Demersuri în vederea extinderii reţelei de ataşaţi pe probleme de muncă şi sociale, din cadrul Ministerului Muncii, dar şi a competenţelor pe care le au aceştia pe lângă ambasadele României din străinătate
Tag: Ministerul Muncii
-
Muncind în Europa
-
Muncind în Europa – 08.07.2024
Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale lansează cea mai amplă platformă de monitorizare, anticipare şi corelare a ofertei educaţionale cu cererea de pe piaţa muncii din România: ReConect.
-
Jurnal românesc – 10.05.2024
Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a discutat, joi, la Madrid, cu vicepremierul şi ministru al Muncii şi Economiei Sociale din Spania, Yolanda Diaz Perez, despre cooperarea în domeniul ocupării şi Inspecţiei Muncii şi despre acordarea dublei cetăţenii pentru românii din Spania. ‘Vreau ca România să preia bunele practici din Spania în domeniul economiei sociale, iar experienţa lui Victor Meseguer Sanchez, comisar special pentru Economie Socială, unul dintre cei mai buni experţi din Europa, să fie folosită şi în România’, a declarat dna Bucura-Oprescu. La rândul său, Yolanda Diaz Perez a solicitat sprijinul României pentru susţinerea iniţiativei ‘Către o Cartă Globală a Drepturilor Muncii’, lansată de Guvernul spaniol, care îşi propune plasarea muncii decente în centrul implementării unui nou contract social ce vizează ocupare deplină şi productivă, dialog social, respectarea standardelor internaţionale, protecţie şi justiţie socială.
Tot joi, ministrul Simona Bucura-Oprescu a participat, la Madrid, la conferinţa la nivel înalt ‘Către o Europă socială cu noi drepturi’, organizată de Ziua Europei. Oficialul român a declarat că Europa trebuie să fie pregătită pentru meseriile viitorului, pentru tranziţia verde şi digitală, prin dezvoltarea competenţelor lucrătorilor, asigurarea instrumentelor de care au nevoie şi o strategie de îmbunătăţire a pieţei muncii în contextul acestor schimbări.
Departamentul consular din cadrul Ministerului de Externe anunță o nouă serie de consulate itinerante pe parcursul lunii mai în Germania – la Heilbronn, Franța – la Nantes, Canada – la Winnipeg și Marea Britanie – în Insula Jersey și Leichester. Cei interesaţi trebuie să se asigure că şi-au făcut programare în prealabil și că au la îndemână toate documentele necesare pentru a se întâlni chiar în zona lor de reședință cu reprezentanții consulari. Asistență pe teme de muncă și sociale va fi acordată, pe 20 mai, şi la sediul Consulatului General al României la Bologna.
Un program interesant şi instructiv şi un stand naţional cu o ofertă editorială consistentă constituie participarea României la Salonul Internaţional de Carte de la Torino, din perioada 9-13 mai. Ajuns la a 36-a ediţie, Salone Internazionale del Libro di Torino este cel mai important târg de carte din Italia şi unul dintre cele mai relevante la nivel european. Protagoniştii evenimentelor din cadrul programului românesc sunt personalităţi din România, Italia şi Republica Moldova reprezentative pentru profilul manifestării – scriitori, traducători, editori, filologi, critici literari, filosofi, jurnalişti şi reprezentanţi ai unor edituri italiene.
Standul României promovează atât literatura română contemporană, cât şi lucrări ale autorilor români din domeniile filosofiei, istoriei sau criticii literare apărute în limba italiană în ultimii doi ani. Volumele traduse şi publicate sunt aduse în atenţia publicului prin prezentări de carte, comentarii şi discuţii cu cititorii. Sunt vizate, totodată, extinderea şi consolidarea relaţiilor bilaterale româno-italiene în domeniile literaturii, traducerilor şi politicilor editoriale, precum şi menţinerea legăturii comunităţii româneşti cu valorile culturale ale ţării de origine.
La Madrid a avut loc, pe 7 mai, a patra ediție a Colocviului hispano-român de cultură și documentare, proiect academic coordonat de profesor Iuliana Botezan, cu scopul de a pune în valoare prezența culturii române în spațiul hispanic și de a promova imaginea României în context european. Cu această ocazie, a fost lansat “Ghidul autorilor europeni: România”, în limba spaniolă, dedicat culturii și promovării României. Publicația realizată de Centrul madrilen “Europe Direct” în parteneriat cu ICR Madrid deschide, de altfel, o colecție dedicată literaturilor țărilor membre ale Uniunii Europene. Ambasada României în Spania a salutat, în context, excelenta cooperare cu Guvernul regional al Comunității Madrid și recunoașterea valorii și contribuției remarcabile a celor aproximativ 145.000 de români din regiune.
Pe 8 mai s-au împlinit 16 ani de la înființarea Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, precum și de la întronizarea Preasfințitului Părinte Siluan ca episcop. În cei peste 16 ani de activitate a Episcopiei s-au întemeiat peste 200 de parohii, s-a organizat slujirea pastoral-misionară în 26 de protopopiate, s-au început 10 comunități monastice, s-au înființat Frăția Nepsis a tinerilor ortodocși, Asociația Caritabilă San Lorenzo dei Romeni şi Centrul de Studii Teologice Sfântul Dionisie Exiguul, extensia de la Roma a Facultății de Teologie „Justinian Patriarhul” din București. Un partener important al Ambasadei României, Episcopia Ortodoxă Română a Italiei contribuie, prin activitățile pe care le promovează, la păstrarea identității spirituale și culturale românești și la consolidarea legăturii numeroșilor membri ai comunității românești din Italia cu țara natală.
-
Muncind în România
Aproximativ 6.600
de cetăţeni ucraineni au fost angajaţi în România de la începutul invaziei ruse
în ţara vecină, la 24 februarie 2022, a anunţat Ministerul Muncii şi
Solidarităţii Sociale de la Bucureşti. Instituţia transmite că îşi menţine
dezideratul de a integra refugiaţii ucraineni în România, atât prin sprijinirea
angajatorilor români care au un deficit de lucrători calificaţi, cât şi prin
susţinerea cetăţenilor plecaţi din zona de conflict pentru incluziunea pe piaţa
muncii. Ministerul a precizat totodată că 500 de angajatori români şi-au arătat
disponibilitatea de a-i încadra în muncă pe refugiaţi.
