lei pentru persoanele fizice şi între 50.000 şi
    100.000 lei (circa 20000 de euro) pentru persoanele juridice. De asemenea,
    aceleaşi sancţiuni îi vizează şi pe proprietarii terenurilor care nu iau măsuri
    pentru prevenirea arderilor.

    O altă prevedere importantă a ordonanţei de
    urgenţă defineşte cadrul legal pentru ca autorităţile publice locale să poată
    expropria terenurile necesare pentru gestionarea integrată a deşeurilor.
    Modificarea legislativă înlesneşte preluarea terenurilor necesare dezvoltării
    sistemelor integrate de gestionare a deşeurilor, pentru care România primeşte
    finanţare europeană. Astfel, au fost reglementate procedurile de expropriere
    pentru cauze de utilitate publică. Nu în ultimul rând, actul normativ adoptat
    de Executiv vizează şi reglementarea activităţilor de gestionare a deşeurilor
    la nivelul Bucureştiului, care se confruntă cu o situaţie complicată
    determinată de lipsa infrastructurii de tratare a deşeurilor şi a capacităţii
    de eliminare prin depozitare.


  • Organizații civice în lupta contra poluării

    Organizații civice în lupta contra poluării

    Calitatea scăzută a aerului din
    Capitală e resimțită din plin, de câțiva ani, de toți bucureștenii. Ea a fost
    recunoscută și de Curtea de Justiție a UE care în această primăvară, a
    condamnat România pentru eșecul sistematic de a reduce poluarea din București,
    condamnare pronunțată la capătul unui lung proces de infringement început cu
    câțiva ani mai devreme. De asemenea, statisticile din domeniul sănătății arată
    că, din cauza poluării aerului, în România se pierd mai mulți ani de viață
    sănătoasă decât în India. Iar date din 2018, indicau că atmosfera toxică omoară
    în fiecare an peste 23 000 de români, provocând boli precum cancer pulmonar,
    boală cardiacă ischemică, accident vascular cerebral, infecții respiratorii
    inferioare și boală pulmonară obstructivă cronică. Iar aceste boli au și efecte
    economice.

    Conform studiului recent Impactul poluării aerului
    asupra costurilor pentru sănătate, publicat de Alianța Europeană de
    Sănătate Publică,
    Bucureștiul înregistrează anual pierderi de 6,35 miliarde de
    euro, însemnând costuri generate de impactul poluării aerului asupra sănătății
    locuitorilor. Fiecare bucureștean pierde anual 3004 euro ca efect al poluării
    asupra sănătății sale în timp ce costurile sociale produse de poluare se ridică
    la 1810 euro în medie pentru fiecare român. Este limpede că măsuri de
    diminuare a poluării trebuiau luate de mult. Dar pentru asta, trebuie știut cu
    exactitate care sunt substanțele cele mai nocive pe care le inhalăm fără să
    vrem, în ce cantitate și în ce zone se concentrează.

    Așadar, mai multe
    organizații non-guvernamentale au pus la punct platforma Aerlive, lansată cu
    aproximativ un an în urmă, pe 12 decembrie 2019. Proiectul a presupus
    instalarea de senzori ce măsoară calitatea aerului în București și prezentarea
    valorile indicate pe o hartă online ce poate fi accesată de orice locuitor al
    capitalei și nu numai. Senzorii Aerlive măsoară nivelul particulelor în
    suspensie PM10 și PM5, dar și cinci tipuri de gaze toxice. De ce a fost nevoie
    de intervenția societății civile pentru a măsura nivelul poluării, aflăm de la
    coordonatoarea platformei Aerlive, Oana Neneciu.

    Nevoia acestei platforme
    era una destul de stringentă în București și este în continuare și în alte
    orașe care au probleme majore cu poluarea. De ce ne-am gândit noi că ar fi
    necesară această platformă? Stațiile de monitorizare de la nivelul rețelei
    naționale și oficiale deținute de Ministerul Mediului nu funcționau
    corespunzător și încă nu funcționează. Problema lor este că sunt foarte
    depășite, trebuiau aduse la zi sau modernizate din cinci în cinci ani și asta
    nu s-a întâmplat niciodată în cei 15 ani de când au fost înființate. În plus, nu funcționează constant și, când nu
    ai date furnizate constant, nici nu poți să faci evaluări și monitorizări
    foarte precise. O altă problemă îl reprezintă numărul foarte mic al acestor
    stații: pentru București, funcționează 8, dintre care două sunt, de fapt,
    amplasare în Ilfov. Aceste stații de monitorizare a aerului funcționează cam
    60%-70% din timp. Dar chiar și așa, aceste stații înregistrează și ele valori foarte
    mari, foarte des.


    În
    București, cauzele principale ale poluării sunt traficul auto, mai precis
    emisiile gazelor de eșapament, și încălzirea centralizată a locuințelor. Ce se
    întâmplă cu aerul pe care-l respirăm în aceste condiții, ne spune tot Oana Neneciu,
    coordonatoarea Aerlive: Avem fenomenul de smog în București în
    lunile de iarnă și de primăvară. Anul trecut începând cu decembrie, de la
    lansarea platformei noastre, valorile concentrațiilor particulelor în suspensie
    au fost foarte mari până prin luna martie a anului curent când odată cu
    decretarea carantinei acestea au scăzut. Ce este mai grav e faptul că există
    episoade de poluare masivă în timpul weekendurilor când am înregistrări
    depășiri de cinci sau șase ori ale nivelului acceptabil pentru sănătatea umană
    ale particulelor PM 10 și PM5. S-a întâmplat de câteva ori în luna martie. A
    fost un prim semnal de alarmă legat de acest fenomen. Nici nu noi nu știam de
    el, ne concentram pe ideea că traficul este principala sursă de poluare în timpul
    zilei, dar iată că noaptea, în timpul weekendurilor, suntem poluați din altă
    parte. Așa am aflat că există arderi ilegale de deșeuri în jurul Bucureștiului
    și chiar în oraș, spre periferie, în zone unde și senzorii noștri înregistrau
    valori foarte mari.



