Radio România Internațional

Tag: ministri

  • Incontro dei ministri Lucian Bode e Luciana Lamorgese al Viminale

    Incontro dei ministri Lucian Bode e Luciana Lamorgese al Viminale

    La cooperazione romeno-italiana in materia di affari interni rappresenta una priorità nell’ambito delle eccellenti relazioni tra la Romania e l’Italia. Lo hanno convenuto i ministri dell’Interno dei due Paesi, Lucian Bode e Luciana Lamorgese, nel corso dell’incontro svoltosi oggi al Viminale, nell’ambito della visita di lavoro effettuata in Italia dal ministro romeno. Lo riferisce il Ministero dell’Interno di Bucarest in un comunicato.

    E’ la prima mia visita all’estero come ministro dell’Interno, e tale fatto non è casuale. Per me, l’Italia riveste un significato particolare, soprattutto perchè è qui che vive la più cospicua comunità romena all’estero. Lungo gli anni, i romeni si sono integrati ottimamente nella società italiana. La loro presenza nella Penisola rappresenta un vettore del Partenariato Strategico Consolidato tra la Romania e l’Italia, ha scritto il ministro Lucian Bode in un post su Facebook.

    L’incontro con la titolare del Viminale, Luciana Lamorgese, ha messo in evidenza l’eccellenza delle relazioni tra la Romania e l’Italia, offrendo un’ottima opportunità per discutere argomenti di interesse comune sull’agenda europea e bilaterale, aggiunge Lucian Bode, ricordando le sfide comuni alla sicurezza che i due Paesi devono affrontare. La prevenzione e il contrasto ai reati sono una priorità del Governo della Romania. Le misure avviate e le strategie approvate dalle autorità di Bucarest riconfermano l’impegno del nostro Paese per garantire la sicurezza dei cittadini e attenerci agli obblighi assunti in sede internazionale e nell’ambito della collaborazione bilaterale, puntualizza il ministro romeno.

    In riferimento alla cooperazione a livello europeo, Lucian Bode ha espresso l’appoggio della Romania agli obiettivi del nuovo Patto sulla Migrazione e l’Asilo, spiegando che Bucarest continua a sostenere il principio della solidarietà, che va raggiunta attraverso azioni concrete attinenti alle capacità di ogni singolo Stato, precisa il Ministero dell’Interno. Entrambi i Paesi gestiscono la frontiera esterna dell’Unione, condividendo in tal modo il sostegno per un approccio globale della migrazione, in grado di coniugare un controllo più efficace delle frontiere esterne dell’UE, l’intensificazione dell’azione esterna e un sistema interno rafforzato di gestione delle domande d’asilo.

    Nel corso dell’incontro, il ministro Lucian Bode ha espresso la gratitudine per il costante supporto dell’Italia a favore dell’ingresso della Romania nell’area Schengen, sottolineando che il nostro Paese ha adempiuto a tutti gli impegni e requisiti necessari sin dal 2011. Raggiungere questa meta porta dei vantaggi non solo ai cittadini romeni, ma anche a quelli europei. Ci aspettiamo che l’Unione riconosca il nostro ruolo essenziale nell’architettura di sicurezza dell’UE, adottando quanto prima la decisione sull’ingresso della Romania nell’area Schengen, ha sottolineato il ministro Lucian Bode.

  • Arbitraj CCR între Guvern şi Preşedinte

    Arbitraj CCR între Guvern şi Preşedinte

    Preşedintele trebuie să
    revoce miniştrii şi să numească interimarii pe care îi doreşte premierul. În
    plus, trebuie să emită de îndată decretele ce consfinţesc un astfel de demers.
    În schimb, şeful statului nu este obligat să numească titularii, dar trebuie să motiveze, tot
    de îndată şi în scris, de ce refuză propunerile înaintate de primul-ministru.     Este,
    foarte pe scurt şi în termeni mai puţin tehnici, răspunsul de miercuri al
    Curţii Constituţionale de la Bucureşti, care a fost solicitată de şefa social-democrată a Guvernului,
    Viorica Dăncilă, să tranşeze un conflict juridic de natură constituţională ce
    opunea Executivul şi preşedintele de dreapta Klaus Iohannis.


    Opt sunt, potrivit dnei Dăncilă, portofoliile cu probleme: o parte ca urmare a unei
    remanieri dorite, spre finele lunii august, de PSD, formaţiunea la putere, iar o alta după retragerea de la
    guvernare, doar câteva zile mai târziu, a partenerului ALDE. După anunţarea
    deciziei CCR, premierul Viorica Dăncilă a reacţionat – preşedintele Klaus Iohannis a comis un abuz,
    încălcând Constituţia cu cinism şi nepăsare şi generând un blocaj
    guvernamental.


    În schimb, şeful statului, pe de o parte, leagă imperativul de a
    acţiona al CCR de publicarea în Monitorul Oficial a motivării acesteia. Pe de
    alta, el spune că hotărârea magistraţilor nu schimbă cu nimic situaţia politică
    în care se află Guvernul de la Bucureşti, făcând referire strict la retragerea
    ALDE de la guvernare, nu şi la remanierea dorită anterior de PSD.