Începând din 15
iulie 2022, reprezentanţi ai Agenţiei Municipale pentru Ocuparea Forţei de
Muncă Bucureşti sunt prezenţi săptămânal, în zilele de luni şi marţi, la sediul
pentru refugiaţi organizat la Compelxul Expoziţional Romexpo din capitala
României şi le oferă acestora informaţii cu privire la locurile de muncă
vacante şi la celelalte servicii de care pot beneficia. Toate aceste informaţii
sunt promovate şi prin intermediul aplicaţiei mobile Telegram, cea mai
populară platformă de social-media utilizată de cetăţenii ucraineni. Aceştia
mai au la dispoziţie şi un pliant în care găsesc toate informaţiile necesare
angajării în România, dar şi un cod QR care oferă acces în timp real la
platforma cu locurile de muncă disponibile.
Integrarea
cetăţenilor ucraineni pe piaţa muncii din România a adus o gură de aer
economiei naţionale, care se confruntă de ani buni cu o acută lipsă de
personal. Această penurie de mână de lucru calificată a limitat producţia şi
furnizarea de servicii în mai multe sectoare ale economiei româneşti, a
declarat recent ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu. Dacă în urmă cu
câţiva ani problemele cele mai importante ale mediului de afaceri erau legate
de fiscalitate, de această dată deficitul de forţă de muncă bine calificată
este realitatea momentului, a spus ministrul după o întâlnire pe care a avut-o
cu reprezentanţi ai Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham), organism
care reuneşte 540 de membri, companii care numără peste 250.000 de angajaţi.
Oprescu a subliniat că politicile de formare şi de ocupare ale Ministerului
Muncii de la Bucureşti trebuie să joace un rol activ de diminuare a acestui
fenomen pentru a răspunde în acest fel transformărilor şi provocărilor de pe
piaţa muncii. Îmi doresc ca, printr-un efort comun, să facem cât mai atractivă
piaţa forţei de muncă din România atât pentru cei care se află în ţară, cât şi
pentru cei din afara graniţelor, să stimulăm investiţiile şi să contribuim,
astfel, la dezvoltarea sustenabilă a economiei româneşti, a mai spus
ministrul.
Vidul creat de
plecarea românilor la muncă în străinătate, cu precădere în Europa Occidentală,
este acum umplut cu lucrători din ţări din afara spaţiului Uniunii Europene. În
ultimii ani, Guvernul român a majorat constant contingentul de muncitori
străini care pot activa pe piaţa românească. Astfel, în 2023 acesta a ajuns la
100.000, un număr similar celui de anul trecut, însă, potrivit datelor
furnizate de Inspecția Muncii, numărul oficial a depăşit 120.000 în aprilie şi,
cel mai probalil, cifra reală este cu mult mai mare. Nu este astfel de mirare
faptul că în Bucureşti şi în marile oraşe ale României sunt întâlniţi din ce în
ce mai mulţi lucrători străini, în special din Asia. Asemenea românilor care,
începând din 1990, au plecat liberi la muncă peste hotare, străinii care acum
ne construiesc casele, ne livrează coletele şi ne repară drumurile sunt veniţi
aici în căutarea unui trai mai bun.
-
Jurnal românesc -09.12.2022
Preşedintele
Klaus Iohannis a trimis Parlamentului, spre reexaminare, legea privind
instituirea centrelor comunitare româneşti în străinătate. El atrage atenţia
că, potrivit acesteia, centrele comunitare pot fi înfiinţate într-un stat
terţ, însă, în accepţiunea dreptului Uniunii Europene, sintagma
stat terţ se referă la statele non-UE sau aparţinând Spaţiului
Economic European şi, ca urmare, este necesară o clarificare a acestei
sintagme.În opinia preşedintelui, este necesară şi o minimă
detaliere a modului de derulare a raporturilor funcţionale dintre
centrele comunitare şi Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Iohannis
consideră că ar fi utilă şi reevaluarea cerinţei conform căreia directorul centrului
comunitar trebuie să aibă reşedinţa sau domiciliul de minimum un an în zona în
care îşi va exercita mandatul şi a măsurii în care aceasta este
suficientă pentru o bună cunoaştere a nevoilor respectivelor comunităţi.O altă observaţie vizează anexa legii ce cuprinde Cererea privind
înregistrarea la misiunea diplomatică şi solicitarea de înfiinţare a unui
centru comunitar. Iohannis menţionează că, potrivit legislaţiei actuale,
cetăţenii români aflaţi în străinătate se înregistrează la misiunile diplomatice
şi oficiile consulare ale României prin Sistemul informatic pentru managementul
integrat al serviciilor pentru cetăţeni. Legea privind instituirea centrelor
comunitare româneşti în străinătate a fost adoptată de Legislativ şi trimisă
spre promulgare la 19 noiembrie.
Guvernul de la
Bucureşti a stabilit ca un contingent de 100.000 de lucrători străini să fie
admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2023, un număr similar celui din acest
an, a anunţat Ministerul Muncii. Decizia a avut în vedere acoperirea deficitului
de forţă de muncă înregistrat în domenii precum cel al construcţiilor, în
restaurante, protecţie şi pază, transporturi rutiere de mărfuri şi comerţ ca
urmare a numărului mare de conaţionali plecaţi la muncă peste hotare.Ministerul Muncii arată că, în perioada ianuarie – iulie 2022, aproape 11.000
firme au solicitat eliberarea de adeverinţe
pentru locul de muncă vacant, iar Agenţia Naţională pentru Ocuparea
Forţei de Muncă a eliberat circa 190.000 de astfel de documente. Totodată, în
perioada ianuarie – septembrie, au fost aproape 79.000 de contracte de muncă
active înregistrate de angajatori români pentru salariaţi cetăţeni ai unor
state din afara Uniunii Europene sau state membre ale Spaţiului Economic
European. Contingentul de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă
din România se stabileşte anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
Ministerului Muncii.