    În ciuda
    acestor informații, măsuri de reducere a poluării în București nu s-au luat.
    Însă, începând din luna martie, când a fost decretată carantina, nu s-au mai
    înregistrat decât rareori valori care pun în primejdie sănătatea oamenilor, o
    dovadă în plus – dacă mai era nevoie –
    că traficul auto e responsabil de o bună parte a poluării. Dar acesta
    este un efect colateral al pandemiei actuale, căci autoritățile competente n-au
    acționat deloc eficient, consideră Oana Neneciu. Raportul trimis către
    Comisia Europeană de Ministerul Mediului pentru 2019 arată că, în continuare,
    suntem în situația de infringement. Pentru două stații din București avem peste
    35 de depășiri la nivel anual ale nivelurilor de PM10 ceea ce înseamnă că
    suntem iar pasibili de proces de infringement. Deși de-abia s-a încheiat un
    proces de infringement, iar România a fost judecată pe această temă, Curtea
    Europeană de Justiție condamnându-ne pentru faptul că nu am reușit să luăm
    măsurile necesare pentru stoparea poluării, ne aflăm în prezent în aceeași
    situație.



    Parte bună este că proiectul Aerlive
    a trezit interesul cetățenilor pentru măsurarea nivelului de poluare, lucru
    vizibil prin campania Adoptă un senzor. În cadrul acestei campanii,
    bucureștenii s-au înscris pentru a obține montarea unui senzor în cartierul
    lor, numărul total al acestor aparate din rețeaua Aerlive ridicându-se în
    prezent la 20. De asemenea, succesul platformei a dus și la inițierea unui
    proiect similar și la Cluj-Napoca, un alt oraș poluat al României.



  • Rezervaţia de urşi de la Zărneşti

    Rezervaţia de urşi de la Zărneşti

    La marginea orașului Zărnești, din județul Brașov, se află cea mai mare
    rezervaţie de urşi din lume, inaugurată oficial în 2008 de Asociația Milioane
    de Prieteni și Asociaţia Mondială pentru Protecţia
    Animalelor. Peste 100 de urşi şi-au găsit aici liniştea, fiind
    salvaţi de la o viață crudă și abuzivă de captivitate. Fiecare urs are povestea
    lui. Unii au fost salvați din cuşti sufocante, fiind doar motiv de
    distracție pentru restaurante, hoteluri, fabrici, benzinării, circuri sau chiar
    mănăstiri. Alţii au fost aduși de la grădinile zoologice din țară care nu le
    ofereau condiții normale de viață sau de la deținătorii ilegali de urşi.


    Aici, la Zărneşti, pe 70 de hectare de pădure și pășune, urșii beneficiază de
    bazine cu apă, copaci pentru cațărat, locuri pentru hrănire și adăposturi
    individuale. De fapt, rezervaţia s-a născut din durerea pricinuită de moartea
    unei ursoaice, Maya, care a fost ţinută în captivitate
    pentru amuzamentul turiștilor și pe care a salvat-o Cristina Lapiş, preşedinta
    Asociaţiei Milioane de Prieteni, cea care a pus bazele acestei
    rezervații:


    Sunt 15 ani de când a fost înființată rezervația
    și nu s-ar fi înființat dacă ursoaica Maya nu ar fi murit în brațele mele, după
    ce s-a automutilat și și-a mâncat labele din față. Această ursoaică era ținută
    ilegal într-o cușcă lângă Castelul Bran, la o pensiune unde se credea că poate
    atrage clienți. Toţi turiștii străini care veneau în România
    și treceau pe lângă acea pensiune au văzut în ce chinuri stătea ursul şi au
    anunțat Asociația Mondială de Protecție a Animalelor. Am fost contactată de
    această fundație care m-a rugat să văd dacă urșii sunt într-o situație atât de
    gravă.

    Mai erau și alți urși din Poiana Brașov, de lângă hotelul Poiana
    Ursului, care erau chinuiți și atunci am făcut un jurământ că într-o zi
    acești urși vor fi din nou liberi. Am început să întreb ce soluții ar fi pentru
    acești urși, am avut suportul autorităților care m-au asigurat că dacă fac o
    rezervație pentru acesti urși, detinuți în locuri improprii pentru un animal sălbatic,
    voi avea tot suportul. Si așa a început această aventură. Pe vremea aceea nu m-am
    gândit niciodată că vom ajunge la 106 urși, câți sunt în prezent. Si așa a
    ajuns România să aibă cel mai mare sanctuar de urși bruni. Așa a ajuns
    România, ca în 2016, acest sanctuar să fie ales cel mai etic sanctuar din lume,
    al doilea fiind un sanctuar de gorile și al treilea, de elefanți.