    Klaus
    Iohannis: Constat, astăzi, cu satisfacţie, că şi Curtea Constituţională a
    României a ajuns în mod corect şi inevitabil exact la aceeaşi concluzie pe care
    o spun de trei săptămâni – Guvernul Dăncilă şi-a pierdut legitimitatea şi
    trebuie să meargă de îndată în faţa Parlamentului ca să ceara un vot de
    validare.


    Preşedintele Iohannis
    reinterpretează după bunul plac, în cheie electorală, o decizie obligatorie a
    CCR – a dat replica premierul Viorica
    Dăncilă, care a precizat că va merge în Parlament cu o nouă propunere de Guvern
    pentru care va cere, fără emoţii, un vot de încredere,
    afirmaţie întărită de secretarul
    general al PSD, Mihai Fifor: Niciodată nu s-a pus problema ca
    guvernul Dăncilă să nu meargă în Parlament. A spus-o şi doamna prim-ministru şi
    asta vom face. Între timp, aşteptăm să vedem pregătirile pentru moţiunea de
    cenzură ale opoziţiei şi primul pas se pare că va fi această moţiune de cenzură
    cu care ne ameninţă de nişte luni bune.


    Încleştarea fără precedent dintre Palate, dar şi
    dintre Putere şi Opoziţie s-a acutizat din luna mai, după alegerile
    europarlamentare şi riscă să se transforme într-o luptă pe viaţă şi pe moarte pe măsură ce se
    apropie scrutinul prezidenţial din noiembrie. Klaus Iohannis şi Viorica Dăncilă
    se numără printre candidaţi.

  • Doi noi miniştri în cabinetul Dăncilă

    Doi noi miniştri în cabinetul Dăncilă

    Preşedintele
    român Klaus Iohannis a semnat, joi, decretele de numire în funcţia de ministru
    al dezvoltării regionale şi de vice-premier a lui Daniel Suciu, respectiv a lui Răzvan Cuc
    pentru Ministerul Transporturilor. De această dată, decizia şefului statului a
    fost promptă, decretele de numire a noilor miniştri PSD fiind semnate
    şi publicate în Monitorul Oficial, la mai puţin de 24 de ore de când
    premierul Viorica Dăncilă a trimis nominalizările. Decretele au fost semnate exact în ziua în care a expirat interimatul la
    ambele ministere deţinut de ministrul fondurilor eueropene Rovana Plumb, la
    transporturi, respectiv, de ministrul de finanţe Eugen Teodorovici, la Dezvoltare
    regională.

    Odată cu acceptarea noilor propuneri, guvernul PSD -ALDE condus de Viorica Dăncilă este acum complet. Amintim că discuţiile privind numirea de noi titulari la
    cele două portofotolii datează încă din noiembrie trecut, când premierul a
    dorit să facă o amplă remaniere guvernamentală. Viorica Dăncilă declarase atunci, că remanierea este menită să
    îmbunătăţească prestaţia echipei guvernamentale, inclusiv în perspectiva
    preluării de către România, la 1 ianuarie 2019, a preşedinţiei rotative a
    Consiliului UE. In noiembrie 2018, şeful statului a acceptat şase dintre cele
    opt propuneri făcute de social-democraţi pentru diverse portofolii remaniate,
    respingând însă nominalizarea ministrului muncii Lia Olguţa Vasilescu la Transporturi
    şi pe cea a lui Ilan Laufer la Ministerul Dezvoltării Regionale. Ulterior,
    social-democraţii au mai făcut propuneri pentru cele două portofolii, dar de
    fiecare dată ele au fost respinse de Klaus
    Iohannis care considera că aceştia nu ar avea pregătirea şi experienţa
    necesare.

    PSD l-a acuzat pe preşedinte că blochează activitatea
    guvernului, prin refuzurile sale repetate de numire a noilor miniştri pentru
    aceste portofolii. Este vorba de Lia Olguţa Vasilescu mai intâi la transporturi
    şi apoi la dezvoltare regională, respectiv trezorierul PSD, Mircea Drăghici, la
    transporturi. Într-un final, săptămâna trecută cei doi și-au retras
    candidaturile. Odată cu semnarea decretelor de numire de către şeful
    statului, social-democratul Razvan Cuc
    revine în guvern după ce a mai condus Ministerul Transporturilor în timpul
    premierilor Sorin Grindeanu şi Mihai Tudose. El a fost ales deputat în 2016. In
    schimb Daniel Suciu, este la prima funcţie în executiv. A fost ales deputat în
    2012, iar în februarie anul trecut a devenit liderul Grupului parlamentar
    social-democrat din Camera Deputaţilor.

  • Cine intră în noul guvern?

    Cine intră în noul guvern?

    Suntem un guvern politic, dar politica se face în altă parte – a
    declarat, încă înainte de învestire, noul premier român, Sorin Grindeanu. El a
    insistat că echipa sa executivă, formată de coaliţia PSD-ALDE, se va axa pe
    administrarea ţării, cu ceea ce a numit responsabilitate, modestie şi respect
    faţă de români.

    Îmi înţeleg foarte bine poziţia, a mai spus premierul,
    recunoscând că deciziile pur politice vor rămâne prerogativa liderilor
    social-democrat, Liviu Dragnea, şi, respectiv, liberal-democrat, Călin
    Popescu-Tăriceanu, recent învestiţi ca preşedinţi ai celor două camere ale
    Parlamentului.

