Radio România Internațional

Tag: ministru

  • Un nou ministru al educaţiei

    Un nou ministru al educaţiei

    În 32 de ani de post-comunism românesc, n-a existat domeniu mai supus
    schimbărilor, adesea bulversante, decât Educaţia. Cronica instabilitate
    politică a făcut ca la conducerea ministerului de resort să se perinde o
    sumedenie de personaje, toate dornice să inoveze şi să-şi asigure, astfel,
    posteritatea. Cum n-au rezistat prea mult în funcţie, tot ce-au reuşit, în
    general, a fost anularea reformelor promovate de predecesori. După trei decenii
    de continuă inovare, rezultatele sunt vizibile. Elevi şi părinţi, deopotrivă,
    acuză confuzia pe care o produce schimbarea regulilor în timpul jocului.
    Românii care pot preferă să-şi trimită copiii să studieze în străinătate. Cei
    mai străluciţi absolvenţi autohtoni aleg, la rându-le, să plece din ţară.
    Învăţământul tehnic nu mai produce mare lucru, astfel că e tot mai greu să găseşti
    un instalator sau un mecanic auto priceput. Din cauza stresului şi a salariilor,
    nici profesia de dascăl nu mai atrage, astfel că, mai ales la ţară şi în
    oraşele mici, la catedră sunt tot mai numeroşi suplinitorii. Deşi cifrele nu
    sunt întotdeauna concordante, studiile de specialitate atestă, toate, o rată
    mare de analfabetism funcţional printre absolvenţii şcolii româneşti.

    Peste
    toate, noul an universitar a început, luni, fără un ministru de resort
    plenipotenţiar, după ce fostul titulat al portofoliului în guvernul
    PSD-PNL-UDMR, liberalul Sorin Cîmpeanu, îşi dăduse demisia, sub un cor de
    critici privind reformele pe care voia să le impună şi, mai grav, sub acuzaţia
    de plagiat. În locul lui Câmpeanu, PNL a nominalizat-o pe Ligia Deca, consiliera
    preşedintelui Klaus Iohannis la departamentul educaţie şi cercetare. Conform
    prezentării de pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale, ea are un doctorat în
    ştiinţe politice şi a publicat numeroase articole şi studii în reviste de
    prestigiu din domeniul politicilor educaţionale. Ligia Deca a coordonat şi
    elaborarea proiectului România Educată, drag preşedintelui Klaus Iohannis,
    şi promite că aplicarea acestuia va fi prioritatea sa ca ministru.

    Până atunci,
    nervozitatea şi frustrarea din sistem sunt evidente, potrivit unui studiu al
    organizaţiei World Vision. Doi din trei profesori români atrag atenţia că
    programa şcolară e în continuare prea încărcată, iar abandonul şcolar rămâne şi
    anul acesta o problemă nerezolvată. Din cauza sărăciei, 35% dintre adolescenţi
    n-au suficiente rechizite şi cărţi pentru şcoală. Unul din zece părinţi îşi
    retrage cel puţin un copil de la şcoală, temporar sau definitiv, ca să facă
    faţă cheltuielilor. Jumătate dintre profesori afirmă că sunt descurajaţi de
    neimplicarea părinţilor în educaţia copiilor. 65% spun că este nevoie de mai
    mulţi bani pentru laboratoarele şcolare şi pentru spaţiile dedicate
    activităţilor sportive. Una peste alta, un tablou deprimant al României
    educate pe care o promitea preşedintele Iohannis, el însuşi profesor de
    fizică, la Sibiu, înainte de a fi intrat în politică


  • Ministrul Muncii: Deficit de forţă de muncă în România

    Ministrul Muncii: Deficit de forţă de muncă în România

    România are un mare deficit de forţă de muncă, preponderent în domeniile construcții, IT, agricultură și medicină, a anunţat ministrul Muncii şi Justiţei Sociale, Lia Olguţa Vasilescu.


    Anunţul a fost facut vineri, 24 noiembrie, în cadrul dezbaterii cu tema Dezvoltarea economică, socială şi culturală a zonelor rurale din România”, organizată de Confederaţia Sindicală Naţională Meridian şi Federaţia Agro Propact, la care au fost prezenţi şi ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, şi europarlamentarul PSD, Viorica Dăncilă, vicepreşedinte al Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European.