Expoziţia
Berlin BANANA a artistului Matei Branea este deschisă la Galeria
Institutului Cultural Român Titu Maiorescu din Berlin. Manifestarea
este compusă din trei lucrări-capitol: Berlin BANANA, DOINA/Marele Nud Românesc
şi OMULAN. Sunt expuse desene realizate în anii 2015 şi 2016, când Matei Branea
a locuit în capitala Germaniei, precum și un portret al orașului realizat pentru
Institutul Goethe din Bucureşti. Artistul are o afinitate obsesivă pentru
fructul exotic galben, leitmotiv cultural cu conotații aparte pentru spațiul
României comuniste des ironizată ca o țară bananieră.DOINA/Marele
Nud Românesc reprezintă România ca o ciobăniță și este o referință directă la
The Great American Nude a lui Tom Wesselmann din 1966. OMULAN este eroul de
bandă desenată și animație, intrat în scenă odată cu expoziția din 2002 de la
Galeria Nouă din București. La Berlin, OMULAN este prezent cu o retrospectivă a
filmelor realizate în perioada 2000-2021. Matei Branea este grafician, autor de
benzi desenate, realizator de filme de animaţie şi creator a numeroase proiecte
artistice. Expoziţia de la Berlin poate fi vizitată până pe 17 ianuarie 2023.
Agenţia
Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă oferă, prin intermediul reţelei Eures
România, 122 de locuri de muncă pentru români în Spaţiul Economic European.
Cele mai multe, 60, se găsesc în Finlanda, unde sunt căutaţi mecanici auto şi
muncitori necalificaţi în agricultură. În Danemarca sunt căutaţi 30 de
îngrijitori persoane, iar în Polonia sunt 15 locuri de muncă pentru muncitori
în depozit şi operatori maşini cu comandă numerică. În Norvegia sunt 11 locuri
de muncă pentru vopsitori şi tinichigii auto, farmacişti şi sticlari, iar în
Malta – 4 locuri de muncă pentru ingineri constructori şi IT-işti. Oferta
completă se găseşte pe site-ul anofm.ro la secţiunea Eures. -
Recorduri negative în rândul pensionarilor
Conform
Ministerului Muncii, la sfârșitul lunii iunie, numărul pensionari români era
mai mic cu peste 61.000 de persoane față de primul semestru din 2020. Mai mult
chiar. Comparativ cu aceeași perioadă din 2019, cifra este două ori și jumătate
mai mare, fiind astfel cea mai mare scădere a numărului de pensionari din 2013
și până în prezent. Fiindcă traversăm în continuarea pandemia de COVID19,
decesul este primul gând referitor la cauzele acestor ieșiri din sistem, cum se
sunt numite rece, în limbaj birocratic, lucru confirmat și de analistul
economic Cătălin Ghinăraru.Ieșirile din sistem sunt fie naturale, fie
sunt datorate faptului că nu se mai îndeplinesc condițiile legale. Și aici mă
refer în special de pensiile de invaliditate sau de boală, cum se mai spune
colocvial. În cazul acesta, ieșirea la pensie nu este definitivă, adică
persoana care este în incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident
sau a unei boli nu este pensionat pentru totdeauna. Există examinări periodice
și, periodic, persoana ar trebui să se prezinte la control. Este o obligație
legală de a se prezenta. Dacă se constată că nu mai sunt îndeplinite condițiile
și persoana și-a recăpătat capacitatea de lucru atunci sigur că persoana iese
din sistemul de pensii. Deci există și această cale.
Dacă ne uităm,
însă, la imaginea de ansamblu a sistemului de pensii, constatăm și o reducere a
numărului de intrări în sistem, adică o scădere a ratei de pensionare în
ultimii ani. Despre cauzele acestei situații, ne vorbește tot analistul
economic Cătălin Ghinăraru.Există o cauză conjuncturală să spunem așa,
dar numărul de pensionari este în scădere de mult timp, cam de prin prima
decadă a acestui secol fiindcă s-au produs niște modificări structurale. În
primul rând au început să apară efectele legilor 19 și 263 care amândouă
privesc creșterea vârstei standard de pensionare încă din anul 2015. Deci
suntem la 65 de ani pentru bărbați și este în creștere la femei care, conform
prevederilor Legii 260, va ajunge la 63 de ani până în anul 2030. De asemenea
după cum știți conform unei hotărâri a Curții Constituționale, femeile pot opta
să rămână până la vârsta de 65 de ani pentru a se produce egalizarea cu
bărbații, cel puțin opțional. Deci, s-a produs o creștere a vârstei standard de
pensionare, ceea ce înseamnă că bărbații și femeile stau mai mult pe piața
muncii. În plus, s-au înăsprit condițiile de ieșire la pensie pe invaliditate.
Deci, pe lângă factorul conjunctural legat de pandemie care conduce la o
supramortalitate în rândul persoanelor vârstnice, există cauze structurale
legate de reforma Sistemului de Pensii pensii publice care și-a produs efectele
în această perioadă.
Afectată de o
criză demografică în evoluție, precum multe alte state dezvoltate, România are,
oricum, un raport dezechilibrat între numărul pensionarilor și cel al
salariaților. De aceea, la prima vedere, scăderea numărului de pensionări poate
părea o veste bună. Cătălin Ghinăraru.Raportul între persoanele active și
persoanele inactive sau pensionari nu este foarte favorabil în România. Faptul
că numărul de pensionari este în descreștere ușoară, totuși, e un fapt să
spunem încurajator, ca să spun așa. Noi avem o problemă legată de
sustenabilitatea acestui sistem de pensii, dar trebuie precizat aici următorul
lucru foarte important: această tendință nu va ține foarte mult pentru că ne
apropiem ușor, ușor de orizontul anului 2030 și apoi al anului 2032. Mai ales
începând cu anul 2032, vor începe să iasă la pensie generațiile mari sau foarte
numeroase. E vorba de cei născuți la sfârșitul anilor 60, așa-numiții
decreței, căci atunci își vor atinge vârsta standard de pensionare, în jurul
anului 2032. Atunci vom vedea un număr mare de pensionări, dacă condițiile
legate de vârsta standard de pensionare se păstrează.