    Şef al Consiliului Judeţean Timiş şi fost deputat
    social-democrat, Grindeanu însuşi (43 de ani) a fost alegerea lui Dragnea
    pentru a aplica, din fruntea executivului, programul foarte ambiţios cu care
    PSD a câştigat categoric alegerile parlamentare de pe 11 decembrie. A fost, de
    altfel, doar a doua opţiune, după ce preşedintele Klaus Iohannis respinsese, din motive neprecizate şi rămase doar la
    nivelul speculaţiilor de presă, prima nominalizare, în persoana fostului
    ministru al Dezvoltării, Sevil Shhaideh. Odată învestită, această prezenţă
    foarte discretă pe scena politică ar fi devenit cel dintâi premier femeie şi de
    confesiune musulmană din istoria României. Doamna
    Shhaideh va fi, totuşi, cel puţin formal, numărul doi al noului Executiv, ca
    viceprim-ministru     şi deţinătoare a unui portofoliu generos, care include Dezvoltarea Regională, Administraţia
    Publică şi Fondurile Europene.     Celălalt vicepremier e copreşedintele ALDE, Daniel
    Constantin, fost ministru al Agriculturii, care acum preia Mediul.


    Noul Guvern
    include, în total, 24 de miniştri, dintre care doi deţin şi funcţia de
    vicepremier, şi doi miniştri delegaţi. Unele nume au produs, deja, rumoare în
    presă. Abia realeasă, în iunie, primar al Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu (PSD),
    în pofida unui proces pentru fapte de corupţie aflat pe rol, devine acum
    ministru al Muncii şi Justiţiei Sociale şi provoacă, astfel, organizarea de
    alegeri anticipate în marele oraş din sudul ţarii. La Externe revine, la 75 de
    ani, Teodor Meleşcanu (ALDE), care, în 2014, demisionase şi-şi ceruse iertare
    diasporei, fiindcă proasta organizare a alegerilor prezidenţiale împiedicase
    mii de cetăţeni români din strainătate să-şi exercite dreptul de vot. Tot în
    sfera diplomatică, ministru delegat pentru Afaceri Europene este deputata Ana
    Birchall, iar ca ministru pentru Românii de Pretutindeni a fost aleasă
    ambasadoarea României în Israel, Andreea Păstârnac.


    Politologul Cristian
    Pîrvulescu spune că noii miniştri ‘sunt în general persoane apropiate şefului
    PSD, foarte puţin cunoscute, cu câteva excepţii’. Sociologul Marius Pieleanu
    consideră, în schimb, că membrii Guvernului reprezintă ‘o echipă de meseriaşi’,
    care ar putea obţine ‘rezultate bune’, în timp ce colegul său de breaslă Alfred
    Bulai avertizează că pentru noul Executiv greul ‘abia acum urmează’.

  • Schimbări în cabinetul de la Bucureşti

    Schimbări în cabinetul de la Bucureşti

    Şeful Executivului
    de la Bucureşti, Dacian Cioloş, a anunţat schimbarea a patru dintre cei 22 de membri
    ai Cabinetului său. Este vorba despre miniştrii Educaţiei – Adrian Curaj, al Comunicaţiilor
    – Marius Bostan, al Transporturilor – Dan Costescu şi despre ministrul-delegat
    pentru relaţia cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu. Premierul a declarat
    despre miniştrii schimbaţi că aceştia şi-au făcut în mare parte treaba, dar că vrea un nou imbold, un nou suflu
    din partea echipei guvernamentale.

    Dacian Cioloş: ‘Prioritatea noilor miniştri pe cele patru
    domenii: să accelereze livrarea de rezultate pe proiecte care au fost începute
    şi care din punctul meu de vedere nu au avanst suficient de rapid. Vreau să
    vină şi oameni cu un suflu nou, cu un mod de abordare un pic diferit care să
    permită valorificarea timpului pe care-l mai avem la dispoziţie pe câteva
    lucruri pentru care Guvernul s-a angajat.’

    La Educaţie, premierul îşi doreşte să se pună un accent mai
    mare pe învăţământul preuniversitar şi pe funcţionarea Consiliului naţional de
    atestare a titlurilor, diplomelor şi certificatelor universitare. Noul
    ministru-delegat pentru relaţia cu românii de pretutindeni trebuie să
    accelereze informarea cetăţenilor din diaspora privind apropiatele alegeri
    parlamentare, din toamnă, dar şi să-i reconecteze mai bine cu ţara. În ceea ce
    priveşte schimbarea din funcţie a ministrului Comunicaţiilor, Dacian Cioloş a
    spus că a luat această decizie pentru că îşi doreşte o claritate a
    modului în care sunt coordonate, la nivelul Guvernului, anumite platforme IT. Cât despre înlocuirea de la
    Ministerul Transporturilor premierul a explicat: ‘La
    Transporturi vreau să accelerăm activitatea pe execuţia proiectelor de
    autostrăzi, reforma la Compania Naţională de Autostrăzi şi de Drumuri pe care o
    cer de câteva luni, unde ştiu că s-au făcut progrese, dar nu suficient de
    rapid, şi totodată pregătirea de noi proiecte.’