    Ministrul Muncii a precizat că România trebuie să găsească soluții pentru a rezolva problema deficitului de forță de muncă, iar una dintre acestea ar fi atragerea înapoi a românilor plecați din țară.



    “Deficitul cel mai mare de forță de muncă pe care România îl are la ora actuală este în construcții, IT, agricultură și medicină. Scoatem posturi de medic la concurs, din 10 posturi se ocupă unul sau două. În schimb, la zece posturi de infirmiere, avem 100 la concurs”, amintind că, potrivit Legii salarizării, salariile medicilor vor ajunge în martie la peste 3.000 de euro”, relatează AGERPRES



    Dacă mâine avem 12.000 de absolvenți în IT în plus, vom vedea că ei sunt absorbiți imediat în piața forței de muncă. […] Construcțiile și agricultura sunt cele mai problematice. Culmea este că majoritatea persoanelor care au plecat din țară lucrează în aceste domenii în UE. În construcții încă nu simțim foarte mult această pierdere, dar o vom simți de anul viitor, când va intra în funcțiune programul PNDL 2 (Programul Național de Dezvoltare Locală — n. r.) prin care se vor construi, în special în mediul rural, foarte multe școli, grădinițe, canalizare, apă potabilă și altele, peste 30 de miliarde de lei, iar cu acești bani primarii vor trebui să-și realizeze obiectivele, dar firmele vor trebui să-și găsească forța de muncă necesară”, a mai susținut ministrul Muncii, potrivit căreia primarii deja încep să aibă acest tip de probleme, adică firmele nu se mai prezintă la licitații pentru că nu au oameni cu care să lucreze.



    Ministrul a solicitat în mod expres sprijinul mediului de afaceri prin măsuri financiare de natură a reţine forţa de muncă calificată în ţară.


    Precizând că rata curentă a şomajului este de 4,18%, ministrul s-a referit şi la numărul de asistaţi social din România, afirmând că informaţii în acest sens care circulă în prezent în spaţiul public, conform cărora ar exista 6 milioane de asistați social, sunt departe de adevăr.

  • Comisia Europeană: întâlnire oficială Corina Crețu-Felix Stroe

    Comisia Europeană: întâlnire oficială Corina Crețu-Felix Stroe

    Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, l-a primit miercuri, 22 noiembrie, la Bruxelles, pe ministrul transporturilor din România, Felix Stroe, pentru a discuta despre proiectele de transport și propunerile de proiecte din cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020 (POIM), cofinanțat prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și prin Fondul de coeziune (FC) — informează comunicatul Comisiei Europene.



    Înaltul oficial european a felicitat autorităţile naţionale pentru progresul realizat în îndeplinirea precondiţiilor aferente investiţiilor în transport, în special încheierea contractelor de performanță cu furnizorii majori de servicii de transport și cu beneficiarii – CNAIR, CFR și Metrorex – și înființarea Autorității de Reformă Feroviară:





    “Este foarte important pentru sustenabilitatea sectorului de transport din România faptul că procesul de reformă și reorganizare în sectoarele feroviar și rutier continuă și este accelerat. Cetățenii români trebuie să aibă acces la drumuri, servicii feroviare și alte conexiuni de transport public mai bune, cât mai curând posibil.”


    Totodată, comisarul european şi-a exprimat încrederea cu privire la angajamentul ministrului transporturilor de a utiliza complet fondurile disponibile în perioada curentă:


    “România are la dispoziţie peste 5 miliarde de euro în cadrul programului Infrastructură Mare. Pentru a absorbi eficient această sumă avem nevoie de o planificare realistă, o pregătire amănunțită și o implementare eficientă a proiectelor de transport. În calitate de fost director general al Companiei de Apă Constanța, domnul Stroe a fost foarte eficient în utilizarea fondurilor UE şi înțelege importanța unor proiecte bine pregătite. De aceea, sper ca întârzierea de până acum în pregătirea și implementarea noilor proiecte de transport să fie recuperată.”