De aceea, în
ultima vreme, se discută iar modificarea legii în sensul prelungirii stagiului
de cotizare, deci implicit al creșterii vârstei standard de pensionare. Cu
toate acestea, ideea creșterii treptate a vârstei de pensionare până în jurul
vârstei de 70 de ani întâmpină o rezistență destul de puternică din partea
populației. Cum vede situația analistul economicCătălin Ghinăraru?Ideea asta nu a fost foarte bine primită
nici în alte state și nici la noi. E de înțeles pentru creșterea vârstei
standard înseamnă creșterea stagiului de cotizare până la 40 de ani de muncă. E
o perioadă foarte îndelungată în condițiile în care circumstanțele de pe piața
muncii România nu sunt chiar cele mai favorabile. Sigur că foarte mulți se
gândesc dacă o să reușească să facă stagiul de cotizare complet. De aceea și în
legea actuală, și în proiectul următoarei legi apare posibilitate de cumpărare
de stagiu de cotizare. Este adevărat că până la urmă s-ar putea ca și
comportamentul să se modifice în timp. E foarte posibil ca generațiile acestea
mari, cei născuți în anii 60-70, să gândească diferit de generațiile
anterioare, căci au ajuns pe piața muncii și au desfășurat activitatea în
condiții de piață liberă.
Deocamdată, însă, e greu de anticipat care vor fi opțiunea și
comportamentul generațiilor de decreței ajunși în prag de pensionare. De
asemenea, rămâne de văzut ce modificări legislative vor fi adoptate și cum vor
influența acestea mentalul oamenilor referitor la pensioare.
-
Extinderea reţelei de ataşaţi pe probleme de muncă şi sociale, din cadrul Ministerului Muncii
Demersuri în vederea extinderii reţelei de ataşaţi pe probleme de muncă şi sociale, din
cadrul Ministerului Muncii, dar şi a competenţelor pe care le au reprezentanţii Ministerului Muncii pe lângă ambasadele României din străinătate.
-
Reevaluarea pensiilor în România
Disensiunile pe tema pensiilor între Putere și Opoziția din România sunt departe de a se stinge. Ministrul liberal al Muncii, Raluca Turcan, a anunțat că pensiile românilor vor fi recalculate și că a dat startul procesului de evaluare a dosarelor. Se estimează că analizarea celor aproape 5 milioane de dosare va dura aproximativ un an şi jumătate. Apoi, spune ministrul de resort, se va putea întocmi o nouă lege a sistemului public de pensii, bazată pe contributivitate şi echitate.
Raluca Turcan: “Avem mai multe variante de formule şi căutăm, deopotrivă, acea formulă care să aducă contributivitate şi echitate pentru un număr cât mai mare de pensionari şi, de asemenea, sustenabilitate în sistemul de pensii. Pentru că un lucru despre care nu s-a vorbit, şi a fost oarecum incorect faţă de 5 milioane de pensionari, a fost că Legea 127, care prevedea o nouă formulă de calcul a pensiilor, presupunea, de fapt, un efort bugetar pe care nicio economie în stadiul economiei româneşti, chiar înaintea perioadei de criză economică generată de criza sanitară, nu şi-ar fi putut-o permite.”
O creștere de 40 de procente pentru pensii, începând din septembrie 2020, fusese prevăzută de social-democrați, majoritari în Parlament la momentul luării acestei decizii. Majorarea nu a fost pusă, însă, în practică, de liberali, aflați la putere în toamna anului trecut, ca și acum, aceștia venind, la momentul respectiv, cu o ordonanță prin care a fost decisă o majorare de doar 14 procente. Care a fost și operată.
Calculele arată că aplicarea creşterii de 40% a pensiilor ar genera un impact de 138 de miliarde de lei asupra bugetului. România nu şi-a permis anul trecut şi nu îşi permite nici în acest an să majoreze pensiile cu 40%, a declarat premierul liberal Florin Cîţu, care a invocat contextul economic grav afectat de criza sanitară.
Curtea Constituţională a respins, însă, sesizarea Guvernului care contesta legea în acest sens, adoptată de Parlament. A admis doar parțial o obiecție de neconstituționalitate – CCR consideră că modul defectuos de legiferare a creat o incertitudine juridică în privința existenței normative a valorii punctului de pensie. Eliminarea de către parlamentarii PSD, majoritari anul trecut, din Ordonanța dată de fostul guvern liberal Orban a articolelor prin care pensiile erau majorate cu doar 14%, creează un vid legislativ, pentru că nu a fost specificată o nouă valoare a punctului de pensie, aceștia presupunând că intră în vigoare automat majorarea de 40%.
Din opoziţie, PSD respinge poziția celor aflați la Putere, cere aplicarea majorării inclusă în legea pensiilor în vigoare și consideră că legislaţia actuală nu trebuie modificată. Ultima recalculare a pensiilor aflate în plată a avut loc în România în perioada 2005-2010, interval în care au fost analizate aproximativ un milion de dosare.
-
Jurnal românesc – 13.08.2020
Românii
vor avea, din nou, posibilitatea să-și cumpere vechime la pensie, în limita a
şase ani, în cazul în care nu au contribuit suficient la sistemul public -
arată un proiect de ordonanţă de urgenţă pregătit de Ministerul Muncii.
Cumpărarea vechimii a fost sistată de la 1 ianuarie 2019, fiind reintrodusă în
noua lege a pensiilor, cu aplicare de la 1 ianuarie 2021. Plata contribuţiei de
asigurări sociale se va putea efectua într-o singură tranşă sau eşalonat, în
tranşe lunare, până la data de 1 septembrie 2021.Ministerul Muncii precizează
că a avut în vedere numeroasele solicitări din partea unor cetăţeni români din
ţară şi străinătate care nu au fost asiguraţi la sistemul public din România.