    Rectorul
    Universităţii Bucureşti, Mircea Dumitru, a fost propus pentru a ocupa fotoliul
    ministerial la Educaţiei, iar la Transporturi – Sorin Buşe, manager cu
    experienţă în industria auto. Interimar la Ministerul Comunicaţiilor a fost
    preferat şeful Cancelariei primului ministru, Dragoş Tudorache, iar la
    Departamentul pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, premierul a propus-o
    pe actuala ambasadoare a României în Canada, Maria Ligor.

    Vicepremierul Vasile
    Dîncu a declarat că nu l-a luat prin surprindere remanierea anunţată de premier,
    dar că acest moment a fost ales fără să fi fost ‘pregătit mediatic’.

    La rândul
    său, copreşedintele PNL, Alina Gorghiu afirmă că schimbarea celor patru
    miniştri este de bun augur. Ea a adăugat că o schimbare nu se face niciodată când
    lucrurile merg bine.

  • Un nou guvern la Bucureşti

    Un nou guvern la Bucureşti

    Votul dat de plenul Parlamentului de la Bucureşti în favoarea investirii Guvernul format de premierul desemnat, Dacian Cioloş şi pentru programul acestuia a parut a fi o formalitate după ce majoritea partidelor din Legislativ şi-au exprimat susţinerea. Guvernul propus de premierul desemnat Dacian Cioloş a înregistrat 389 voturi pentru, 115 împotrivă şi 2 voturi nule.


    Fost comisar european pentru Agricultură, Cioloş(46 ani) a fost desemnat de preşedintele Klaus Iohannis pentru formarea unui nou Executiv, după demisia, la începutul lunii, a guvernului tripartit condus de social-democratul Victor Ponta. Acesta a plecat din fruntea Executivului după tragedia produsă pe 30 octombrie la un club bucureştean, soldată cu zeci de morţi, si circa 200 de răniţi , care a stârnit un val de proteste de stradă.



    Fostul comisar european şi-a format o echipă executivă dominată de tehnocraţi, fără apartenenţă politică, cu experienţă în sectorul privat, în instituţiile europene şi în societatea civilă. Cioloş a păstrat structura precedentului guvern, cu 22 de miniştri şi doi vicepremieri. Printre ei nume mai cunoscute sau mai puţin cunoscute. Ministerul economiei a fost atribuit unui manager cu experienţă în mediul privat, Costin Grigore Borc, care este şi vicepremier, în timp ce sociologul Vasile Dîncu a preluat ministerul dezvoltarii regionale. Alte nume in noul cabinet sunt Anca Dragu Paliu, la Finanţe, un funcţionar de rang înalt din instituţii europene, Lazăr Comănescu, un diplomat de carieră, la externe şi actualul ambasador în Marea Britanie, Mihnea Motoc, la apărare.



    In privinţa programului de guvernare, priorităţile pe termen scurt şi mediu sunt elaborarea bugetului pe 2016, respectiv organizarea alegerilor locale şi parlamentare de anul viitor. Programul de guvernare mai include un plan de investiţii pe zece ani, o strategie naţională de dezvoltare, care să cuprindă obiective finanţate atât din fonduri europene, cât şi din bugetul de stat, reforme în educaţie şi sănătate. Creşterea şi consolidarea rolului României în UE şi NATO, întărirea şi dezvoltarea parteneriatului strategic cu SUA, în special a dimensiunii economice, susţinerea aspiraţiilor de integrare europeană a Republicii Moldova vecine(ex sovietică, majoritar românofonă) rămân piloni în domeniul politicii externe.



    Nici românii din afara graniţelor nu au fost uitati. Pentru aceştia, guvernul propune implementarea unor măsuri şi politici care să urmărească afirmarea identităţii culturale şi lingvistice, apărarea drepturilor, libertăţilor şi demnităţii românilor, reducerea taxelor consulare si a costurilor administrative.



    Dacian Cioloş a subliniat că acest executiv nu se va angaja pe toate fronturile de reformă în societatea românească, dar îşi va asuma un set de măsuri concrete, limitate ca număr, dar cu impact, pentru care intenţionează să dea seama la final de mandat faţă de forţele politice şi faţă de societate.

  • Noul guvern român în faţa Parlamentului

    Noul guvern român în faţa Parlamentului

    Perceput de societate, în ansamblu. ca soluţie salvatoare, după ce, în toată perioada post-comunistă, guvernele ticsite cu politicieni s-au întrecut în promovarea neputinţei, cabinetul de tehnocraţi propus Dacian Cioloş nu are deloc o misiune facilă. El trebuie să confirme speranţele pe care românii le investesc, parca mai vocal ca oricând, în ultimii 26 de ani, într-un act de guvernare poleit cu eficienţă şi transparenţă şi nealterat de corupţie şi interese meschine.



    Cei 22 de ministeriabili nominalizaţi de Cioloş, fost comisar european al Agriculturii, cu o imagine bună, atât la Bucureşti, cât şi la Bruxelles, sunt, în genere, puţin cunoscuţi publicului larg, dar cu CV-uri garnisite cu realizări, ce-i recomandă pentru viitoarele funcţii. Astfel, cei propuşi sunt fie manageri cu experienţă în mediul privat, cum este cazul vicepremierului Costin Grigore Borc, propus la Economie, fie diplomaţi de calibru, cum sunt consilierul prezidenţial Lazăr Comănescu, la Externe, sau actualul ambasador în Marea Britanie, Mihnea Motoc, la Apărare, fie funcţionari de rang înalt din instituţii europene, ca Anca Dragu Paliu, la Finanţe, fie activiştii din societatea civilă, cum este Cristina Guseth, la Justiţie.