    Urşii de la Zărneşti nu mai pot fi eliberaţi niciodată în sălbaticie,
    pentru că nu se mai pot readapta la viața sălbatică. Mulți dintre ei nu
    suportă să vadă sau să audă oameni, pentru că au fost mult prea traumatizați de
    ei.(

    Am luat urși, în ultimii ani, care au fost
    confiscați de Garda Națională de Mediu, urși care stăteau în Fabrica de
    pâine, urși de la Fabrica de uraniu, urşi din mănăstire, urși de lângă pompa de
    benzină. Sunt locuri absolut incredibile pentru aceste animale.

    Erau tinuți
    acolo dintr-o obișnuiță a românului, care a fost pe vremuri ursar și circar,
    care dresa urșii și mergea cu ei prin târg, iar la sfârșitul vieții ursul reprezenta
    un trofeu și bani. Un urs care a fost împușcat în cușcă în Poiana Brașov era un
    urs care valora în jur de 10.000 – 15.000 de euro..Ursul este regele pădurilor
    carpatine și e păcat să-l punem într-o cușcă și să ne batem joc de el.

    Este o
    mare bogăție a României și trebuie protejat. Nu numai pentru că este o
    bogăție al pădurilor noastre, dar există și o Convenţie internațională de
    la Berna pe care România a semnat-o și a ratificat-o printr-o lege, recunoscând
    că ursul brun este animal protejat. Din păcate, nu am adunat toți urșii. In
    România mai există în jur de 10-15 urşi care sunt ținuți în aceleași condiții.

    De exemplu, la o pensiune de la Straja există un urs care anul aceasta a
    împlinit 20 de ani de când stă închis în cușcă. 20 de ani!. In
    fiecare an i se face tort și i se dă bere să bea. Filmele circulă pe youtube și
    se văd în toată lumea cum noi ținem un urs lângă o pensiune ca să atragem
    clienții la acea pensiune. Incercăm de 10 ani să convingem autoritățile să-l
    elibereze de acolo și să-l ducă într-o rezervație, într-o grădină zoologică,
    într-un loc adecvat…



    România are cea mai mare populație de ursi bruni din Europa care
    preferă pădurile întinse și dese, mai puţin frecventate de om. Din
    păcate, presiunile crescânde asupra pădurilor au dus la multe incidente.
    Unii urși coboară în gospodării și provoacă daune. Cum poate fi gestionată
    această problemă, ne spune Cristina Lapiş:

    In momentul de
    față, în pădurile noastre – alea care au mai rămas – nu mai există fructe de
    pădure, nu mai există ciuperci, nu mai există nimic că se culege tot.
    Deci, ursii nemaiavând mâncare vin și caută unde le miroase. Si dacă
    pensiunile, casele și vilele se construiesc în păduri, unde se face grătar,
    numai că nu-i invităm pe urși și după aia ne mirăm că vin. Bineînţeles că urșii
    flămânzi își caută de mâncare.

    Ei nu vin
    în oraş pentru că vor să se plimbe, noi mergem peste ei! Noi le-am luat
    terenurile, noi nu le asigurăm mâncarea de care au nevoie și atunci soluția
    este una complexă. Nici împușcarea lor nu este o soluție. Ar trebui ca hotelurile,
    pensiunile, casele, care se construiesc la liziera pădurii, să se autoprotejeze,
    să-și pună un gard electric, iar ursul se va opri acolo. In orașele și
    satele care sunt în liziera pădurii ar trebui să se cultive meri, peri, porumb,
    iar ursul căutând mâncare, s-ar opri acolo.

    Ar trebui ca asociațiile
    vânătorilor și regiile care se ocupă de păduri să le asigure mâncarea în
    perioada de primăvară, așa acum se făcea înainte.



    Şi pentru că Rezervaţia de urşi
    de la Zărneşti se apropie de capacitatea maximă, Ministerul Mediului a
    anunţat că va
    aproba construirea unui nou sanctuar pentru urși. De asemenea, s-a hotărât ca,
    începând din acest an, românii care locuiesc în localităţile de munte frecventate de urşi să beneficieze de finanţare
    pentru achiziţia gardurilor electrice care să le protejeze gospodăriile.
    Autorităţile mai promit finanţarea unui studiu asupra populaţiei de urşi,
    realizat cu cele mai noi tehnologii disponibile şi în urma căruia ar trebui să
    ştim exact numărul de exemplare pe care Romania îl deţine. (Şt.B)



  • Poluarea în Bucureşti, o mare problemă

    Poluarea în Bucureşti, o mare problemă

    În ultimii
    doi ani, calitatea aerului în Bucureşti a depăşit cotele maxime admise. În condiţiile
    în care, în conformitate cu măsurile la nivelul Uniunii Europene, în decursul
    unui an nu ar trebui să existe mai mult de 35 de zile în care valorile să fie peste
    limita normală, în 2018, de pildă, în Bucureşti au fost 70 de zile în care acestea
    au trecut cu peste 30% de maximul admis. Luni, ca urmare a acestor informaţii
    vehiculate în spaţiul public referitoare la calitatea aerului din Capitală, ministrul
    liberal al Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, a făcut o vizită la
    Staţia de monitorizare a calităţii aerului de la Cercul Militar Naţional, ocazie
    de a o critica aspru pe primarul social-democrat Gabriela Firea că nu ar fi pus
    în aplicare niciuna dintre măsurile pe care şi le-a propus în această privinţă.