Măsura a fost luată şi pentru românii pentru care dreptul la pensie este
afectat de faptul că anumite perioade de stagiu de cotizare şi venituri nu pot
fi valorificate din cauze determinate de pierderea, deteriorarea sau
distrugerea carnetelor de muncă sau a altor documente primare, cauze
independente de voinţa solicitanţilor drepturilor de pensie.
Ambasada
României în Italia vine cu informaţii pentru cetăţenii români care doresc să
candideze la alegerile regionale din Peninsulă ce ar urma să aibă loc în toamnă.
Pentru a se putea prezenta în fața electoratului, candidații români care
doresc sa candideze la alegerile din Italia trebuie să fie înscriși pe listele
electorale suplimentare și, în plus față de candidații italieni, trebuie să
prezinte un document eliberat de Autoritatea Electorală Permanentă de la
București. Solicitările către AEP trebuie să conțină datele personale ale celor
interesaţi și se pot face pe email, la adresa relatii.publice@roaep.ro sau
registratura@roaep.ro. Acestea trebuie să fie individuale, datate, semnate
olograf și însoțite de o copie a unui act de identitate românesc valabil -
precizează Autoritatea de la București. AEP poate transmite solicitanților
adeverințele prin e-mail sau prin ridicarea în original de către o persoană
indicată în prealabil de către solicitant, fără a fi nevoie de o împuternicire
în acest sens. Adeverințele, în limba română, trebuie traduse în limba italiană
și apostilate, mai anunță Ambasada României în Italia.
Ambasadorul
României în Spania, Gabriela Dancău, a evidențiat, în cadrul unui eveniment
online dedicat firmelor românești care doresc să se extindă în Spania, potențialul piețelor spaniole pentru mediul
de afaceri românesc, bazat pe lipsa barierelor de ordin legislativ, cultural și
lingvistic. Oficialul a menționat prezența deja solidă a antreprenorilor români
în acest spațiu, deschiderea către alte piețe internaționale, precum America
Latină sau Africa, și numeroasele facilități oferite de autoritățile spaniole
pentru dezvoltarea afacerilor. Potrivit Ambasadei române, misiunea economică
online, o inițiativă a Romanian Business Leaders, s-a bucurat de participarea a
numeroși reprezentanți ai mediului de afaceri românesc și specialiști din
Spania care au împărtășit din experiența proprie și au furnizat informații
relevante pentru cei interesați de exporturi și investiții în Spania.
Punctul
de trecere a Dunării cu bacul între oraşul Isaccea, judeţul Tulcea, şi
localitatea Orlovka, regiunea Odessa, Ucraina, a fost deschis traficului de
marfă. Lucrările de amenajare a punctului de trecere au fost demarate în urmă
cu aproximativ doi ani şi s-au finalizat anul acesta, valoarea totală a
investiţiei fiind de 5,15 milioane de euro. Punctul de trecere a Dunării cu
bacul amenajat la graniţa româno-ucraineană ajută firmele de transport prin
scurtarea timpilor de aşteptare la frontieră, a costurilor, dar şi a
distanţelor, în condiţiile în care, pentru a ajunge în România, transportatorii
ucraineni erau obligaţi să tranziteze teritoriul Republicii Moldova şi să
plătească taxele de drum.Trecerea Dunării va fi asigurată de un singur bac
care va circula în funcţie de cererile transportatorilor. Transportul pe fluviu
este permis doar pentru produse, nu şi pentru persoane fizice, în contextul
pandemiei cu noul coronavirus. Realizarea trecerii între Isaccea şi Orlovka şi
înfiinţarea unei curse de călători Tulcea-Ismail se numără printre obiectivele
anunţate de autorităţi, de mai mulţi ani, în cadrul Euroregiunii Dunărea de
Jos, structură de cooperare transfrontalieră care cuprinde autorităţi din
România, Ucraina şi Republica Moldova. Proiectele sunt solicitate de
comunităţile de pe ambele maluri ale fluviului care consideră că acestea ar
încuraja turismul şi ar duce, implicit, la creşterea nivelului de trai al
locuitorilor.
-
Ministrul Muncii: Instrucţiuni privind dosarul de pensie comunitară
Potrivit recomandărilor transmise de ministrul Muncii, cererea de pensie se depune în localitatea de domiciliu sau de reşedinţă a solicitantului, fie că este în România sau într-un stat al Uniunii Europene.
Paşi pentru deschiderea dosarului de pensie comunitară: 1. Cererea de pensie se depune de regulă la instituţia competentă din raza de domiciliu sau de reşedinţă sau în baza unei procuri speciale, în România, dacă aveţi domiciliul valabil aici. Documentele depuse împreună cu cererea dvs. pentru o pensie comunitară vor fi trimise către instituţia omoloagă din ţara unde aţi lucrat, de către instituţia din România, pentru a se deschide dreptul la pensie comunitară. Schimbul de informaţii între state privind vechimea în muncă se face prin intermediul formularului E205. Instituţiile comunică între ele acest formular, a notat Violeta Alexandru pe Facebook.
Ministrul Muncii le-a recomandat lucrătorilor români ca în momentul deschiderii dosarului de pensie comunitară să se asigure că deţin toate actele necesare, în special cele cu privire la limita de vârstă.
În momentul în care vă decideţi să deschideţi dreptul de pensie şi mergeţi la instituţia de pensii din ţară sau din străinătate, în funcţie de locul în care aveţi reşedinţa, asiguraţi-vă că aveţi toate documentele necesare. De exemplu, pentru limită de vârstă sunt necesare: carnetul de muncă (original şi copie)/alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată; actele de stare civilă ale solicitantului: BI/CI, certificat de naştere şi de căsătorie (original şi copie); livretul militar (original şi copie); diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi; dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate; adeverinţa privind sporurile cu caracter permanent (cf. legii/contractului colectiv/individual de muncă (original); adeverinţa privind încadrarea activităţii în fostele grupe I şi/sau II de muncă, în condiţii deosebite şi speciale, în original. Atenţie, angajatorul trebuie să fie achitat contribuţii suplimentare pentru aceste grupe; documente din care să reiasă perioada de lucru şi locul de muncă în străinătate, a explicat Violeta Alexandru.