    Sunt, însă, şi persoane în al căror trecut cariera profesională s-a intersectat cu politicul, aşa cum este cazul celuilalt vicepremier, sociologul Vasile Dîncu, propus la Dezvoltare Regională şi care este ex-senator din partea celui mai mare partid de stânga – PSD. Dacian Cioloş, despre criteriile care au stat la baza nominalizărilor pe care le-a făcut: “Am urmărit să fie oameni profesionişti, oameni integri, oameni deschişi spre dialog şi cu aceşti oameni voi merge în faţa Parlamentului pentru audieri şi sper eu să am votul în Parlament”.



    În cazul în care va fi învestit săptămâna aceasta, cel mai probabil, marţi, după audierile din comisiile parlamentare, prima prioritate a noului cabinet va fi, cronologic, bugetul pe anul viitor. Dacian Cioloş: “Nu am intenţia să vin şi să tai, să tai din buget sau din diferitele propuneri, decizii care au fost luate deja de Parlament. În schimb, nici nu vreau să pun în pericol credibilitatea României prin propunerea unui buget care să n-aibă suficientă consistenţă şi soliditate”.



    După poziţiile exprimate de liderii partidelor parlamentare, validarea cabinetului Cioloş se anunţă a fi o simplă formalitate. Partidele nici nu au de ales, susţin analiştii politici, potrivit cărora nimeni nu e dispus să rişte capital electoral, cu un an înaintea localelor şi parlamentarelor şi într-o perioadă în care toată lumea cere o schimbare profundă, de fond, nu doar de formă, ca până acum, a întregii clase politice.

  • Jurnal românesc – 16.11.2015

    Jurnal românesc – 16.11.2015

    Miniştrii propuşi de premierul desemnat Dacian Cioloş sunt audiaţi, la acest început de săptămână, în comisiile de specialitate din Parlament, ulterior urmând să primească votul de învestitură în plenul reunit. Lista cu propunerile pentru fotoliile ministeriale a fost trimisă Legislativului duminică seară, după ce Dacian Cioloş a prezentat numele şi motivele pentru care le-a ales. El a subliniat că miniştrii nominalizaţi sunt buni profesionişti, cu experienţă managerială, deschişi spre dialog. Premierul desemnat a punctat, totodată, că se impune o abordare raţională şi eficientă a actului de guvernare. Potrivit programului de guvernare al viitorului guvern, obiectivul major este consolidarea parametrilor macroeconomici şi a perspectivelor de dezvoltare durabilă a ţării. România va trebui să se poziţioneze ferm în contextul geopolitic actual, care devine din ce în ce mai complex şi dificil – se mai arată în document. Executivul îşi propune să fie unul deschis şi transparent, în dialog cu instituţiile democratice şi cu societatea ca actor politic, ceea ce presupune inclusiv crearea unei platforme online de interacţiune între guvern şi societate.



    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, duminică, în cartea de condoleanţe deschisă la Ambasada Franţei din Bucureşti în memoria victimelor atentatelor teroriste de la Paris, între care se numără şi doi români. Preşedintele Iohannis a transmis în numele României şi al său personal cele mai profunde şi sincere condoleanţe familiilor şi apropiaţilor celor ucişi. El a făcut apel la unitate pentru combaterea şi eliminarea terorismului. Sute de persoane au venit duminică la Ambasada Franţei pentru a aduce un omagiu victimelor atentatelor de la Paris. Ambasada a organizat o adunare de reculegere, solidaritate şi unitate care s-a adresat tuturor francezilor, precum şi celor care au dorit să îşi exprime susţinerea pentru Franţa.



    Federaţia asociaţiilor de români din Europa (FADERE) a început, vineri, o campanie de strângere de medicamente ce vor fi trimise spitalelor din ţară care tratează pacienţi răniţi în clubul Colectiv – se arată într-un comunicat. Federaţia a primit, joi, din partea Ministerului Sănătăţii, o listă cu medicamente şi consumabile de care spitalele din România ar avea nevoie pentru tratarea pacienţilor afectaţi de incendiul din 30 octombrie. În mod sigur, şi de această dată, românii din diaspora vor da dovadă de solidaritate cu cei din ţară, aşa cum au făcut-o de nenumărate ori, şi vor cumpăra aceste medicamente care vor ajuta la salvarea vieţilor celor răniţi în această tragedie, a declarat preşedintele FADERE, Daniel Tecu.



    Muncitorii necalificaţi în agricultură şi şoferii sunt printre cei mai căutaţi de angajatorii din afara României, potrivit portalului european pentru locuri de muncă EURES, unde sunt peste 1.800 de anunţuri de angajare. Fermele din Spania pun la dispoziţia celor interesaţi 800 de posturi sezoniere în agricultură, iar cele din Portugalia – 400. În Cehia sunt căutaţi 50 de şoferi pentru transport internaţional de marfă, iar în Germania – 15. Tot în Germania, spitalele oferă 50 de locuri de muncă pentru asistenţi medicali.



