Tag: Ministerul Romanilor de Pretutindeni

  • Gala „100 pentru Centenar” a ajuns la Paris

    Gala „100 pentru Centenar” a ajuns la Paris

    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a premiat 10 români cu activități deosebite, promotori ai valorilor și identității românești, cu distincții simbolice în semn de recunoaștere și apreciere a meritelor și contribuției lor la imaginea României în lume.



    Evenimentul a avut loc în sala bizantină a Palatului Béhague, în care funcţionează Ambasada României de la Paris și s-a bucurat de prezența secretarului de stat MRP, doamna Lilla Debelka, a Ambasadorului României la Paris, domnul Luca Niculescu, a Ambasadorului Adrian Cioroianu, delegat permanent al României pe lângă UNESCO, alături de reprezentanți ai autorităților locale, ai mediului asociativ românesc din Franța și ai mass-media de limba română.



    Ne aflăm în statul care a șlefuit multe dintre talentele românești, fie că vorbim de pictori, scriitori, poeți. Franța a reprezentat și reprezintă un etalon al excelenței. Comunitatea de români din teritoriu a fost dintotdeauna reprezentativă și a devenit și mai numeroasă odată cu posibilitățile de mobilitate europeană. Avem aici valori românești dintr-o varietate de domenii, care aduc cinste și mândrie României prin activitatea lor. Acum mai mult ca niciodată, având în vedere importanța istorică a momentelor pe care le trăim, suntem în Anul Centenarului Marii Unirii, am dorit să facem o reverență în fața românilor din Franța care nu au uitat România și care rămân mereu conectați cu țara. Lor și tuturor celor care păstrează și promovează identitatea românească le mulțumim!”, a subliniat secretarul de stat Lilla Debelka.

  • Echipe MAE și MRP la Bornheim, localitatea în care au decedat doi români

    Echipe MAE și MRP la Bornheim, localitatea în care au decedat doi români

    UPDATE: O echipă consulară mobilă din cadrul Consulatului General al României la Bonn s-a deplasat deja la faţa locului pentru a acorda asistenţă.



    Conform datelor preliminare obţinute pe plan local, “decesul unuia dintre cetăţenii români ar fi survenit pe fondul unor probleme anterioare de sănătate, iar pentru al doilea caz de deces ancheta autorităţilor este în curs de desfăşurare”.




    O delegație a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni condusă de subsecretarul de stat Victor Ionescu se va deplasa de urgență la Bornheim, în Germania, pentru a evalua situația lucrătorilor români din teritoriu. Un român a decedat în localitatea Bornheim de lângă Bonn, după ce șefii săi au întârziat mai bine de o oră să cheme ambulanța, conform informațiilor apărute în presa din România. Fratele victimei spune că ajutorul medical a fost întârziat deoarece lucrătorii nu au contracte legale și asigurare medicală.



    Un alt român a decedat în urmă cu trei săptămâni, din motive necunoscute, în “rezervația de români din Bornheim”, denumire primită din cauza condițiilor precare în care locuiesc și muncesc câteva sute de concetățeni.



    Este de datoria noastră să fim aproape de românii noștri, indiferent unde se află, și, mai ales, în momentele lor de cumpănă. O delegație a ministerului nostru se va deplasa de urgență în Bornheim, alături de reprezentanții Consulatului General al României la Bonn, pentru a analiza situația și a oferi sprijinul necesar, în limita competențelor”, a subliniat ministrul pentru românii de pretutindeni, Natalia-Elena Intotero.



    Delegația MRP și reprezentanții Consulatului General al României la Bonn vor merge în teritoriu pentru a discuta cu autoritățile locale privind circumstanțele decesului celor doi muncitori români și pentru a vedea condițiile în care românii lucrează.

  • Jurnal românesc – 20.12.2017

    Jurnal românesc – 20.12.2017

    Secretarul de
    stat pentru afaceri bilaterale şi strategice în spaţiul euroatlantic, George
    Ciamba, l-a primit, marţi, pe Alex Ellis, director general în cadrul
    Departamentului pentru Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, cu
    atribuții privind relația cu statele membre și cu instituțiile europene.
    Oficialii au salutat recenta decizie a liderilor europeni, luată la Consiliul
    European special din luna decembrie, care au apreciat că au fost înregistrate
    progrese suficiente în ceea ce privește drepturile cetățenilor, decontul
    financiar și frontiera cu Irlanda, și au decis
    trecerea la cea de-a doua fază a negocierilor, respectiv cea privind
    viitoarele relații dintre UE și Marea Britanie. În acest context, George Ciamba
    a subliniat importanța pe care statul român o acordă protejării cetățenilor
    români care trăiesc, lucrează și studiază în Marea Britanie, astfel încât
    drepturile acestora să fie protejate atât pe durata negocierilor, cât și după ieșirea
    efectivă a ţării din UE. Totodată, el a încurajat autoritățile britanice să
    comunice direct cu membrii comunității românești din Marea Britanie, în special
    în ceea ce privește procedurile administrative care trebuie îndeplinite pentru
    reglementarea dreptului de ședere.