    Municipalitatea a reacţionat imediat! Într-un comunicat, Gabriela Firea spune
    că nu se poate recupera în 36 de luni ce nu s-a făcut în zeci de ani. Potrivit
    acesteia, reţelele independente de măsurare a calităţii aerului, administrate
    de însuşi Ministerul Mediului, nu sunt autorizate/omologate. Indicii de calitate
    invocaţi reprezintă
    valori momentane înregistrate de staţiile fixe de monitorizare prin alte metode
    de măsurare decât cea gravimetrică, deci nu sunt validate. La capitolul ‘măsuri
    deja luate’, primarul general al Bucureştiului aminteşte că parcul auto al serviciului de transport în comun al
    Capitalei a fost modernizat în ultimii 3 ani, Municipalitatea asumându-şi achiziţionarea a 830 de noi mijloace de
    transport, pentru care au fost alocate 474 de milioane de euro din bugetul
    local şi din fonduri europene nerambursabile. Pe străzile oraşului circulă,
    deja, 400 de autobuze noi, în timp ce 130 de autobuze hibrid Mercedes Benz vor
    ajunge la Bucureşti în primăvara acestui an, urmând să mai fie achiziţionate
    100 de troleibuze, 100 de autobuze electrice şi 100 de tramvaie.

    Primarul
    Gabriela Firea aminteşte, totodată, că au fost separate căile de rulare a cinci
    dintre liniile de tramvai utilizate intens, că, în perioada 2017-2019, au fost
    acordate 30.000 de vouchere pentru achiziţionarea de biciclete şi că, din 2018,
    se derulează proiectul privind realizarea a patru trasee de piste de biciclete
    cu o lungime totală de peste 48 de kilometri. A fost iniţiat un program de eco-vouchere
    pentru eliminarea din traficul bucureştean a autovehiculelor cu grad ridicat de
    poluare şi a fost gândit un proiect-pilot al autobuzului şcolar. În fine, în
    Bucureşti a intrat în vigoare, la acest început de ianuarie, şi vinieta OXIGEN,
    prin acest program, Capitala urmând să se alinieze la tendinţele altor oraşe
    europene, care, prin instaurarea unor taxe de poluare, au obţinut rezultate
    spectaculoase în îmbunătăţirea calităţii aerului şi au dus, implicit, la decongestionarea
    traficului rutier în zonele centrale. Banii colectaţi prin această vinietă vor
    fi alocaţi numai pentru alte măsuri de protejare a mediului.

  • Fauna protejată, în atenţia autorităţilor

    Fauna protejată, în atenţia autorităţilor

    România are cea mai însemnată populaţie de urşi din Europa, aproximativ 6300 de exemplare, afirmă World Wide Fund, care atrage atenţia că presiunile crescânde asupra pădurilor, habitatul principal al acestor animale, sunt o ameninţare la adresa speciei, iar cel mai mare pericol îl reprezintă fragmentarea habitatelor în urma dezvoltării infrastructurii de transport, apariţiei pârtiilor de schi sau extinderea intravilanelor. În România, sunt tot mai frecvente ştirile potrivit cărora urşii sunt accidentaţi de maşini.



    Sâmbătă seara, în judeţul Harghita, un urs a fost lovit de un autoturism şi a agonizat acolo mai multe ore, înainte de a fi eutanasiat. Un caz similar s-a înregistrat, luni, în judeţul Mureş. Pentru îmbunătăţirea intervenţiei în astfel de situaţii, Ministerul Mediului a decis o serie de măsuri, după o şedinţă cu oficiali din Ministerul de Interne şi de la Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară. Ministrul Mediului, Costel Alexe, a spus că legislaţia în vigoare le-ar fi permis responsabililor locali să acţioneze pentru tranchilizarea ursului şi întocmirea unei fişe de sănătate.



    Ministrul Mediului, Costel Alexe: “Mă interesează foarte mult siguranţa cetăţeanului, dar mă interesează şi ca aceste animale sălbatice să aibă condiţii de viaţă foarte bune, în interiorul pădurii, să nu mai fie nevoite să vină la marginea drumului sau să intre în curţile oamenilor, pentru a-şi căuta hrana. Înţeleg că, din 2016, ei nu mai beneficiază de hrană în interiorul pădurii. În această săptămână, vă promit că voi sta de vorbă cu toţi cei implicaţi, pe această chestiune şi vom avea din nou o comunicare.”



    În acelaşi timp, Cristian Papp – coordonator pentru programe “Specii şi arii protejate” la World Wide Fund România – a explicat, la Radio România, că hrănirea urşilor în păduri este doar o măsură pe termen scurt, care ar avea ca rezultat, în timp, semidomesticirea urşilor. ONG-ul de mediu pe care îl reprezintă afirmă că soluţia potrivită este realizarea de coridoare ecologice.



    Cristian Papp: “Noi am redactat, anul acesta, un Ghid pentru transport durabil şi a venit în sprijinul autorităţilor, în special al Ministerului Transportului, dar şi al Mediului, pentru a găsi cele mai bune soluţii astfel încât să avem, pe de o parte, această infrastructură mult dorită dezvoltată, şi, pe de altă parte, să reuşim să menţinem şi habitatele intacte ale carnivorelor mari.”



    Cristian Papp a mai spus ca acest ghid prevede nişte măsuri clare pentru a evita inclusiv acele situatii care sunt tot mai dese, şi anume pătrunderea urşilor pe autostradă. Ghidul ajută autorităţile să identifice exact acele zone critice unde ar trebui să se realizeze tuneluri, pentru ca urşii să treacă dintr-o parte în alta a autostrăzii.