    România a înregistrat cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană în trimestrul al treilea al acestui an, comparativ cu trimestrul precedent — a anunţat, vineri, Oficiul European pentru Statistică (Eurostat). Graţie unei creşteri economice trimestriale de 1,4%, România este lider în UE, urmată de Polonia şi Slovacia, ambele cu o creştere de 0,9%. Comparativ cu perioada similară a anului trecut, PIB-ul României a înregistrat o creştere de 3,6%, a doua din Uniunea Europeană, după cea de 4,3% a Cehiei.

  • Europa noastră – 23.05.2015

    Europa noastră – 23.05.2015

    Luni, 18 mai, miniştri de externe şi miniştri ai apărării din statele membre au
    ajuns la un acord cu privire la misiunea navală menită să captureze şi să
    distrugă ambarcaţiunile bandelor care transportă ilegal persoane către ţărmurile
    Uniunii Europene.


  • Doi noi miniştri

    Guvernul Victor Ponta are de luni, noi doi miniştri. La Cultură, Csilla Hegheduş, 47 de ani, va ocupa, în baza algoritmului de repartizare a funcţiilor între Partidul Social Democrat şi Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, locul vacant după plecarea şefului său de partid, Kelemen Hunor, în iulie 2014. Ultima funcţie importantă deţinută de Csilla Hegheduş a fost cea de secretar de stat în Ministerul Culturii.



    Nume relativ puţin cunoscut în politica românească, ea s-a remarcat, totuşi, ca membru a Juriului Internaţional al Uniunii Europene privind patrimoniul cultural şi ca vicepreşedinte al organizaţiei de femei din formaţiunea politică a minoritarilor maghiari, UDMR, reprezentată în Parlamentul de la Bucureşti. În Guvernul dominat de social-democraţi, Csilla Hegheduş va deţine şi funcţia de viceprim-ministru.



    Portofoliul Externelor a fost încredinţat unui diplomat de carieră, Bogdan Aurescu, 41 de ani, până luni secretar de stat în Ministerul român de Externe. De numele lui Aurescu se leagă cei 9.700 de km pătraţi din Marea Neagră câştigaţi pentru România, la Haga, după un proces cu Ucraina, semnarea Tratatului politic de bază bilateral cu Federaţia Rusă şi amplasarea, în România, a scutului american antirachetă.



    Chiar săptămâna trecută, Bogdan Aurescu sublinia, la o reuniune, că apărarea antirachetă este o problemă strategică de cea mai înaltă importanţă şi că Acordul româno-american din septembrie 2011 reprezintă o expresie concretă a Parteneriatului Strategic dintre cele două state. Aurescu a ajuns în această funcţie după ce foştii titulari, Titus Corlăţean şi Teodor Meleşcanu au demisionat, în noiembrie, la interval de o săptămână, pe fondul disfuncţionalităţilor de la votul din diasporă pentru alegerile prezidenţiale. Zeci de mii de români au fost, atunci, nevoiţi să stea la cozi imense, pentru că Ministerul de Externe nu a dorit să înfiinţeze mai multe secţii de votare în oraşele din străinătate unde se află comunităţi mari româneşti, invocând legislaţia rigidă în materie.



    La ceremonia de depunere a jurământului de învestitură, preşedintele României, Traian Băsescu i-a felicitat pe cei doi noi miniştri şi le-a urat succes în activitatea pe care o vor desfăşura. El le-a spus acestora că le va sta la dispoziţie, ori de câte ori vor avea nevoie, până pe 21 decembrie 2014, ultima zi din mandatul său. Băsescu a mai menţionat că ne aflăm într- un moment în care românii au nevoie de stabilitate, de seriozitate, mai ales că funcţia prezidenţială se află într-un proces de tranziţie.

  • Dosare importante ale anticorupţiei

    Dosare importante ale anticorupţiei

    Cu motoarele turate la maximum, Direcţia Naţională Anticorupţie îşi continuă ancheta în, de acum, răsunătorul dosar Microsoft. Procurorii pot să înceapă urmărirea penală împotriva deputatului democrat-liberal Valerian Vreme, după ce, luni, cu 153 de voturi pentru şi 110 împotrivă, Camera Deputaţilor a răspuns favorabil cererii lor. Fost ministru al Comunicaţiilor între 2010 şi 2012, la ora actuală în opoziţie, Vreme este bănuit de abuz în serviciu în ancheta de proporţii privind achiziţionarea îndoielnică de licenţe Microsoft.



    Potrivit DNA, pe perioada mandatului său de ministru ar fi fost încheiat un acord de cumpărare a peste 179 de mii de licenţe destinate şcolilor din România, cu aproape 73 de mii mai multe decât numărul computerelor compatibile existente la acea dată. Contractul ar fi provocat Statului daune de peste 5 milioane de euro.



    Apreciind că este o victimă a unor acuzaţii nemeritate, Valerian Vreme a negat de la tribuna Camerei Deputaţilor alegaţiile şi a precizat că toate documentele pe care le-a semnat au avut asistenţă juridică de specialitate din partea departamentelor de profil, sprjinul tehnic de fundamentare şi toate avizele necesare. Rămâne să-i convingă şi pe procurorii anti-corupţie de nevinovăţia sa, la fel ca alţi opt foşti miniştri din partide şi guvernări ce s-au succedat între 2001 şi 2012, atât de stânga, cât şi de dreapta, ale căror nume sunt vehiculate, şi ele, în acelaşi dosar.



