Radio România Internațional

Tag: Ministerul Turismului

  • Noi reglementări privind agrementul nautic

    Noi reglementări privind agrementul nautic

    Ministrul Turismului a aprobat noi reglementări privind
    agrementul nautic, care vor intra în vigoare după publicarea în Monitorul
    oficial. Skijet-urile şi ambarcaţiunile cu motor nu vor mai putea fi folosite
    în zona în care înoată turiştii, ele vor putea circula doar în largul Mării
    Negre. Pe o distanţă de 300 de metri de la zona în care se află turiştii vor
    avea acces doar ambarcaţiunile fără motor. După acest perimetru balizat
    corespunzător vor putea fi folosite şi mijloacele de agrement nautic cu motor. Cei
    care vor să desfășoare activități de agrement nautic cu ambarcațiuni cu motor
    trebuie, de acum, să aibă delimitat perimetrul în care pot lansa ambarcațiunile
    la apă. Perimetrul va fi semnalizat, astfel încât să fie evitate accidentele.


    Fiecare turist care dorește să închirieze o ambarcațiune pentru a
    desfășura activitatea de agrement nautic trebuie în primul rând să aibă un
    carnet de conducător de ambarcațiune de agrement și apoi să poarte bineînțeles
    centura de salvare sau vesta de salvare și să respecte perimetrul amenajat
    pentru desfășurarea activității de agrement.Pentru persoanele
    care nu posedă permis de conducere ambarcaţiuni agrement şi doresc închirierea
    unei astfel de bărci cu motor de 20CP se poate pune la dispoziţie, contra cost,
    un barcagiu.


    Pentru
    10 minute cu skijet-uri trebuie să plătiți între 150 și 300 de lei (64,5
    euro) în funcție de zonă, dar mai ales de numărul cailor putere pe care îi are.
    Pentru 30 de minute plătiți cam 500 de lei (107 euro). Sunt și oferte pentru
    întreg weekend-ul. Un skijet poate fi închiriat cu 3.500 de lei (circa
    750 euro) pentru trei zile. O plimbare cu banana timp de 10 minute nu vă costă
    mai mult de 40 de lei (8,6 euro), iar cu canapeaua de apă, 100 de lei de
    persoană (21,5 euro). Plimbările cu caiacul vă costă 20 de lei pentru o oră,
    iar cu hidrobicicleta 50 de lei pentru o oră, 4 persoane.


    Vă puteţi plimba oriunde
    în Marea Neagră şi cu velierul care se
    închiriază cu 500 de lei pentru 5 ore, pentru un grup de cel mult 7 persoane. O
    croazieră de 5 zile pe mare, la bordul unei ambarcatiuni cu patru cabine costă
    1200 de euro.



    Pe litoralul românesc funcţionează mai multe porturi pentru ambarcaţiuni de agrement, la
    Mangalia, Limanu, Venus, Eforie Sud şi Tomis, ultimul în oraşul Constanţa.

  • Jurnal românesc – 29.03.2018

    Jurnal românesc – 29.03.2018

    O nouă ediţie a programului de tabere ARC, dedicată în
    acest an celebrării Centenarului Marii Uniri, a fost lansată, miercuri, la
    Bucuresti, în prezenţa premierului Viorica Dăncilă. A fost semnat, totodată, şi
    un Protocol de Colaborare între Ministerul pentru Românii de Pretutindeni şi
    Ministerul Tineretului şi Sportului. Programul de tabere ARC li se
    adresează tinerilor români din ţările vecine României şi din Balcani, precum şi
    celor din ţări ca Italia, Spania, Franţa sau Germania. Programul, ajuns la cea
    de-a zecea ediţie, îşi propune să creeze şi să păstreze legături între
    cetăţenii şi etnicii români din diferite ţări, să ofere cunoştinţe despre
    cultura şi civilizaţia românească, să promoveze valorile patrimoniului cultural
    naţional. In 2018, 2700 de locuri sunt
    destinate taberei din vară, iar în premieră anul acest programul ARC se extinde
    şi în iarnă, cu încă 300 de locuri. Anul acesta, taberele vor fi găzduite în
    judeţele Tulcea, Neamţ, Hunedoara şi Gorj. Ministrul pentru Românii de
    Pretutindeni, Natalia Intotero, a afirmat că la ediţiile derulate în cadrul
    programului ‘ARC’ au participat aproximativ 20 de mii de tineri de etnie română
    din comunităţile istorice şi diaspora.