  • Prima rectificare bugetară din 2019

    Prima rectificare bugetară din 2019

    Guvernul de
    la Bucureşti a făcut, luni, prima
    rectificare bugetară pe 2019. Au fost majorate sumele alocate ministerelor
    Finanţelor, Dezvoltării, Muncii, Mediului, dar şi SRI. Au pierdut, în schimb,
    bani Transporturile, Mediul de Afaceri sau Educaţia. Ministrul Finanţelor,
    Eugen Teodorovici, a precizat că, pe primul trimestru al anului, creşterea
    economică a fost de 5% şi că
    se respectă pragul deficitului bugetar de 2,76%.

    Eugen Teodorovici: Rectificarea bugetară asigură plata în întregime a salariilor,
    pensiilor şi, desigur, sumele necesare proiectelor de investiţii aflate în derulare
    şi cele care sperăm noi că vor începe până la final de an şi care vor
    înregistra şi plăţi aferente. Nu este vorba de tăieri de fonduri sau de
    reduceri de finanţare. Este vorba doar de a corecta, poate, anumite
    supradimensionări, supraestimări iniţiale, făcute la momentul la care s-a
    elaborat bugetul pe 2019.

    Liberalii, în opoziţie parlamentară, consideră
    că rectificarea este construită pe cifre false. Preşedintele PNL, Ludovic
    Orban: Imaginea bugetului arată, practic, că acest Guvern şi majoritatea
    PSD-ALDE şi-au bătut joc de banii care au fost atraşi din taxe şi impozite, au
    risipit banii publici în cheltuieli clientelare, în tot felul de acţiuni care
    nu au nicio legătură cu interesele cetăţenilor români şi astăzi sunt în
    situaţia în care se pune sub semnul întrebării existenţa unor cheltuieli fundamentale
    pentru a putea asigura funcţionalitatea serviciilor publice către cetăţenii
    români.
    Critici la adresa
    rectificării bugetare au venit, la adresa PSD, şi din partea partenerilor
    juniori la guvernare. Doar în aparenţă surprinzător, gestul ALDE vine să
    confirme ceea ce mulţi intuiau de ceva vreme – şi anume că, în perspectiva alegerilor
    prezidenţiale din noiembrie, dar şi a scrutinelor electorale de anul viitor, relaţia
    până acum cordială dintre social-democraţi şi liberal-democraţi
    tinde să se erodeze încet, dar sigur. ALDE a cerut – nici mai mult, nici
    mai puţin – un nou program de guvernare şi un Cabinet restructurat şi
    competent. După discuţii cu liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, şefa PSD şi
    a Guvernului, Viorica Dăncilă, a anunţat că nu va fi nicio restructurare, ci o
    remaniere.

    Cât despre ajustarea programului de guvernare, aceasta ar putea fi
    gata până la 1 septembrie. PSD şi ALDE vor continua să guverneze împreună, dar
    Viorica Dăncilă nu are de gând să renunţe la candidatura la prezidenţiale, aşa
    cum îi sugerase Călin Popescu-Tăriceanu, care s-ar vedea candidatul unic al celor
    două formaţiuni. În fine, social-democraţii nu îmbrăţişează ideea ALDE de a
    coopta la guvernare partidul PRO România, al lui Victor Ponta, fost prim-ministru,
    care şi-a înființat vara
    trecută formaţiunea cu
    parlamentari și lideri locali ai PSD, din care a plecat nu fără scandal.

  • Vânătoare de urși în România

    Vânătoare de urși în România

    O strategie a
    Ministerului Mediului din România se află în dezbatere publică pentru a stabili numărul optim de urși care ar
    trebui să populeze pădurile din Carpații românești. Se estimează că în România
    ar exista 6500 de exemplare care reprezintă cea mai bogata faună de urși din
    Europa. Am fost în jud Covasna,
    la Comandău, unde urșii trăiesc în numar foarte mare. Aici l-am întâlnit pe
    Țică Lazăr care vânează de 45 de ani; uneori, într-un fel aparte. El furnizează
    grădinilor zoologice ăi circurilor pui de urs. Dar, nu oricum, ci la normă.


    Fotografii :
    Valentin Țigău


  • Programul LIFE în România

    Programul LIFE în România

    Se împlinesc
    26 de ani de la lansarea Programului LIFE, un instrument de
    finanţare al Uniunii Europene pentru protejarea
    naturii. Obiectivul general al LIFE este de a contribui la punerea
    în aplicare a politicii şi legislaţiei Uniunii Europene în materie de mediu şi
    climă prin cofinanţarea proiectelor cu valoare adăugată europeană. Prin acest
    program s-au restaurat păduri şi
    habitate acvatice şi multe specii ameninţate au fost salvate de la dispariţie.
    In prezent, un număr mare de zone sunt
    protejate prin intermediul
    reţelei Natura 2000. Europa are în prezent 27.000 de zone Natura
    2000 care acoperă 18% din teritoriul UE.