    Reprezentanții
    conducerii Ministerului de Externe, ai Ministerului Educației și ai
    Ministerului Românilor de Pretutindeni, la nivel de secretar de stat, au avut,
    marţi, o întrevedere cu lideri ai
    comunității românești din Ucraina, la invitația autorităților române. În cadrul
    întrevederii a avut loc un schimb de opinii privind impactul negativ al noii
    legi a educației asupra drepturilor persoanelor aparținând minorității române
    din Ucraina. Reprezentanții guvernamentali au reiterat interesul major al
    României pentru sprijinirea învățământului în limba română, fiind evidențiate
    măsurile adoptate în acest sens după adoptarea legii educației din Ucraina, în
    septembrie 2017. Reprezentanții MAE au trecut în revistă acțiunile diplomatice
    întreprinse pentru promovarea și protejarea drepturilor persoanelor aparținând
    minorității române din Ucraina. De asemenea, au fost menționate angajamentele
    asumate de partea ucraineană în contextul vizitei la București a ministrului de
    externe Pavlo Klimkin, din octombrie 2017, precum și în contextul celorlalte
    contacte de nivel înalt. Reprezentanții MAE au subliniat că atât dialogul cu
    autoritățile ucrainene, cât și demersurile bilaterale și multilaterale ale
    României vor continua, pentru identificarea cât mai rapidă de soluții care să
    asigure respectarea drepturilor lingvistice ale tuturor vorbitorilor de limba
    română din Ucraina.


    Vameşi moldoveni
    si ucraineni efectuează, de marţi, controlul comun la un punct de trecere a frontierei
    dintre cele două state. Iniţiativa face parte dintr-un proiect finanţat de
    Uniunea Europeană. Deschiderea acestor puncte comune de control la frontiera
    moldo-ucraineană sunt foarte importante, deoarece este pentru prima dată după
    războiul de la Nistru când autorităţile moldovene efectuează controale vamale
    la frontiera de est a Republicii Moldova. Controlul comun la frontieră urmează
    să fie efectuat, începând cu primele luni ale anului viitor, şi în alt punct de
    trecere a frontierei între cele două state. Prima misiune de control comun pe
    segmentul transnistrean al frontierei a fost inaugurată în luna iulie.

  • Propuneri legislative pentru comunitățile de români din afara granițelor

    Propuneri legislative pentru comunitățile de români din afara granițelor

    Modificarea Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni



    Legislația privind sprijinirea românilor de pretutindeni va fi modernizată și adaptată comunităților noi și contextului european marcat de mobilitatea și libera circulație la nivelul UE, potrivit unor acte normative adoptate miercuri, 31 mai, de Guvernul României la propunerea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.



    Guvernul a modificat şi completat, printr-un proiect de lege, Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. Principalele elemente de noutate:



    – s-a completat definiția termenului români de pretutindeni”, prin introducerea obligației de asumare a identității etnice și culturale române și față de autoritățile statelor de reședință și, respectiv, prin includerea persoanelor de alte naţionalităţi, care au emigrat din România, dar își asumă, prin autoidentificare, apartenența la spaţiul cultural şi identitar românesc;


    – s-a introdus prevederea privind colaborarea cu organizațiile și asociațiile românilor de pretutindeni, în vederea promovării imaginii României și a românilor în rândul opiniei publice în statele de reședință;


    – cadrul legal a fost adaptat la atribuțiile MRP de a facilita reinserția socială și pe piața muncii a românilor care doresc să se reîntoarcă în țară, conform viziunii din Programul de guvernare;


    – a fost prevăzută posibilitatea ca MRP să propună priorități tematice și geografice în documentele de politici publice supuse adoptării în Guvern;