-
Jurnal românesc – 24.04.2020
Numărul de persoane infectate cu SARS-CoV2 în România a depăşit
pragul de 10.000, iar trendul îmbolnăvirilor este unul ascendent. În acest
context, preşedintele Klaus Iohannis a făcut din nou apel la români să respecte
cu sfinţenie măsurile de distanţare. Nu ne putem permite să
slăbim deloc vigilenţa, pentru că nu ne aflăm încă în etapa în care putem vorbi
de o plafonare a curbei infecţiei în ţara noastră, a spus Iohannis. El a
arătat că cele mai multe state europene sunt încă în primele faze ale
epidemiei, în ţările care au fost afectate mai devreme se observă o reapariţie
îngrijorătoare a cazurilor, iar dovezile medicale sugerează că cea mai mare
parte a populaţiei lumii se poate contamina.Toate acestea ne arată o dată
în pus că eforturile naţionale trebuie în mod obligatoriu dublate de un efort
comun la nivel european pentru combaterea efectelor acestei pandemii, a
subliniat preşedintele. Klaus Iohannis a participat joi la o nouă
videoconferință cu membrii Consiliului European, dedicată pandemiei de
COVID-19. În cadrul acesteia a susţinut crearea unui fond european de redresare
economică de care să poată beneficia toate statele membre. Preşedintele român a
explicat că acest instrument trebuie să fie complementar finanţării din
viitorul buget al UE pentru perioada 2021 – 2027 şi să fie utilizat pentru
nevoile reale ale statelor membre, precum în sectoarele medical şi economic,
cele mai afectate de pandemia provocată de noul coronavirus.
Autorităţile din Austria vor înfiinţa, începând cu data de 2 mai, o
cursă feroviară de noapte care să treacă săptămânal prin Ungaria către România
pentru a aduce muncitori necesari sistemului de îngrijire. Iniţial va exista o
singură cursă pe săptămână cu plecare din oraşul Timişoara, dar există
posibilitatea majorării numărului acestora la trei. Decizia de a folosi calea
ferată se datorează riscurilor pe care transportul aerian le implică în
contextul pandemiei de COVID-19.Ministrul austriac pentru afaceri europene,
Karoline Edtstadler, s-a declarat fericită că, în pofida închiderii graniţelor,
există posibilitatea de a crea o soluţie printr-un coridor comun pentru
muncitorii din România. Sistemul de îngrijire din Austria este puternic
dependent de muncitorii din Europa de Est, iar Viena a decis să deschidă
frontierele pentru muncitorii care fac naveta pe distanțe scurte din țările
învecinate precum Slovacia, Cehia, Ungaria și Slovenia. În condiţii normale,
65.000 de îngrijitori, dintre care până la 80% sunt femei din Slovacia şi
România, lucrează oficial în Austria, unde 33.000 de persoane au nevoie de
asistenţă medicală permanentă.
Ministerul Muncii anunţă că a publicat pe site-ul său,
www.mmuncii.ro, un ghid cu informaţii destinate lucrătorilor români care
intenţionează să plece la muncă în străinătate. Documentul cuprinde informaţii
despre legalitatea contractelor de muncă, lista agenţiilor de plasare
autorizate şi cea a agenţilor de muncă temporară şi include datele de contact
ale ambasadelor şi consulatelor, precum şi Ghidul lucrătorului român, elaborat
în colaborare cu Ambasadele României şi Corpul ataşaţilor pe probleme de muncă
şi sociale. Instituţia le
recomandă celor interesaţi plecarea la lucru peste hotare prin agenţii de
plasare sau prin intermediul unui agent de muncă temporară. De asemenea, a alocat două linii telefonice pentru cei care doresc
să afle informaţii suplimentare despre munca în străinătate. Numerele de telefon cu tarif normal 021
302.70.52 şi 021 302.70.53 pot fi apelate de luni până vineri, în intervalul
orar 8.00 – 18.00.
Românca Daniela Rus, directorul Laboratorului de
Informatică şi Inteligenţă Artificială din cadrul prestigiosului Institut de
Tehnologie din Massachusetts, va fi membră a Consiliului Consultativ pentru
Ştiinţă şi Tehnologie al preşedintelui american Donald Trump, a transmis Casa
Albă. Sunt recunoscătoare să pot adăuga perspectiva mea, ca om de ştiinţă
în domeniul computerelor, la acest grup, într-o perioadă în care atâtea
probleme care implică Inteligenţa Artificială
şi alte aspecte ale informaticii ridică întrebări importante, ştiinţifice şi
politice, pentru naţiune şi pentru lume, a declarat românca potrivit
site-ului MIT News.Născută în 1963 la Cluj Napoca,
Daniela Rus a emigrat în Statele Unite ale Americii în anii ’80. A studiat
informatica şi matematica la Universitatea din Iowa şi în 1993 a devenit doctor
în ştiinţa computerelor la Universitatea Cornell, unde a pus bazele
Laboratorului de Robotică Darthmouth. În 2003, s-a alăturat Institutului de
Tehnologie din Massachusetts, iar în 2012 a devenit prima femeie director al
Centrului de Robotică al MIT. Echipa condusă de Daniela Rus este responsabilă
pentru unele dintre cele mai importante inovaţii în informatică şi inteligenţă
artificială, la nivel mondial. Visul româncei este o lume cu roboţi universali
integraţi în activităţile cotidiene, care să ajute omenirea. -
Ministerul Muncii a lansat un site unic pentru informații și documente
Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) a lansat joi site-ul servicii.mmuncii.gov.ro, care oferă informaţii şi documente despre toate cele 180 de servicii şi beneficii pe care le gestionează Ministerul şi instituţiile din subordine, conform unui comunicat al ministerului, informează Agerpres.