    Aflăm mai multe de la Mădălina Cozma,
    manager de Proiect din cadrul Ministerului Mediului: Uniunea
    Europeană a considerat că este foarte important să avem un instrument financiar
    dedicat conservării biodiversităţii şi protecţiei a ceea ce înseamnă un mediu
    curat şi sănătos. Din fericire, lucrurile s-au extins la modul că
    Uniunea Europeană a înţeles că este foarte bine să ajute şi partea de
    activitate productivă şi, în
    acest fel, nu numai conservarea biodiversităţii şi a mediului se pot realiza
    prin proiectele şi prin finanţările de la nivelul Programului Life, ci se pot
    sprijini şi activităţile productive. Deci este foarte bine să avem în vedere că
    şi activităţile productive, care practic generează locuri de muncă, trebuie să
    fie în concordanţă cu ceea ce înseamnă un mediu curat şi să avem nevoie de o
    productie industrială în concordanţă cu ceea ce înseamnă Directivele UE pe
    partea aceasta de conservare şi protecţie a mediului. Programul LIFE se ocupă
    şi de activităţi care privesc domeniul climei dar şi partea de informare şi
    guvernare. Deci oamenii trebuie să fie informaţi asupra procedurilor care se
    petrec în cadrul acestui program, modul în care ele pot să influenţeze partea
    de legislatie în ţările europene, dar mai ales modul în care se poate acţiona
    regional.



    România
    are ecosisteme valoroase şi recunoscute la nivel european care se întind pe o
    suprafaţă de 1,6 milioane de hectare, la care se adaugă Rezervaţia Biosferei
    Delta Dunării, cu cele 580 de mii de hectare. Ariile naturale protejate
    înfiinţate în România, inclusiv siturile Natura 2000 – arii naturale protejate
    de interes European – reprezintă 23% din suprafaţa ţării, iar din acest areal
    pădurile reprezintă 45% din fondul forestier naţional. Noul program LIFE vine în
    sprijinul celor interesaţi de a proteja în continuare natura şi de a conserva
    speciile pe cale de dispariţie.Iarprin
    noile proiecte integrate LIFE se urmăreşte punerea în practică a legislaţiei privind mediul şi clima pentru
    a aborda provocări precum deficitul de apă, schimbările climatice, economia
    circulară sau pierderea biodiversităţii.

    Mădălina Cozma: Noi facem tot posibilul să aducem la cunoştinţa celor interesaţi,
    potenţialilor beneficiari, dar şi celor care derulează proiecte, modul în care
    acestea se pot implementa, ce anume este bine să facă, cum trebuie respectate
    prevederile UE. Pe 18 aprilie s-au lansat apeluri de propuneri pentru 2018 care
    aduce nişte noutăţi. Anul acesta o să putem să depunem proiectele pe platforma
    digitală a UE în doua etape: putem să facem o notă de concept prin care să
    prezentăm ce anume ne dorim noi ca şi potenţiali beneficiari şi să spunem către
    cei care finanţează ideile noastre de proiect. Asta înseamnă să scriem sub
    forma unei template, care este pus la dispoziţie de Uniunea Europeană, cam 10
    pagini unde să ne exprimăm ideile şi să facem şi o
    evaluare financiară. Apoi, acest document se urcă pe platforma
    digitală a UE până pe 10 iunie. In octombrie avem răspunsul de la UE
    dacă ideea este finanţabilă, apoi scriem forma mare a proiectului care se
    găseşte pe site-ul UE în format digital şi, în final, se transmite acest
    proiect urmând ca, în ianuaruie 2019, să primim răspunsul pentru proiectul
    depus. In iunie 2019 putem începe implementarea proiectului. La nivelul
    Ministerului Mediului avem un Punct Naţional de Contact, un punct de informare
    pentru Programul Life şi vă aşteptăm cu un telefon înainte: 021.4089609 sau pe
    site-ui Ministeruluiu Mediului unde aveti toate datele.


    Din 1992, anul când
    s-a lansat Programul LIFE, la nivelul UE au fost implementate circa
    3942 de proiecte, iar în Romania 52 de proiecte care ţin de
    toate domeniile pe care le acoperă Programul. Mădălina Cozma ne dă câteva exemple: Proiecte care se ocupă de partea de conservare şi biodiversitate. Aici avem
    proiecte foarte valoroase şi recunoscute la nivel european, cum este
    Managementul şi protejarea carnivorelor mari. Sunt proiecte făcute de colegii
    noştri de la Agenţia pentru Protecţia Mediului din Vrancea. Apoi avem proiecte
    care se ocupă de păsări, cum este cel cu acvila ţipătoare mică. Avem proiecte
    care sunt în implementate cum ar fi protejarea Dumbrăvencei, proiect
    dezvoltat împreună cu colegii noştri din Ungaria şi un ONG din domeniul
    păsărilor. Am avut un proiect, pe care o să-l reluăm, privind Vânturelul de
    seară, o specie care dispăruse de pe continentul european. Este specific zonei
    de vest a ţării, din partea Banatului până în Câmpia Panonică. A fost un proiect foarte reuşit prezentat şi la nivelul UE. Şi, în
    continuare, ne străduim să atragem cât mai mulţi potenţiali beneficiari, să le
    explicăm care este rolul acestor tipuri de finanţări, cum anume se poate aplica
    în cadrul Programului. Prin acest
    program, ne dorim să accesăm cât mai
    multe sume de bani şi, în acelaşi timp,
    să putem să conservăm foarte mare parte din ceea ce teritoriul României deţine
    ca o trezorerie din punctul ce vedere al
    naturii şi al biodiversităţii.



    Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a
    Programului LIFE pentru perioada 2014-2020 este de peste 3 miliarde de euro, faţă de 2 miliarde de euro în perioada anterioară,
    2007-2013.