    Asupra lor planează suspiciuni de trafic de influenţă, spălare de bani, abuz în serviciu sau luare şi dare de mită. În contextul în care, în România, salariul minim pe economie este echivalentul a mai puţin de 200 de euro, unii din miniştri ar fi primit comisioane de milioane în cazul unui alt contract între Guvernul de la Bucureşti şi Fujitsu Siemens Computers, societate care, prezentându-se la vremea semnării documentului drept unic distribuitor de licenţe Microsoft, ar fi fost favorizată, iar produsele pe care le comercializa ar fi fost supra-facturate.



    Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie, din cele 54 de milioane de dolari plătite de Executiv, 20 de milioane ar fi reprezentat comisioane solicitate de persoanele implicate în contract, inclusiv din ministere. Preşedintele Traian Băsescu a autorizat, deja, DNA să înceapă urmărirea penală împotriva a cinci dintre cei nouă miniştri. Senatul de la Bucureşti se va pronunţa în cazul altor doi, iar Parlamentul European ar urma să demareze o acţiune similară la adresa unuia, în prezent deputat la Bruxelles.

  • DNA cu motoarele în plin

    DNA cu motoarele în plin

    Afacerea cu efect de bulgăre de zapadă, în care sunt vehiculate numele a nu mai puţin de nouă foşti miniştri, din partide şi guvernări diferite, atât de stânga, cât şi de centru-dreapta, precum şi ale unor potenţi oameni de afaceri din România, este abia la început.



    Într-o ţară în care salariul minim pe economie este echivalentul a mai puţin de 200 de euro, aceştia sunt bănuiţi că au primit comisioane de milioane din partea unor firme care se ocupau cu vânzarea de licenţe IT ale gigantului Microsoft.



    Turându-şi motoarele la maximum, Parchetul Direcţiei Naţionale Anticorupţie a cerut Preşedinţiei şi Parlamentului de la Bucureşti, precum şi Parlamentului European ridicarea imunităţii celor nouă foşti miniştri, pentru a putea începe urmărirea penală împotriva lor.



    În urma cererii, conducerile Senatului şi Camerei Deputaţilor au decis, deja, ca membrii comisiilor juridice să elaboreze rapoartele necesare.



    Procurorii îi suspectează de trafic de influenţă, luare şi dare de mită, spălare de bani sau abuz în serviciu. Ancheta DNA priveşte în special un contract privind achiziţionarea de licenţe Microsoft, încheiat între Guvernul de la Bucureşti şi Fujitsu Siemens Computers, societate care, prezentându-se la vremea semnării documentului drept unic distribuitor al produselor respective, ar fi fost favorizată.



    Martori citaţi într-un raport pe care procurorii anti-corupţie l-au trimis în Legislativ detaliază circuitul zecilor de milioane de euro reprezentând comisioane vărsate unor membri ai Guvernelor care s-au succedat între 2001 şi 2012, precum şi unor oameni de afaceri — intermediari ai tranzacţiei.



    Unul dintre ei este fostul soţ al Elenei Udrea, candidată la alegerile prezidenţiale din luna noiembrie. Solicitată să comenteze, ea i-a trimis pe jurnalişti să ceară lămuriri direct de la fostul soţ.



    Şi numele actualului prim-ministru social-democrat Victor Ponta, şi el candidat şi posibil câştigator, potrivit sondajelor, a fost vehiculat în afacere. Tot potrivit martorilor, în 2004, acestuia i s-ar fi solicitat, în calitate de şef al corpului de control al Guvernului, sprijinul pentru facilitarea obţinerii de către Fujitsu Siemens Computers a unui contract de licenţe IT cu ministerul Educaţiei Naţionale.



    Premierul a negat orice implicare, declarând că este gata să răspundă întrebărilor procurorilor, dacă aceştia îi vor solicita vreo explicaţie.



    DNA însăşi a precizat că premierul Ponta nu are calitate de suspect sau inculpat în acest caz.



    Chiar şi aşa, liberalii, foşti parteneri de guvernare ai social-democraţilor, la ora actuală în opoziţie, îl văd pe şeful executivului drept un pion central în acest scandal uriaş şi îi cer să se retragă din cursa pentru preşedinţia României.



    PSD vorbeşte, în schimb, de dezinformare şi minciuni în prag de campanie electorală.



    Între timp, Direcţia Naţională Anticorupţie îşi continuă ofensiva. Pe măsură ce se precizează, detaliile scoase la lumină fac din acest dosar cel mai răsunător din ultima vreme.

  • Un dosar complicat

    Un dosar complicat

    Strict supravegheată de la Bruxelles, justiţia românească a pornit o luptă dură împotriva corupţiei la nivel înalt. În ultimii doi ani, un ex-premier, miniştri şi politicieni de rang înalt găsiţi vinovaţi au fost condamnaţi la închisoare. Dacă şi de data aceasta, bănuielile Direcţiei Naţionale Anticorupţie se dovedesc fondate, românii ar putea asista la cel mai răsunător caz din ultima vreme.