    Corina Crețu a subliniat necesitatea ca Ministerul Transporturilor să aibă un rol de lider în managementul părților implicate în proiecte. Litigiile contractuale între antreprenori și beneficiarii majori de transport, cum ar fi CNAIR și CFR, au dus la întârzieri în implementarea proiectelor. În prezent, autoritățile române colaborează cu experți internaționali pentru a elabora un nou contract standard, cu clauze de arbitraj pentru soluționarea conflictelor, în loc să recurgă la instanțele judecătorești obișnuite. Astfel s-ar facilita și accelera implementarea proiectelor de transport cu finanțare europeană şi a celor cu finanţare națională.


    Comisarul pentru politică regională a apreciat faptul că autoritățile romane accelerează pregătirea proiectelor majore, precum tronsonul de cale ferată Gurasada — Simeria, tronsoanele de autostradă Câmpia Turzii – Târgu Mureș și Sebeș – Turda și Magistrala 6 de metrou din București, proiecte care urmează a fi trimise spre aprobare Comisiei Europene, până la finalul acestui an — se precizează în incheierea comunicatului Comisiei.

  • Şcoala şi elevii

    Şcoala şi elevii

    După zeci de ani de reformă, învăţământul din
    România este, încă, în căutarea algoritmului optim, iar ministrul de resort,
    Mircea Dumitru, constată cu îngrijorare că opinia larg împărtăşită în
    societatea românească de azi converge către ideea că distanţa care ne separă de
    şcoala pe care o vrem este una îngrijorătoare şi că suntem departe de ceea ce
    ne dorim şi putem realiza    .

    Învăţământul românesc nu corespunde cerinţelor de
    pe piaţa muncii şi, prin urmare, nu îi poate forma pe elevi pentru o meserie,
    crede ministrul educaţiei. În opinia sa, şcoala românească îi pune pe elevi
    într-un fel de şablon şi nu ţine cont, atunci când elaborează programele şcolare,
    de profilul individual al fiecăruia şi de profesia pe care vrea să o urmeze. Ar
    trebui să se insiste mai mult pe dezvoltarea creativităţii individuale, mai
    spune Mircea Dumitru E foarte
    greu să faci o şcoală personalizată, dar cred că asta este o misiune înaltă
    pentru cei care lucrează în domeniul ştiinţelor, educaţiei mai ales. Şi avem
    speranţe şi un optimism rezonabil că în viitorul nu foarte îndepărtat vom fi
    capabili în România să dezvoltăm o astfel de şcoală, care să-i formeze, să-i
    educe pe viitorii educatori, în aşa fel încât aceştia să se apropie foarte mult
    de nevoile fiecărui elev, fiecărui student în parte.

    Suntem mai aproape
    anul acesta, decât în anii anteriori, de modelul de şcoală pe care dorim să-l
    vedem transpus în realitate? Ce fel de educaţie şi ce fel de şcoală vrem să
    avem în România? Care sunt finalitatea educaţiei preuniversitare şi profilul
    sau profilurile absolvenţilor? Cât de clar este modelul însuşi pentru noi toţi?
    Sau poate că ar trebui să fie vorba de mai multe modele şi nu doar de un unic
    model? – sunt întrebări formulate de ministrul educaţiei, Mircea Dumitru,
    exprimând percepţia generală. Pledând pentru o pedagogie naturală, pe care ar
    trebui să o trăim, să o respirăm în mod firesc, Mircea Dumitru a decis să aducă
    unele modificări. Între acestea, reglementarea, printr-un ordin, a numărului de
    ore pe care elevii trebuie să le aloce rezolvării temelor acasă, în sensul
    reducerii acestui timp. Decizia survine sesizărilor formulate de mai mulţi
    părinţi care au reclamat orele interminabile pe care copiii trebuie să le aloce
    pregătirii. Fiecare dascăl trebuie să ia în calcul faptul că este un prag, o
    limită de tolerabilitate pentru un elev care se află la o vârstă foarte fragedă
    şi care nu poate, nu are capacitatea psihologică şi biologică să se concentreze
    intelectual asupra unei astfel de sarcini după ce a stat un număr foarte mare
    de ore la şcoală, a argumentat ministrul.