    Ministerul Turismului intenţionează să realizeze, în 2018, în
    colaborare cu Republica Moldova, proiectul ‘Ruta Voievodului Ştefan cel Mare şi
    Sfânt în România şi Republica Moldova’, pentru atragerea unui număr foarte mare
    de turişti străini, în special din Asia şi America. Declaraţia a fost făcută, astazi,
    la deschiderea Târgului de Turism de la Chişinău, de ministrul de resort,
    Bogdan Trif. El a subliniat că România concepe relaţia sa cu Republica Moldova
    pe două coordonate majore, respectiv afirmarea caracterului special al
    acestei relaţii, conferit de comunitatea de limbă, istorie, cultură, tradiţii -
    şi dimensiunea europeană a cooperării bilaterale. Bogdan Trif a mai spus că, în
    anul 2017, Republica Moldova a fost în top 10 din punct de vedere al numărului
    de turişti. Conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică, aproape
    70.000 de persoane din Republica Moldova au vizitat România anul trecut.




    Rata şomajului în ultimul trimestru al anului trecut a
    coborât la 5,5%, faţă de trimestrul anterior când s-a cifrat la 5,7%, iar
    nivelul cel mai ridicat al şomajului, de 20,8%, a fost consemnat în rândul
    tinerilor, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică.În trimestrul IV din 2016, rata de ocupare a populaţiei în
    vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 61,6%, în scădere faţă de trimestrul
    anterior cu 1,5 puncte procentuale. Rata de ocupare a tinerilor cu varste
    cuprinse intre 15 şi 24 ani a fost de 21,5%. Rata de ocupare a populaţiei cu
    vârsta intre 20 si 64 ani a fost de 66,5%, la o distanţă de 3,5 puncte
    procentuale faţă de ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei
    Europa 2020.


    Camera
    Deputaţilor a adoptat, miercuri, un proiect de lege care stabileşte o nouă
    durată şi o nouă componenţă a învăţământului general obligatoriu. Potrivit
    proiectului, învăţământul general obligatoriu este de 15
    clase şi cuprinde ultimii 2 ani ai învăţământului preşcolar, învăţământul
    primar, învăţământul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţământului secundar
    superior. Proiectul mai prevede că învăţământul preşcolar şi învăţământul
    liceal devin obligatorii până cel mai târziu în anul 2020.

  • Jurnal românesc – 21.11.2017

    Jurnal românesc – 21.11.2017

    Academicianul Eugen Simion a atras atenţia,
    luni, asupra faptului că patru milioane de români s-au mutat în străinătate şi
    a subliniat necesitatea adoptării unui proiect de ţară, în special pentru satul
    românesc. El a participat la dezbaterea Satul
    românesc – 100 de ani de evoluţie rurală, desfăşurat în Aula Academiei
    Române. Potrivit acestuia, după aproape 30 de ani de la Revoluţie, nu a existat
    un proiect pentru toată România, dar mai ales pentru satul românesc. Eu nu cred
    că putem să-i concurăm pe nemţi sau pe francezi făcând automobile, a spus
    Simion, dar agricultura poate fi o şansă de salvare şi de încredere în
    românitate, în stilul românesc şi în condiţia de a fi român.




    România şi Portugalia vor încuraja cooperarea în domeniul pregătirii
    profesionale în turism, prin schimbul de formatori şi cursanţi, în cadrul
    programelor de pregătire şi internship din hotelurile şi şcolile de turism din
    cele două ţări, pe segmentele de management hotelier, turism şi ospitalitate.
    Potrivit unui comunicat al Ministerului Turismului, remis, marţi, ministrul de
    resort, Mircea Titus Dobre, şi secretarul de stat din Ministerul portughez al
    Economiei, Ana Mendes Godinho, au semnat un Memorandum de Înţelegere privind
    cooperarea în domeniu. Partea portugheză va oferi consultanţă de specialitate
    părţii române, pentru operaţionalizarea primului centru de formare profesională
    în turism. Programul delegaţiei oficiale române a inclus o vizită la Şcoala
    Naţională de Turism din Lisabona.