  • Programul Rabla 2018

    Programul Rabla 2018

    Aşa numitul
    program Rabla, prin intermediul căruia românii îşi pot schimba maşinile vechi
    cu unele noi, reducându-se, astfel, poluarea continuă şi în acest an, iar cei
    care doresc acest lucru pot începe deja să-şi pregătească dosarele, întrucat,
    joi, au fost lansate programele sugestiv intitulate Rabla Clasic şi Rabla Plus.
    Din bugetul total alocat pentru cele două secţiuni ale programului
    guvernamental, 133 de milioane lei (peste 28,5 milioane euro) merg către Rabla
    Clasic, iar 120 de milioane de lei (peste 25,7 milioane de euro) către Rabla
    Plus. Ministerul Mediului estimează că alocarea financiară pentru acest an va
    acoperi achiziţionarea unui număr de circa 19.000 de vehicule noi pe versiunea
    clasică a programului şi de 2.000 de maşini electrice prin intermediul
    variantei ‘verzi’. Prima de casare se menţine, în 2018, la valoarea de 6500 de
    lei (circa 1400 euro) la care se poate adăuga un bonus de cel mult 1.600 de lei
    (circa 350 euro), in functie de cantitatea de emisii de dioxid de carbon pe
    kilometru generată de motorul maşinii noi. In acelaşi timp, în afară de prima
    de casare, există o sumă suplimentară de 10.000 de euro, în cazul în care
    autovehiculul care urmează să fie cumpărat este electric.

    Pentru varianta
    hybrid este prevăzută o sumă de 5.000 de euro. Ministrul Mediului, Graţiela
    Gavrilescu a precizat Persoanele fizice din România pot
    începe, din acest moment, să meargă la producătorii validaţi şi să înceapă
    să-şi întocmească documentele în vederea achiziţionării unui autovehicul nou,o
    maşină care să aibă normă de poluare euro 6 sau să-şi cumpere maşină full
    electric sau hibrid plug in. Programul este creat şi pentru persoanele juridice
    care vor putea să meargă să-şi depună dosarul până la data de 28 septembrie
    2018.Ca noutate, este că am dorit să fie eligibile şi autobuzele.

    Ministrul
    Mediului a adăugat că accesarea Programului Rabla Plus nu este condiţionată
    de casarea şi radierea unui autovehicul uzat, iar prima oferită în cadrul
    Programului Rabla Clasic se poate cumula cu ecotichetele prevăzute de
    Programul Rabla Plus, numai în cazul în care solicitantul va achiziţiona fie
    un autovehicul nou electric, fie unul electric hibrid plug-in.În acest
    an, printre modificările aduse Ghidului de finanţare pentru Programul Rabla se numără apariţia spaţiului privat virtual pentru emiterea certificatelor de
    atestare fiscală, precum şi obligaţia înmatriculării autovehiculelor noi
    achiziţionate prin intermediul programului, pe numele beneficiarilor, în termen
    legal de la emiterea facturii de achiziţie. Anul trecut, prin Programul Rabla, au fost scoase din uz peste 28.000 de autoturisme cu grad înalt de
    emisii poluante. De asemenea, prin programul Rabla Plus au fost achiziţionate
    467 de autovehicule noi, dintre care 370 pur electrice şi 97 plug-in.

  • Urşii din Carpaţi

    Urşii din Carpaţi

    Aproape jumătate din numărul de carnivore mari ale Europa se
    găsesc în Carpaţii României. Cel mai mare carnivor al zonei, supranumit şi regele
    pădurilor europene, este ursul brun – specie protejată în
    Uniunea Europeană, fiind inclus pe lista roşie a animalelor pe care de dispariţie. In multe ţări
    europene specia a dispărut din habitatele distruse de intervenţia omului, în
    schimb, în pădurile din România încă se mai găsesc populaţii viabile de urşi,
    dar care sunt greu de gestionat. De câtiva ani, se relatează cazuri în care
    urşii coboară din păduri în zonele locuite, producând mari pagube. Mulţi oameni
    au fost răniţi şi zeci de animale domestice au fost ucise. S-au
    înregistrat stricăciuni şi în culturile agricole, la stâni sau în stupine.
    Autorităţile locale din mai multe judeţe din zonele de munte par depăşite de
    situaţie şi cer Ministerului Mediului să intervină în soluţionarea acestei
    probleme.

    Aflăm de ce s-a ajuns la această situaţie de la Cristian Pap,
    coordonator regional Arii protejate WWF România: S-a ajuns aici din cauza
    unui cumul de factori şi vorbim aici inclusiv de fragmentarea şi reducerea habitatelor
    ursului. Asistăm cu toţii la o tăiere masivă a padurilor şi asta se întâmplă în
    toate masivele din ţară. Vorbim apoi de reducerea bazei de hrană naturală,
    adică există tot mai puţine specii- pradă pentru urşi şi
    alte carnivore mari. Dispar şi fructele de pădure, mai ales toamna culegătorii
    stau 1- 2 luni prin păduri culegând fructele de
    pădure. Pe de altă parte, urşii coboară în localităţi fiind atraşi de către
    deşeurile care nu sunt bine depozitate, cât şi de fructele din livezi. Dar putem vorbi şi de o
    schimbare a comportamentului acestora datorat managementului cinegetic care se
    practică. Există vânători care hrănesc intens ursul pentru a-l menţine cât mai
    aproape de fondul lor de vânătoare.