    – s-a reglementat domeniul de activitate al MRP, instituția având posibilitatea de a dezvolta politici publice pentru:



    a) promovarea integrării cetăţenilor români în statele de reşedinţă;


    b) susţinerea organizaţiilor românilor de pretutindeni care contribuie la transferul de know-how şi care promovează cooperarea economică, schimburile comerciale, investiţiile sau turismul în România;


    c) promovarea bunelor practici pentru relaţionarea autorităţilor locale din România cu comunităţile proprii din diaspora sau pentru cooperarea transfrontalieră cu regiuni sau localităţi cu minorităţi româneşti;


    d) elaborarea de pachete de informaţii şi realizarea de campanii de diseminare pentru tematici de interes în rândul diasporei, precum oportunităţile de accesare a finanţării nerambursabile din fonduri europene, naţionale sau facilităţi fiscale pentru demararea de afaceri, investiţii, inclusiv în agricultură, formare profesională, educaţie în România;


    e) facilitarea implicării profesioniştilor din diaspora în administraţia centrală sau locală şi valorificării în ţară a experienţei profesioniştilor români din diaspora în domenii diverse, precum cercetare, investiţii, comerţ, educaţie, agricultură, sănătate, turism, IT, energie, infrastructură;


    f) oferirea de asistenţă şi consiliere pentru facilitarea integrării socio-profesionale în societatea românească a conaţionalilor care doresc să se întoarcă în România;


    g) realizarea de studii privind diaspora.



    Congresul Românilor de Pretutindeni



    – din 3 în 3 ani, Congresul Românilor de Pretutindeni alege prin vot, din rândul delegaţilor, Consiliul Românilor de Pretutindeni. Organizarea şi funcţionarea Congresului Românilor de Pretutindeni, respectiv a Consiliului Românilor de Pretutindeni se va realiza cu respectarea prevederilor statutelor şi regulamentelor de organizare şi funcţionare în vigoare;



    – modul de organizare şi funcţionare a Consiliului Românilor de Pretutindeni se stabileşte de către Congresul Românilor de Pretutindeni, cu avizul conform al birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului;


    – Consiliul Românilor de Pretutindeni oferă trimestrial informaţii, analize şi propuneri Parlamentului României, MRP, precum şi celorlalte instituţii guvernamentale competente, cu care colaborează pentru promovarea de iniţiative legislative referitoare la românii de pretutindeni, respectiv la realizarea şi aplicarea programelor destinate comunităţilor româneşti.



    Strategia națională pentru românii de pretutindeni 2017-2020



    De asemenea, Guvernul a aprobat miercuri, prin Hotărâre, Strategia națională pentru românii de pretutindeni 2017-2020. Prioritățile Strategiei sunt:



    1. Limba română – Educație și Comunicare;


    2. Extinderea, profesionalizarea și eficientizarea mass-media în limba română;


    3. Promovarea valorilor culturale și spirituale românești;


    4. Consolidarea organizațiilor reprezentative ale românilor de pretutindeni;


    5. Creșterea coeziunii mediului asociativ.



    Strategia îşi propune şi obiective noi, referitoare la susţinerea proceselor de integrare şi apărarea drepturilor românilor de pretutindeni, la consolidarea şi eficientizarea instituţională în domeniu, propunând direcţii de acţiune şi măsuri previzionate pentru perioada 2017-2020 în sprijinul românilor de pretutindeni şi adaptate la nevoile curente ale comunităţilor istorice şi ale diasporei de mobilitate, în vederea păstrării, afirmării şi promovării identităţii româneşti. Sunt propuse măsuri concrete privind:



    – apărarea drepturilor, libertăților și demnității românilor. Susținerea procesului de integrare a românilor în țările unde trăiesc, studiază sau muncesc;


    – creşterea capacităţii de valorificare a potenţialului strategic al comunităţilor româneşti, ca punte de legătură cu statele de cetăţenie/rezidenţă;


    – sprijinirea procesului de reîntoarcere și reinserție a celor care doresc să revină în România. Sunt stabilite responsabilitățile tuturor ministerelor și autorităților implicate în implementarea Strategiei.



    Pe lângă obiectivele concrete în sprijinul românilor de pretutindeni, Strategia îşi propune şi avansarea unor proiecte de modificare şi completare a cadrului normativ în domeniu, în scopul adaptării lui la realităţile curente şi nevoile actuale ale comunităţilor româneşti din afara graniţelor.



    Elaborarea Strategiei a fost coordonată în cadrul Grupului Interministerial pentru Românii de Pretutindeni, organism creat în vederea coordonării colaborării dintre MRP şi celelalte instituţii de specialitate ale administraţiei publice centrale şi autorităţi publice, având ca temă principală coordonarea interinstituţională în domeniul românilor de pretutindeni.