    În perspectiva celebrării Centenarului Marii Uniri de la 1918,
    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) a anunţat, recent, iniţierea şi
    organizarea Campaniei Naţionale Centenar prin înfrăţiri, o campanie de
    înfrăţire a judeţelor din România şi sectoarelor Municipiului Bucureşti cu
    unităţi administrativ-teritoriale similare din statele unde există comunităţi
    de români. Obiectivul acestui proiect îl reprezintă derularea de proiecte şi
    activităţi centrate pe promovarea identităţii româneşti pe linie educaţională,
    culturală, sportivă, dar şi pe alte direcţii. Ca primă etapă, Campania propune, până la sfârşitul acestui an,
    încheierea unor acorduri de cooperare a autorităţilor administraţiei publice
    locale din Republica Moldova cu zece judeţe din România, câte unul din fiecare
    regiune de dezvoltare. MRP îşi propune, astfel, susţinerea dezvoltării de
    reţele asociative create pe baza legăturilor de înfrăţire între localităţi,
    asigurând o cooperare între unităţi administrativ-teritoriale din România şi
    din diaspora.




    RePatriot, proiect
    de repatriere prin antreprenoriat, continuă seria de acţiuni dedicate românilor
    de peste hotare. Pe 1 decembrie echipa va organiza, la Alba Iulia, ultima
    conferinţă RePatriot din acest an, la care se vor reuni membrii Romanian
    Business Leaders, antreprenori şi demnitari locali, partenerii şi invitaţi care
    susţin acest proiect. Evenimentul este dedicat Unirii cu scopul de a întări
    puntea de legtură între românii de pretutindeni şi cei din ţară şi o pledoarie
    pentru revenirea acasă prin iniţiative antreprenoriale.Cele mai importante teme
    ale Conferinţei sunt actiunile RePatriot de până acum şi prezentarea
    iniţiativelor pentru 2018. Prin participarea la astfel de conferinţe, echipa
    RePatriot îşi propune să ofere consiliere şi inspiraţie tuturor românilor care
    vor să revină acasă prin investiţii şi antreprenoriat.




    Deputatul PMP, Constantin
    Codreanu, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara
    graniţelor ţării, a anunţat organizarea altor două ateliere legislative dedicate
    problemelor diasporei, în decembrie 2017 la Madrid şi în ianuarie 2018 la Roma.
    Potrivit datelor oficiale, circa 80% dintre românii stabiliţi în Occident se
    află în Spania şi Italia. Atelierele sunt concepute ca un laborator de idei
    orientate spre societatea românească de peste hotare la care să contribuie
    direct şi reprezentanţi ai mediului asociativ. În premieră pentru viaţa
    politică românească, deputatul Constantin Codreanu a organizat pentru prima
    oară un astfel de atelier la Chişinău.

  • Jurnal românesc – 07.11.2017

    Jurnal românesc – 07.11.2017

    50 de expozanţi
    reprezintă România anul acesta la cel mai mare târg internaţional de turism din
    lume care se desfăşoară la Londra. Destinaţia Alba Iulia, circuitele culturale,
    turismul balnear şi cel de tip wellness, cel de aventură, turismul în natură şi
    cel rural, sunt promovate în cadrul evenimentului care se încheie joi. Tema
    standului naţional subliniază împlinirea
    celor 100 de ani de la Marea Unire din 1918, iar Ministerul Turismului va
    prezenta în avanpremieră şi logo-ul Centenarului, elementul unic de
    identificare pentru toate evenimentele ce vor fi organizate de România pe
    parcursul anului viitor. Secretarul de stat în
    Ministerului Turismului, Cristina Ionela Tărteaţă, se va întâlni pe durata
    Târguluicu reprezentanţii celor mai mari companii media, în
    vederea identificării posibilităţilor de promovare a României pe canalele media
    la nivel global. Totodată, secretarul de stat va participa şi la summit-ul
    miniştrilor de resort din ţările participante la Târg (peste 160 ţări şi
    teritorii), eveniment organizat de Organizaţia Mondială a Turismului.




    Reprezentanţa
    Comisiei Europene în România a lansat, marţi, campania naţională de promovare
    InvestEU în România. Campania va dezvălui ideile unor proiecte care au crescut
    rapid cu sprijin european, au creat noi locuri de muncă sau au venit cu soluţii
    îmbunătăţite de asistenţă medicală şi infrastructură de transport eficientă, în
    întreaga Europă. Planul de Investiţii pentru Europa, o iniţiativă comună a
    Comisiei Europene şi a Băncii Europene de Investiţii, propune să mobilizeze
    investiţii publice şi private în sumă totală de 500 miliarde euro până în 2020,
    pe tot teritoriul Uniunii Europene. În România, prin acest plan au fost deja
    acordate finanţări de aproape 260 de milioane euro.