    Concret, la finele săptămânii trecute, DNA a cerut Preşedinţiei şi Parlamentului de la Bucureşti, precum şi Parlamentului European să ridice imunitatea pentru a putea începe urmărirea penală împotriva a nu mai puţin de 9 foşti miniştri, din partide şi guvernări diferite, atât de stânga, cât şi de centru-dreapta. Procurorii anti-corupţie suspectează miniştrii respectivi de trafic de influenţă, luare şi dare de mită, spălare de bani sau abuz în serviciu într-un dosar privind atribuirea de licenţe IT.



    Faptele incriminate ar data încă din 2001, iar printre contracte ar figura unul privind achiziţionarea de licenţe pentru produse ale societăţii americane Microsoft, încheiat între Guvernul de la Bucureşti şi Fujitsu Siemens Computers, societate care ar fi fost favorizată. Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie, din cele 54 de milioane de dolari plătite de Executiv, 20 de milioane ar fi reprezentat comisioane solicitate de persoanele implicate în contract, inclusiv din cadrul ministerelor.



    Apoi, un alt acord trecut prin sita procurorilor anti-corupţie se referă la cumpărarea de către ministerul Educaţiei Naţionale a aproape 180 de mii de licenţe Microsoft destinate şcolilor din România, cu circa 73 de mii mai multe decât numărul computerelor compatibile existente în instituţiile de învăţământ la data semnării acordului. Şi acest contract ar fi adus Statului un prejudiciu de peste 5 milioane de euro, DNA identificând, în plus, viramente în conturile bancare a cel puţin trei din foştii miniştri vizaţi. Toţi cei 9 aflaţi în vizorul procurorilor se disculpă.



    Fost ministru al educaţiei, social-democrata Ecaterina Andronescu respinge, de exemplu, acuzaţiile şi subliniază că nu a luat de la nimeni niciun ban. Fostul secretar general al Guvernului de stânga între 2000 şi 2003, Şerban Mihăilescu, a declarat, şi el, că acuzaţiile nu au nicio legătură cu realitatea. Nu în ultimul rând, Daniel Funeriu şi Valerian Vreme – acuzaţi de abuz în serviciu – s-au autosuspendat din partidul lor de centru-dreapta, Mişcarea Populară, care îşi reafirmă sprijinul total pentru funcţionarea independentă a justiţiei.



    Cum tentaculele afacerilor incriminate sunt lungi şi numeroase, ancheta DNA se anunţă complicată. Acuzată ea însăşi, nu o dată, de partizanat politic, Direcţia are, de data aceasta, şansa de a-şi contrazice detractorii şi de a demonstra că acţionează după principiul corupţia nu are culoare politică”.

  • Noi miniştri în Guvernul României

    Noi miniştri în Guvernul României

    Noii membri ai guvernului român, format din PSD, PC, UNPR şi UDMR, au depus miercuri jurământul în faţa preşedintelui Traian Băsescu. Se încheie, astfel, o perioadă de tensiuni şi incertitudine politică, generate, în principal, de ieşirea PNL din guvern şi denunţarea USL.



    Înaintea ceremoniei, preşedintele a anunţat că a ajuns la un acord verbal cu primul-ministru, care a promis că Executivul urmează să-şi asumea răspunderea în Parlament pe noul program de guvernare, dupa cooptarea în executiv a UDMR. Traian Băsescu: Sper ca, aşa cum eu îmi respect partea din acord, şi partea din acord care revine guvernului să fie respectată, în termenii pe care i-am stabilit. Ce vreau să se înţeleagă foarte bine, sesizarea făcută de parlamentarii PDL şi parlamentarii Partidului Mişcarea Populară va continua să producă efecte, dacă nu cumva o retrag ei. Mie mi se pare extrem de important ca, în această situaţie, Curtea Constituţională să se pronunţe, pentru că este o situaţie absolut nouă.”



    Băsescu le-a urat succes noilor membri ai guvernului şi s-a arătat impresionat de numărul mare al miniştrilor tineri din cabinetul Ponta, care în opinia sa vor aduce mai multă fantezie în exerciţiul guvernamental. El a salutat si revenirea la guvernare a celor de la UDMR, pe care i-a numit vechi aliati, intotdeauna aliati de nadejde atunci cand te-ai inteles cu ei”.



    Premierul a confirmat că va trimite Parlamentului un program politic pentru a actualiza programul de guvernare: În termenii prevăzuţi de regulamentul celor două Camere, în mod sigur săptămâna viitoare prezint Parlamentului aceste updatări ale programului de guvernare. În acest fel, obiectul contestării la Curtea Constituţională dispare şi Guvernul poate să-şi desfăşoare activitatea în stabilitate”.



    Acum, atât şeful statului, cât şi democrat-liberalii care au contestat, alături de cei din Partidul Mişcarea Populară, la Curtea Constituţională legitimitatea noului Guvern, aşteaptă răspunsul Curţii. CCR trebuie să clarifice dacă într-adevăr, era absolut necesar ca Executivul Ponta 3 să vină cu un nou program de guvernare, dupa ieşirea din executiv a PNL şi cooptarea UDMR. Preşedintele Curţii, Augustin Zegrean, recunoşte şi el ineditul situaţiei care face obiectul sesizării.