  • Ziua Românilor de Pretutindeni 2017

    Ziua Românilor de Pretutindeni 2017

    Ziua Românilor de Pretutindeni este sărbătorită, începând cu anul 2015, în ultima duminică a lunii mai, pe 28 mai în acest an.



    Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac, a afirmat la un seminar despre importanța educației în limba română, organizat duminică, la București, că “ne dorim să sărbătorim românii de pe toate meridianele lumii”. Ea a apreciat că “educația în limba română reprezintă preocuparea majoră identitară a românilor de pretutindeni și a dialogului cu autoritățile din România, precum și cu cele din țările de reședință”. “Trebuie să conștientizăm că astăzi, la nivelul comunităților românești din afara granițelor, se înregistrează un număr tot mai mare de copii care, deși vorbesc limba română, își pierd încetul cu încetul abilitățile cognitive”, a spus demnitarul român.



    Ministrul a apreciat că există pericolul real ca, într-un timp relativ scurt, tinerii români să aibă dificultăți în a se exprima în limba maternă, adăugând că, în prezent, programul “Limba română. Educație și comunicare” se derulează în Marea Britanie și Italia, urmând să continue în Spania. Doamna Păstîrnac a mai afirmat că, prin programele derulate, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni intenționează să implice mai mult tinerii.



    În ceea ce privește munca profesorilor de limba română în străinătate, a adăugat Păstîrnac, mare parte dintre problemele cu care se confruntă aceștia sunt legate de contextul în care au loc cursurile. Ministrul a arătat că există eforturi de a furniza în diaspora manuale acreditate pentru învățarea limbii române. Mai mult, doamna Păstîrnac a susținut că unul din obiectivele majore ale Ministerului este includerea limbii române în curricula școlară a unor state unde trăiesc comunități importante de români.



    “Ziua Românilor de Pretutindeni să ne aducă mai aproape unii de alții și să ne fortifice conștiința faptului că identitatea românească a noii generații pornește de acasă”, a afirmat ministrul pentru Românii de Pretutindeni.



    La rândul său, Ministrul Educației, Pavel Năstase, a declarat, la eveniment, că își dorește ca rețeaua de profesori ce predau limba română în străinătate să se extindă, iar această materie să fie inclusă în curricula școlilor din afara țării, unde sunt comunități mari de români. Avem 12.381 de elevi, 859 de grupe, 523 de școli și 134 de profesori care predau limba română. ”Iată o adevărată rețea”, a afirmat Pavel Năstase. El a vorbit și de locurile în învățământul românesc rezervate conaționalilor care vin din străinătate: “Oferim locuri atât pentru învățământul universitar, cât și preuniversitar. Anul acesta avem 5.879 de locuri pentru învățământul universitar și 1.800 pentru învățământul preuniversitar”, a adăugat Năstase, precizând că anul acesta dorește o “debirocratizare” a procesului de înscriere, în sensul că absolvenții de liceu de peste hotare se vor putea înscrie direct la facultatea dorită.



    În contextul Zilei Românilor de Pretutindeni președintele Klaus Iohannis a afirmat, duminică, într-un mesaj, că își dorește ca aceștia să se susțină reciproc și să participe la luarea deciziilor care le afectează viața. “Cu atâția români aflați acum peste hotare, cea mai bună manieră în care statul le poate recunoaște contribuția este să se pună în slujba lor”, spune șeful statului.



    Acesta a amintit că în 2016 s-au făcut “unele progrese” în ceea ce privește oferirea de servicii consulare online, simplificarea recunoașterii diplomelor, susținerea întoarcerii în țară prin antreprenoriat, dar admite că mai sunt multe de făcut. “Indiferent de domeniul în care muncesc, îmi doresc ca românii de pretutindeni să se susțină reciproc și să participe la luarea deciziilor care le afectează viața”, a adăugat președintele Iohannis.



    La rândul său premierul Sorin Grindeanu le-a transmis salutul său românilor din afara granițelor, într-un mesaj cu ocazia Zilei Românilor de Pretutindeni, și i-a asigurat că atât el, cât și Guvernul vor face tot ce se poate pentru ca “România să fie țara în care copiii voștri să-și dorească să trăiască și să muncească”. ”Îi salut pe toți cei pentru care, deși sunt departe, România rămâne acasă, pe toți cei care merg în fiecare zi la muncă în Spania, Italia, Austria sau Canada, cu gândul la următoarea dată când își vor vedea familia, pe toți cei care se sacrifică și pun ban pe ban ca să-și poată ajuta părinții și bunicii rămași aici”, a scris premierul.