  • Jurnal românesc – 6.07.2016

    Jurnal românesc – 6.07.2016

    Noul ministru delegat pentru relaţia cu românii de pretutindeni
    trebuie să accelereze informarea românilor din diaspora privind viitoarele
    alegeri, dar şi să-i reconecteze mai bine cu ţara – a declarat, marţi,
    premierul Dacian Cioloş, după ce a nominalizat-o pentru acest portofoliu pe ambasadoarea
    României în Canada, Maria Ligor. Diplomat de
    carieră cu stagii în Belgia şi Luxemburg şi fost ambasador în Spania, în perioada 2006-2011, doamna
    Ligor cunoaşte bine, a precizat şeful Guvernului, atât diaspora românească din
    Uniunea Europeană, cât şi pe cea de peste Ocean. Predecesorul ei în fruntea
    departamentului pentru românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a declarat că pentru el a fost o plăcere să facă parte dintr-o echipă de
    profesionişti şi i-a mulţumit premierului pentru încrederea pe care i-a
    acordat-o. Odată cu Stoenescu, au fost remaniaţi titularii de la Transporturi,
    Dan Costescu, Comunicaţii, Marius Bostan, şi Educaţie, Adrian Curaj. Acesta
    este cea mai amplă remaniere operată în Guvernul tehnocrat de la Bucureşti, instalat
    în noiembrie 2015.




    Bucureştiul şi Sofia au anunţat că nu vor ratifica acordul
    comercial Uniunea Europeană-Canada până când autorităţile de la Ottawa nu vor reglementa
    regimul de vize pentru cetăţenii români şi bulgari. Oficialii români şi bulgari
    califică drept discriminatoriu tratamentul aplicat de Canada cetăţenilor lor în
    materie de vize. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, declarase
    că, după cinci ani de negocieri, documentul trebuie ratificat în octombrie.
    Executivul comunitar a asigurat Bulgaria şi România, singurele ţări membre ale
    Uniunii ai căror cetăţeni au nevoie de vize canadiene, că depune eforturi
    pentru a rezolva problema, însă a afirmat că aceste state nu ar trebui să
    amestece disputa legată de vize de acordul comercial.




    Membri ai Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie au
    fost, marţi, în grevă timp de o oră, la începutul programului de lucru. Acţiunea
    a fost susţinută de circa 30 de mii de funcţionari publici din primării şi consilii
    judeţene din toată ţara, care cer mărirea salariilor cu 25%, acordarea de
    tichete de masă şi vouchere de vacanţă. Protestatarii atenţionează că, dacă
    revendicările nu le vor fi soluţionate, vor face grevă de o zi săptămâna
    viitoare şi vor declanşa o grevă generală pe termen nelimitat din 19 iulie.




    Taxele vamale impuse de Rusia produselor agricole din Republica
    Moldova după ce aceasta a semnat Acordul de asociere cu Uniunea Europeană,
    posibilitatea reluării exporturilor şi cooperarea în domeniul energetic au
    figurat pe agenda discuţiilor pe care vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, le-a
    purtat, marţi, cu oficiali de la Chişinău. Ministrul Economiei, Octavian
    Calmîc, a deplâns faptul că relaţiile comerciale bilaterale au fost în declin
    în ultimii ani şi şi-a exprimat speranţa că acestea se vor revigora după
    semnarea unei aşa-numite foi de parcurs în acest sens. De la Chişinău, Rogozin
    a plecat la Tiraspol, pentru a se întâlni cu liderii separatişti din
    Transnistria. El revine, astfel, în locul în care, în
    1992, a luptat cu arma în mână de partea rebelilor secesionişti. Cooptat,
    ulterior, în anturajul liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, Rogozin a
    devenit celebru pentru declaraţiile sale vehement anti-occidentale şi anti-româneşti. El i-a etichetat drept fascişti pe
    cetăţenii României şi Republicii Moldova şi a ameninţat cufolosirea unui bombardier
    strategic rusesc după ce Bucureştiul şi-a închis spaţiul aerian pentru avionul
    său.