Radio România Internațional

Tag: Ministerul Mediului

  • Ajutor pentru fermierii români afectați de secetă

    Ajutor pentru fermierii români afectați de secetă

    Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutor de stat pentru agricultorii români afectaţi de secetă. Este vorba de fonduri în valoare de 400 de milioane de euro, care vor fi acordate pentru pierderile din perioada septembrie 2023 – august 2024. În urma analizei efectuate, Executivul de la Bruxelles a constatat că schema este necesară și adecvată pentru a compensa fermierii români pentru pierderile suferite din cauza acestui eveniment climatic extrem. În plus, Comisia a stabilit că sistemul este proporțional, deoarece este limitat la minimul necesar și are un impact limitat asupra concurenței și comerțului dintre statele membre.

     

     

    Pe baza acestor considerente, Comisia a aprobat schema românească în conformitate cu normele UE privind ajutorul de stat. Acesta este destinat producătorilor agricoli care au avut pierderi pentru una sau mai multe din cele treizeci şi nouă de tipuri de culturi selectate de Comisie. Este vorba, spre exemplu, de grâu, secară, orz, ovăz sau rapiţă, mazăre, floarea soarelui sau porumb – culturi care au fost afectate de seceta severă după toamna lui 2023. Pentru a se califica pentru acest tip de ajutor, producătorii agricoli trebuie să demonstreze că au pierdut mai mult de treizeci la sută din recolte, iar sprijinul financiar va fi obţinut prin subvenţii directe. Valoarea maximă a ajutorului este de 200 de euro pe hectar pentru pierdere de 100%, iar plăţile vor fi efectuate până pe 31 decembrie. În România, autorităţile deja au informat fermierii că până pe 29 octombrie pot să depună cererile şi procesele verbale de constatare a pagubelor la direcţiile judeţene pentru agricultură.

     

     

    Pe de altă parte, în urmă cu două săptămâni, autoritățile de la București au stabilit că agricultoriii afectați de secetă care au încheiat contracte de credit sau leasing vor putea solicita suspendarea plății datoriilor și a ratelor la bănci până la 1 august 2025, dacă vor îndeplini cumulativ două condiții. Cel care solicită suspendarea trebuie să deţină un proces verbal din care să reiasă că a avut un grad de calamitate de cel puțin 50%, iar dobânda percepută de creditor este mai mare de 2,5% + ROBOR pentru creditele în lei și 2% + EURIBOR pentru creditele în valută. În plus, fermierii vor putea lua credite garantate integral de stat în condiții avantajoase pentru a-și plăti datoriile restante.

     

     

    Din păcate, situația este critică. Doar pentru acest an, spre exemplu, guvernul de la București estimează că circa două milioane de hectare au fost afectate de secetă şi are în vedere compensaţii financiare pentru proprietari. Pierderi se anunţă însă şi pentru agriculturii care au reuşit să strângă recoltele pentru că deja unele loturi de porumb au fost refuzate la export, din cauza bolilor apărute pe fondul secetei. Calculele arată, de asemenea, că România pierde o mie de hectare de teren arabil în fiecare an, în faţa deşertificării. În acest context, Ministerul Mediului se teme de o deşertificare totală în sudul ţării, în următorii 50 de ani.

     

     

  • Rabla Plus, un buget record

    Rabla Plus, un buget record

    Încă pauperă în raport cu alte state membre ale Uniunii Europene, România are un parc auto dominat, statistic, de maşini vechi şi poluante, multe aduse, la mâna a doua, din Occident. Şi, de ani buni, autorităţile încearcă să amelioreze starea de lucruri prin aşa-numitul program Rabla, prin care şoferii sunt încurajaţi, cu diferite bonusuri, să renunţe la maşinile vechi şi să achiziţioneze unele noi, ce respectă normele ecologice. Încurajator e că, de pildă, nivelul achiziţiilor de vehicule electrice a urcat continuu. De la 39 de bucăţi în 2016 la peste 2.400 în 2020. În 2021 – peste 10.000, în 2023 – peste 11.000.

    În toţi aceşti ani, mai spun autorităţile, au fost finanţate peste 38.000 de autoturisme pur electrice. Ministerul Mediului de la Bucureşti a lansat, marţi, programul Rabla Plus 2024, care alocă un miliard de lei (echivalentul a circa 200 de milioane de euro), o sumă record, pentru autoturisme electrice şi plug-in hybrid.Fondurile alocate atât pentru persoane juridice, cât și pentru instituții de stat s-au epuizat în mai puțin de două ore de la lansarea programului, conform datelor analizate de presa economică.

    Programul Rabla pentru anul acesta a fost inaugurat de ministrul Mediului, Mircea Fechet, la fabrica Ford Otosan din Craiova , primul producător de vehicule electrice din România. Mircea Fechet: “Şi pentru că discutăm de acest buget-record de un miliard de lei, el se corelează foarte bine cu un alt element de noutate, la fel de important, respectiv faptul că aici, în România, la fabrica Ford, se va produce în curând primul autoturism electric. Este o veste extraordinară pentru calitatea aerului din România şi este o veste extraordinară, sunt convins, pentru economia românească, în general.” Sunt convins, mai afirmă ministrul Fechet, că unul dintre motivele principale pentru care românii au ales să achiziţioneze o maşină electrică a fost şi faptul că statul le-a acordat bonificaţii.

    Concernul turcesc este un investitor strategic în regiune, iar una din cele mai verzi fabrici ale companiei este cea din Craiova – susţine, la rândul său, preşedintele Ford Otosan România, Mujdat Tiryaki. Potrivit statisticilor furnizate de producător, la fiecare 61 de secunde o maşină părăseşte poarta fabricii din Craiova, unde se produc mai mult de 1.000 de motoare în fiecare zi. Tot la Craiova, preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu, Laurenţiu Neculaescu, a menţionat că programul Rabla Clasic a împlinit 20 de ani. În acest timp, ministerul Mediului a reuşit să scoată din circulaţie peste un milion de autovehicule vechi, poluanteşi s-au cumpărat peste 700.000 de maşini noi.