  • Jurnal românesc – 20.12.2016

    Jurnal românesc – 20.12.2016

    “Vrem să facem politica celor care au plecat să muncească în străinătate. Ei sunt creditorii cei mai importanţi ai României, sunt cei care au ajutat România să treacă prin criza financiară, nu tăierile de salarii din acea perioadă au fost cele care au ajutat economia, ci banii pe care i-au trimis acasă aceşti oameni lună de lună, muncind din greu şi uneori în condiţii umilitoare. Ministerul Românilor de Pretutindeni trebuie să aibă un buget care să sprijine educaţia în limba română, dar şi o viaţă comunitară şi spirituală consistentă”, se arată în capitolul Politica PSD, făcut public pe pagina de web a partidului castigator al alegerilor parlamentare din 11 decembrie. Încă din 2002, zeci de organizaţii ale românilor de pretutindeni au cerut înfiinţarea unui Minister al Românilor de Pretutindeni. Numărul de peste 10 milioane al românilor de dincolo de frontierele României şi problematica extrem de complexă justifică această cerere.



    Deşi au fost mai mulţi candidaţi din Republica Moldova care au fost prezenţi pe listele electorale la alegerile parlamentare din România, doar 2 au reuşit să intre în Parlament. Constantin Codreanu de la Partidul Mişcarea Populară (PMP) a devenit deputat din partea diasporei în Camera Deputaţilor. Ion Hadârcă, reprezentând Alianţa Liberalilor şi Democraţilor din România (ALDE) a devenit senator din partea judeţului Vaslui în Senatul României. Ion Hadârcă este liderul Partidului Liberal Reformator din Republica Moldova.



    Actualul executiv vrea ca decizia finală pentru cumpărarea operei de artă “Cuminţenia pământului” să fie luată de noul parlament şi le cere proprietarilor sculpturii o nouă amânare. Luni, reprezentanţii guvernului s-au întâlnit cu proprietarii operei “Cuminţenia pământului” pentru a le prezenta situaţia. Între timp, unii dintre cei care au făcut donaţii şi-au cerut banii înapoi, iar după cum a declarat ministrul culturii, Corina Şuteu, se pregăteşte deja o hotărâre de guvern prin care să se găsească o modalitate de a returna sumele primite. Ea a subliniat că actualul executiv îşi doreşte în continuare achiziţionarea operei Cuminţenia pământului.



    Au început înscrierile pentru Selecţia Naţională a Concursului Eurovision 2017, anunţă TVR, care, în premieră, va difuza în exclusivitate preselecţia, iar juriul va decide cei 15 semifinalişti într-un show televizat. Compozitorii care doresc să înscrie piese pentru Selecţia Naţională a Eurovision o pot face până pe 22 ianuarie 2017. Pentru prima dată în istoria participării României la Eurovision, juriul va decide semifinaliştii Selecţiei Naţionale într-un show televizat. Artiştii vor interpreta piesele în studiourile TVR, în faţa juriului şi a invitaţilor. Numele celor 15 semifinalişti ai Selecţiei Naţionale 2017 vor fi anunţate în luna februarie, când preselecţia va fi difuzată în exclusivitate la TVR, într-un show inedit. Semifinala Selecţiei va avea loc duminică, 26 februarie 2017, iar finala pe 5 martie. Câştigătorul Selecţiei Naţionale va fi desemnat exclusiv de public, prin televot.



    Două şcoli de vară destinate membrilor comunităţii de saşi şi şvabi originari din România vor fi organizate în cursul anului viitor, potrivit unui concept prezentat Guvernului de către ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni şi dezvoltat în colaborare cu Ministerul Culturii, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, Ministerul Tineretului şi Sportului, precum şi în baza consultărilor cu Asociaţia Saşilor Transilvăneni din Germania şi cu Asociaţia Şvabilor Bănăţeni din Germania. Proiectul vine în sprijinul comunităţii de saşi şi şvabi plecaţi din România, prin facilitarea legăturii cu ţara şi promovarea în rândul generaţiilor tinere a moştenirii culturale specifice ca parte a comunităţii multietnice din Transilvania. Prima ediţie va avea loc în vara anului 2017 şi va dura 12 zile.