    In vara acestui an, din cele 18 asociaţii de vânătoare din
    judetul Harghita, 12 au depus cereri de recoltare pentru 73 de urşi şi 12 lupi.
    S-a aprobat doar recoltarea a şase exemplare de urs, chiar dacă de la
    începutul anului s-au înregistrat, doar în acest judeţ, peste 340 de
    pagube produse de animalele sălbatice, din care 80 la sută provocate de urşi.
    În aceasta toamnă, Ministerul Mediului a aprobat un ordin pentru prinderea a
    cel mult 140 de exemplare periculoase, din toată ţara, însă reprezentanţii
    asociaţiilor de vânătoare sunt de părere
    că e nevoie de mult mai mult. De exemplu, în judeţul Covasna se
    estimează că efectivul optim de urşi ar fi de aproximativ 700 de exemplare,
    însă numărul real al acestora este aproape dublu.In timp ce autorităţile locale
    cer aprobarea de urgenţă a autorizaţiilor de recoltare a urşilor, ecologiştii
    propun soluţii neletale care să protejeze această specie. Ei nu sunt de
    acord cu sistemul de derogări care să permită împuşcarea urşilor ca măsură de
    prevenire a conflictelor, anticipând modul mascat de vânătoare la trofee.

    Activistul
    de mediu, Gabriel Păun: Vânătoarea de trofeeestecauza
    principală a isteriei de astăzi, care este una artificială din punctul
    nostru de vedere şi care a dus la problema cu care ne confruntăm astăzi. Dacă
    ne uităm la istoria României, până în anii ’80 şi ’90,
    coexistenţa omului cu animalul sălbatic era ceva care funcţiona foarte
    bine.. In momentul în care industria trofeelor s-a dezvoltat şi a prins
    rădăcini în România a început să fie o problemă care a degenerat până la gradul
    de isterie. Această industrie a venit la pachet cu nişte servicii care au
    însemnat de fapt instalarea de observatoare pentru împuşcarea urşilor în
    imediata vecinătate a comunităţilor locale. Cele mai multe
    sunt în judeţele Covasna şi
    Harghita unde sunt şi cele mai mari estimări de populaţii de urs. Acolo sunt şi
    cele mai mari probleme, pentru că ursii au fost scoşi din pădure, aduşi
    la marginea ei, iar dacă nu li se mai dă hrană la acele observatoare ne
    confruntăm cu problemele pe care le avem astăzi.



    Ecologiştii sunt de parere că ursul brun are nevoie de
    habitate întinse în care să se poată deplasa fără a interacţiona cu omul, prin
    intermediul unor coridoare de trecere. Cei de la WWF România derulează
    deja o serie de proiecteşi
    campanii tocmai pentru a proteja mediul natural şi urşii bruni din Carpaţi,
    după cum ne spune Cristian Papp, coordonator regional arii protejate WWF
    România: Am avut în perioada 2012-2014 un proiect în Maramureş
    care s-a numit Graniţe deschise pentru urşii din Carpaţii României şi
    Ucrainei unde am încercat să venim cu soluţii pentru conservarea
    biodioversităţii, în special a carnivorelor mari, prin păstrarea conectivităţii
    ecologice în Carpaţi şi reducerea riscului fragmentării habitatelor. Am
    identificat inclusiv nevoile de reconstrucţie ecologică pentru aceste
    coridoare, mergând mână în mână cu menţinerea utilizării durabile a resurselor
    naturale.. Toate activităţile noastre de conservare merg mână în mână şi cu
    această componentă de dezvoltare durabilă a comunităţilor. Sigur că am avut
    multe alte proiecte, inclusiv cele din Carpaţii de sud-vest unde am încercat să
    identificăm zonele critice pentru habitatele ursului, zone de sălbăticie. In
    prezent, avem un proiect în derulareTransgreen,
    un proiect internaţional care vine cu soluţii pentru construirea de
    infrastructuri de transport cu un impact cât mai redus asupra mediului. Venim
    cu soluţii concrete împreună cu autorităţile care să îmbine atât parte de
    dezvoltare a infrastructurii, cât şi de menţinere a conectivităţii ecolgice.
    Deci, vorbim de o infrastructură verde care este esenţială atât pentru
    om, cât şi pentru animale. In acelaşi timp, avem un alt proiect în derulare
    care se numeşte EU Large Carnivores – un proiect Life prin care încercăm să
    reducem aceste conflicte dintre carnivore şi oameni. Ne uităm inclusiv la
    această componentă de conectivitate ecologică, pentru că din cauza lipsei
    conectivităţii în anumite zone, putem asista inclusiv la conflicte dintre urşi
    şi oameni. Neavând coridoare ecologice care să le faciliteze trecera
    dintro zonă în alta, urşii pot să ajungă în anumite zone locuite şi
    atunci asistăm la multe accidente, din păcate. Ele ar trebui evitate.


    Soluţiile propuse de organizaţiile de mediu se referă la realizarea unor
    garduri electrice, înfiinţarea unui Serviciu de Urgenţă al Animalelor Sălbatice
    şi o mai bună gestionare a deşeurilor în localităţile de la poalele
    munţilor. Unii au mai propus ca urşii să fie relocaţi, însă există riscul
    că majoritatea exemplarelor să se întoarcă în zona în care au fost capturaţi. În
    tot acest timp, Ministerul Mediului lucrează la un plan de managment
    pentru gestionarea populaţiei de urşi şi promite să-l pună în dezbatere publică
    cel târziu în ianuarie. Se are în vedere şi un recensământ al urşilor din
    Carpaţi, pentru a şti câţi urşi avem.