Persoanele care au nevoie de informaţii despre un beneficiu sau serviciu public să poată găsi pe acest site date privind documentele necesare pentru depunerea dosarului, precum şi formularele aferente, menţionează MMPS.
În prezent, doar 39 din cele 180 de formulare aferente serviciilor şi beneficiilor sociale pot fi transmise prin mijloace electronice (email sau online), iar durata de completare a unui formular variază de la 5 până la peste 40 de minute, se menţionează în comunicat.
Formularul cel mai uşor de completat este cel pentru completarea veniturilor salariatului prin acordarea a 30% din cuantumul indemnizaţiei de şomaj (ANOFM). Formularele pentru obţinerea indemnizaţiei de creştere copil, respectiv a venitului minim garantat (ANPIS) necesită aproximativ 30 – 40 de minute pentru a fi completate. Pentru completarea formularului pentru obţinerea pensiei internaţionale (de la Casa Naţională de Pensii Publice) sunt necesare peste 40 de minute.
Din cele 180 de beneficii şi servicii prestate de MMPS şi agenţiile din subordine, doar pentru 106 există formulare tip. Pentru 67 de servicii şi beneficii, cererile pentru depunerea dosarului trebuie scrise de mână, se precizează în comunicatul Ministerului Muncii.
Sursa: Agerpres
-
Puncte de vedere privind sistemul de pensii
5
milioane de pensionari la o populaţie activa de doar 9 milioane, declinul
demografic constant, deficitul cronic de forţă de muncă, alimentat de exodul
tinerilor şi, nu în ultimul rând, un buget de pensii mereu pe minus, ce reclamă
împrumuturi pentru a fi reechilibrat sunt elemente care fac din România o ţară
vulnerabilă pe termen mediu şi lung. După plecarea de la putere a guvernului
social-democrat şi instalarea celui liberal, dezbaterea pe tema unei reforme
profunde a sistemului de pensii s-a impus pe agenda publică. Ministrul muncii
şi protecţiei sociale, Violeta Alexandru, a confirmat, la postul public de radio,
că se fac analize şi evaluări în jurul unui proiect care prevede posibilitatea
ca angajaţii să opteze pentru prelungirea activităţii de la 65 de ani, cât este
vârsta de pensionare acum, până la 70 de ani.O astfel de temă sensibilă va
beneficia de o largă dezbatere, promite ministrul Alexandru: Personal,
sunt convinsă că o astfel de discuţie are nevoie de o dezbatere în societate,
având în vedere evoluţiile pe care eu le văd în contact cu pensionarii şi semnalele
de la aceştia; sunt mulţi dintre ei conştienţi că o viaţă activă, în
activitate, în câmpul muncii, le aduce beneficii în sensul creşterii pensiei,
dar în acelaşi timp resimt nevoia să lucreze mai mult, alţii, în schimb, îşi
propun să se pensioneze chiar mai devreme. De aceea o dezbatere este necesară.
Oricum, o lansare a unei asemenea teme nu s-ar orienta către constrângerea
persoanei să rămână în câmpul muncii, ci s-ar orienta către o variantă în care
acesta să poată opta pentru prelungirea perioadei în activitate.Viitorul
sistemului de pensii preocupă întreaga Europă. Potrivit ministrului Muncii, in
Uniune sunt state în care speranţa de viaţă este diferită de cea a României şi
în care sunt încurajate măsuri active, inclusiv în sensul creşterii vârstei de
pensionare şi sunt ţări în care lucrurile nu sunt încă aşezate, sedimentate. În
România, punctul de pensie se va majora, în septembrie, cu 40%, o creştere
legiferată de fosta coaliţie de stânga şi care dă frisoane experţilor,
îngrijoraţi de riscul unui dezechilibru bugetar accentuat. Guvernatorul BNR,
Mugur Isărescu, declara că, atunci când economia creşte cu 4%, nu poate să
crească ceva cu 40%. Deci, nici pensiile.Violeta Alexandru: Banii
sunt prevăzuţi. Nu e vorba de impact cât este vorba de o decizie pe care am luat-o,
şi anume aceea de respecta legea. Suntem îngrijoraţi în schimb de modul în care
PSD a gândit să facă legile doar din considerente electorale, fără să ţină cont
de toate aceste semnale pe care toţi cei care urmăresc evoluţia economică a
României şi, în general, care ştiu că nu poţi face salturi atât de mari dintr-o
dată, le dau.Pe de altă parte, guvernul liberal a anunţat că
intenţionează să crească, până la 6%, contribuţia la pilonul II de pensii, cele
administrate privat. Până acum, randamentul lor a fost foarte bun, ceea ce face
din pensiile private singura certitudine într-un ocean de incertitudini cu
privire la viabilitatea pensiilor administrate de stat. -
Prima rectificare bugetară din 2019
Guvernul de
la Bucureşti a făcut, luni, prima
rectificare bugetară pe 2019. Au fost majorate sumele alocate ministerelor
Finanţelor, Dezvoltării, Muncii, Mediului, dar şi SRI. Au pierdut, în schimb,
bani Transporturile, Mediul de Afaceri sau Educaţia. Ministrul Finanţelor,
Eugen Teodorovici, a precizat că, pe primul trimestru al anului, creşterea
economică a fost de 5% şi că
se respectă pragul deficitului bugetar de 2,76%.Eugen Teodorovici: Rectificarea bugetară asigură plata în întregime a salariilor,
pensiilor şi, desigur, sumele necesare proiectelor de investiţii aflate în derulare
şi cele care sperăm noi că vor începe până la final de an şi care vor
înregistra şi plăţi aferente. Nu este vorba de tăieri de fonduri sau de
reduceri de finanţare. Este vorba doar de a corecta, poate, anumite
supradimensionări, supraestimări iniţiale, făcute la momentul la care s-a
elaborat bugetul pe 2019.Liberalii, în opoziţie parlamentară, consideră
că rectificarea este construită pe cifre false. Preşedintele PNL, Ludovic
Orban: Imaginea bugetului arată, practic, că acest Guvern şi majoritatea
