Alegeri locale în România
În România, până pe 1 mai, candidaturile pentru
alegerile locale din 5 iunie pot fi contestate. Termenul până la care partidele
politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale şi independenţii şi-au putut depune candidaturile a
expirat marţi. Acestea vor rămâne definitive pe 4 mai, iar campania electorală
va începe pe 6 mai şi se va încheia pe 4 iunie. Este pentru a treia oară în
istoria post-comunistă când un guvern tehnocrat organizează alegerile, după
cele conduse de Theodor Stolojan, în perioada 1991-1992, şi Mugur Isărescu, în
1999-2000.
2 demisii în 3
zile
După prima demisie din cabinetul tehnocrat al
premierului Dacian Cioloş – cea a ministrului muncii, Ana Costea – în această
săptămână alţi doi miniştri au decis
să demisioneze. Este vorba despre ministrul Fondurilor
Europene, Carmen Aura Răducu, de activitatea căreia premierul s-a declarat
nemultumit, şi de cea a ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu, pe fondul
scandalului de la Opera Naţională. În ultimele zile, trei reprezentaţii au fost
anulate pe fondul nemulţumirilor vocal exprimate de angajaţi privind nominalizările succesive făcute
pentru funcţia de director general al Operei Naţionale din Bucureşti, dar şi
privind discrepanţa dintre salariile balerinilor români şi ale celor străini.
Corpul de control al premierului a iniţiat o acţiune de control la Operă, care
are mai multe obiective, printre care se numără şi verificarea modului în care
s-a făcut angajarea persoanelor care au ocupat sau ocupă funcţii de conducere. Demisiile din cabinetul Cioloş au loc la mai puţin de şase luni de
la investirea executivului.
Augustin Lazăr -
noul procuror general al României
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat numirea în funcţia
de procuror general al României a lui Augustin Lazăr. Anterior avizată
favorabil de Consiliul Superior al Magistraturii, propunerea fusese trimisă
şefului statului de ministrul Justiţiei, Raluca Prună. Printre priorităţile lui
Augustin Lazăr se numără combaterea infracţionalităţii în domeniile
vulnerabile, lupta împotriva corupţiei în administraţia locală, aprofundarea
unor investigaţii care au ca obiect spălarea de bani şi evaziunea fiscală, dar
şi a celor privind infracţiuni împotriva umanităţii, precum dosarul Revoluţiei
anti-comuniste din 1989.
Discuţii la
ministerul Muncii
La Ministerul Muncii din Bucureşti au avut loc,
săptămâna aceasta, discuţii cu sindicatele pe tema noii ordonanţe de urgenţă
privind salarizarea în sistemul bugetar. Noul ministru de resort, Dragoş
Pîslaru, a declarat că se lucrează la mai multe variante ale documentului, al
cărui principiu de bază este înlăturarea dezechilibrelor din sistem.
Reprezentanţii marilor confederaţii sindicale au cerut să fie majorate toate salariile
bugetarilor, nu doar cele mici, cum intenţionează Executivul, şi au avertizat
că, în caz contrar, vor recurge la proteste. Potrivit lui Pîslaru, ordonanţa ar
putea fi elaborată, împreună cu partenerii sociali, până pe 15 mai. Proiectul
se va afla timp de două săptămâni în dezbatere publică după care ar putea fi
adoptat de Executiv, la 1 iunie. Aceasta este data limită, şase luni înainte de
alegerile generale din România, până la care, potrivit legii, poate fi adoptată
o ordonanţă de urgenţă.
Avioane americane
la Bucureşti
Cele mai avansate avioane de luptă din lume, considerate
imbatabile în lupta aeriană, au aterizat pentru prima oară în Europa de
Sud-Est, în România, la baza Mihail Kogălniceanu de la Constanţa, în cadrul
operaţiunii Atlantic Resolve. Operaţiunea a fost concepută de SUA după
izbucnirea conflictului din Ucraina în 2014, în vederea protejării statelor din
flancul estic al NATO. Avioanele F22 Raptor sunt aparate din generaţia a
cincea, invizibile pe radar, care ating o viteză de două ori mai mare decât cea
a sunetului. Un asemenea avion costă 143 de milioane de dolari, are o rază de
acţiune de 3.000 km şi capacitatea de a lupta inclusiv împotriva sistemelor de
apărare antiaeriană. Aflat în vizită la Bucureşti, unde s-a întâlnit cu
preşedintele Klaus Iohannis şi cu ministrul apărării, Mihnea Motoc, adjunctul
secretarului general al NATO, Alexander Vershbow, a apreciat rolul activ al
României în cadrul Alianţei şi a menţionat participarea semnificativă a
forţelor armate române la eforturile de prevenire şi combatere a riscurilor şi
provocărilor de securitate. În aceeaşi zi în care au aterizat cele două aparate
F-22 americane în România, preşedintele Barack Obama insista la Hanovra asupra
necesităţii ca ţările membre NATO să susţină aliaţii din linia
întâi, adică România, Polonia şi ţările baltice, cele mai expuse
tensiunilor din partea Rusiei.
6 luni de la
tragedia Colectiv
La jumătate de an de la producerea incendiului
devastator din clubul bucureştean Colectiv, dosarul a fost trimis în instanţă.
139 de persoane, 11 spitale şi 5 instituţii s-au constituit părţi civile în
acest caz. Patronii localului şi reprezentanţii firmei de efecte pirotehnice -
patroana, directorul şi angajatul care a montat artificiile – sunt acuzaţi de
ucidere şi vătămare corporală din culpă şi de faptul că nu au luat măsurile
legale de securitate şi sănătate în muncă. În acest dosar sunt trimise în
judecată şi două persoane juridice – firma care deţine clubul bucureştean
Colectiv şi cea de artificii. Potrivit procurorilor, extinctoarele din club
erau expirate, iar materialele folosite la renovare nu erau ignifuge. În incendiu s-au atins
temperaturi de 900 de grade Celsius, iar
focul s-a propagat până la tavan în 33 de secunde. În incendiul din 30
octombrie au murit 64 de persoane şi peste 100 au fost rănite.