    Un proiect de
    încurajare a antreprenoriatului, care se adresează persoanelor care au lucrat
    în străinătate şi au ales să revină în România, a fost lansat, marţi, la
    Galaţi, de Centrul de Dezvoltare SMART, Patronatul Tinerilor Întreprinzători
    din Regiunea Sud-Est şi Liga Studenţilor Români din Străinătate. Proiectul se
    numeşte Diaspora Invest şi este finanţat prin Programul Operaţional
    Capital Uman. Beneficiarii sunt persoane fizice cu vârsta de peste 18 ani,
    şomeri, persoane inactive, persoane care au un loc de muncă sau persoane care
    desfăşoară o activitate independentă. Toţi trebuie să aibă reşedinţa sau
    domiciliul în mediul rural sau urban, în una din cele şapte regiuni mai puţin
    dezvoltate ale României, regiunea de
    Sud-Est, cea de Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest, Centru şi
    Nord-Est. Singura condiţie este ca beneficiarii să facă dovada domiciliului sau
    rezidenţei în străinătate pentru o perioadă de minim 12 luni, anterior
    înscrierii în proiect. Solicitanţii trebuie să vină cu idei de afaceri
    non-agricole, care să se desfăşoare în mediul urban şi pot primi finanţări de
    maxim 177 de mii de lei, proiectul având capacitatea de a susţine 30 de astfel
    de afaceri, selectate în urma unui concurs de idei. Totodată, proiectul
    urmâreşte dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor necesare înfiinţării şi
    dezvoltării unei afaceri în România pentru un număr de 250 de persoane fizice
    din Diaspora prin furnizarea unui program de formare antreprenorială.

  • Deschiderea oficială a programului de tabere „ARC” 2017

    Deschiderea oficială a programului de tabere „ARC” 2017

    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) a anunțat deschiderea oficială a programului de tabere ARC” 2017. Programul de tabere ARC” este parte integrantă a Programului de Guvernare, precum şi a Strategiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni pentru 2017- 2020.



    Taberele se desfășoară în Centrele de Agrement din Sulina, judeţul Tulcea (27 iunie — 8 august) şi Oglinzi, judeţul Neamţ (26 iunie — 31 iulie), în serii consecutive de câte șapte zile, la care participă 2000 de elevi, tineri și profesori însoțitori.



    În prima serie a taberelor, MRP așteaptă 150 de participanți pentru tabăra de la Oglinzi și 215 pentru tabăra de la Sulina, unde vor veni copii din Republica Moldova, din Chișinău și din raioanele Cahul și Bălți, Ungaria, Ucraina, regiunea Transcarpatia, Bulgaria, Italia și Kazahstan.



    Participanții la tabere vor avea oportunitatea de a interacționa cu mari nume din sportul românesc, ambasadori ai programului, care se derulează în acest an sub motto-ul Identitate — Competiție — Performanță”.



    Totodată, experți din cadrul MRP, împreună cu profesorii invitați, reprezentanți ai Direcției Județene pentru Sport și Tineret, Reprezentanța Biosferei Delta Dunării”, voluntari ai taberei ARC”, au pregătit un program specific vacanței de vară. Acesta cuprinde ateliere de limba română, creație și sport, competiţii sportive de baschet, fotbal, ping-pong, precum și drumeții și excursii la obiectivele culturale și istorice de interes din zonă, respectiv Casa memorială Ion Creangă”, Rezervaţia de zimbri, Mănăstirile Agapia şi Văratic, Cetatea Neamţ, Curtea domnească-Muzeul Cucuteni, Muzeul de Etnografie, Muzeul de Artă, vizită la Cheile Bicazului, Lacul Roşu, Izvorul muntelui și Poiana Largului, precum și la Muzeul Far, Turnul de apă și vechile biserici din Sulina.



    Copiii selecționați pentru tabere sunt elevi cu rezultate deosebite la învățătură, olimpici, copii care au făcut performanță în sport, pictură, muzică, teatru, sau tineri care s-au implicat activ în mediul asociativ, susținând și promovând valorile culturale românești.



    Programul ARC” este finanţat şi organizat de către Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, în colaborare cu Ministerul Tineretului şi Sportului, beneficiind și de sprijin logistic din partea Ministerului Afacerilor Externe și a Ministerului Turismului.