PSD-ALDE şi-au bătut joc de banii care au fost atraşi din taxe şi impozite, au
risipit banii publici în cheltuieli clientelare, în tot felul de acţiuni care
nu au nicio legătură cu interesele cetăţenilor români şi astăzi sunt în
situaţia în care se pune sub semnul întrebării existenţa unor cheltuieli fundamentale
pentru a putea asigura funcţionalitatea serviciilor publice către cetăţenii
români. Critici la adresa
rectificării bugetare au venit, la adresa PSD, şi din partea partenerilor
juniori la guvernare. Doar în aparenţă surprinzător, gestul ALDE vine să
confirme ceea ce mulţi intuiau de ceva vreme – şi anume că, în perspectiva alegerilor
prezidenţiale din noiembrie, dar şi a scrutinelor electorale de anul viitor, relaţia
până acum cordială dintre social-democraţi şi liberal-democraţi
tinde să se erodeze încet, dar sigur. ALDE a cerut – nici mai mult, nici
mai puţin – un nou program de guvernare şi un Cabinet restructurat şi
competent. După discuţii cu liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, şefa PSD şi
a Guvernului, Viorica Dăncilă, a anunţat că nu va fi nicio restructurare, ci o
remaniere.Cât despre ajustarea programului de guvernare, aceasta ar putea fi
gata până la 1 septembrie. PSD şi ALDE vor continua să guverneze împreună, dar
Viorica Dăncilă nu are de gând să renunţe la candidatura la prezidenţiale, aşa
cum îi sugerase Călin Popescu-Tăriceanu, care s-ar vedea candidatul unic al celor
două formaţiuni. În fine, social-democraţii nu îmbrăţişează ideea ALDE de a
coopta la guvernare partidul PRO România, al lui Victor Ponta, fost prim-ministru,
care şi-a înființat vara
trecută formaţiunea cu
parlamentari și lideri locali ai PSD, din care a plecat nu fără scandal. -
Jurnal românesc – 07.05.2019
Preşedintele
Klaus Iohannis, care va găzdui la Sibiu, pe 9 mai de Ziua Europei, Summit-ul
informal al şefilor de stat şi de guvern din Uniunea Europeană, a anunţat că
principalul subiect de discuţii al reuniunii va fi viitorul Uniunii Europene.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, Klaus Iohannis va prezenta viziunea
României cu privire la Agenda Strategică a Uniunii pentru perioada 2019 – 2024,
iar liderii europeni prezenţi vor avea un schimb de opinii cu privire la
provocările actuale cu care se confruntă Uniunea şi la priorităţile acţiunii la
nivel european pentru următorii ani. Summit-ul de la Sibiu ar trebui să se
încheie cu adoptarea de către liderii UE27 a unei Declaraţii referitoare la
viitorul Uniunii Europene. La reuniunea organizată de România, care deţine în
prezent preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, vor mai participa
şi preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, preşedintele Comisiei
Europene, Jean-Claude Juncker şi preşedintele Parlamentului European, Antonio
Tajani.
Ministrul
Muncii, Marius Budăi, a declarat că autorităţile de la Bucureşti sunt
conştiente de lipsa forţei de muncă din ţara noastră. Atunci când mediul
de afaceri se va apleca cu un pic cu mai multă empatie către angajaţi, cu siguranţă
şi randamentul lor va creşte, a spus oficialul, care a amintit că la
sfârşitul lui 2018 a semnat un Memorandum prin care domeniul construcţiilor a
fost declarat prioritar pentru România. La rândul său, omul de afaceri Cristian
Erbaşu a deplâns nivelul evaziunii fiscale din construcţii, unde, potrivit
acestuia, 70% dintre angajaţi lucrează la negru şi a punctat faptul
că lucrătorii români aflaţi la muncă în străinătate nu se gândesc doar la
salariu atunci când li se propune să revină în ţară, ci şi la condiţiile de
muncă, asigurare de sănătate sau alte beneficii extra-salariale. Un salariu bun în România ar putea ajunge la
1.500 – 2.000 de euro pe lună, a afirmat Erbaşu. El apreciază că
domeniul construcţiilor are nevoie de predictibilitate pentru a deveni
atractiv, iar în prezent companiile suferă de lipsă de constanţă.
Autorităţile încearcă de ani buni să-i atragă înapoi în ţară pe lucrătorii din
diaspora. Ultimele măsuri în acest sens au fost creşterea veniturilor în
construcţii şi organizarea unor burse ale locurilor de muncă în statele în care
există comunităţi mari de români.
Agenţia
Naţională Împotriva Traficului de Persoane anunţă că numărul victimelor
traficului de persoane a scăzut cu aproximativ 25% în 2018, ca urmare a
Campaniei Naţionale Informare acasă, siguranţă în lume, derulată de
Ministerul pentru românii de pretutindeni, în colaborare cu ministerele
Educaţiei, de Interne şi al Afacerilor Externe. Secretarul de stat în MRP Lilla
Debelka a declarat, la o întâlnire din cadrul campaniei de informare derulată
la Zalău, că România se situa, în 2016, pe locul 32 din 167 de ţări în indexul
global care măsoară nivelul sclaviei moderne, cu un total de 80.000 de victime
estimate, dar că situaţia s-a îmbunătăţit simţitor. Autorităţile îi avertizează
pe cei care vor să lucreze sau să studieze în străinătate să se informeze
temeinic înainte de a pleca pentru a nu fi înşelaţi, sechestraţi sau puşi să
muncească în condiţii inumane. Experţii le recomandă românilor să nu semneze
contracte de muncă sau chirie care nu sunt traduse în limba română, să nu
accepte oferte care sunt suspect de generoase şi întotdeauna să anunţe Ambasada
României din ţara în care urmează să muncească sau să înveţe. A doua ediţie a
campaniei naţionale Informare acasă! Siguranţă în lume! este
organizată în toate judeţele ţării, în două etape -prima, în perioada
aprilie-mai, adresată tinerilor şi a doua, între august şi septembrie, dedicată
adulţilor.