Radio România Internațional

Tag: ministrul justitiei

  • Retrospectiva săptămânii 17.03 – 23.03.2019

    Retrospectiva săptămânii 17.03 – 23.03.2019

    Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, la summit-ul liderilor europeni de
    la Bruxelles


    Liderii
    europeni s-au reunit, joi şi vineri, la Bruxelles, în cadrul Consiliului European
    de primăvară, pe agenda căruia au figurat consolidarea
    bazei economice europene, schimbările climatice, viitorul summit cu China şi
    modalităţile de combatere a dezinformării. Totuşi, principalul subiect de discuţie a fost ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar, prevăzută
    iniţial pentru 29 martie. Liderii europeni au acceptat o amânare
    a Brexitului, dar cu o lună mai puţin decât ceruse premierul britanic Theresa
    May. Parlamentul britanic ar trebui să aprobe în acest răstimp înţelegerea cu
    Bruxelles-ul, pentru că separarea fără un acord convenit dezavantajează pe
    toată lumea, după cum a subliniat preşedintele Klaus Iohannis, care a
    reprezentat România la summit: Un aşa-numit hard-Brexit este foarte
    problematic, în primul rând, sigur, pentru Marea Britanie, dar nici nouă nu ne
    convine, fiindcă vrem să construim o relaţie bună de viitor şi atunci e bine să
    începem cu dreptul, nu cu stângul. Planul Uniunii Europene aprobat joi oferă
    două variante de amânare a Brexitului     Potrivit preşedintelui Consiliului
    European, Donald Tusk, primul scenariu prevede că, dacă acordul de retragere
    este aprobat de Parlamentul britanic, săptămâna viitoare, Consiliul European
    este de acord cu amânarea până pe 22 mai. În al doilea scenariu, dacă acordul
    nu va trece de votul parlamentarilor britanici, Consiliul European propune
    amânarea până pe 12 aprilie, timp in care se aşteaptă ca Londra să spună în ce
    direcţie se îndreaptă. Donakld Tusk a mai precizat că Guvernul britanic are, încă,
    şansa să aleagă retragerea cu acord, cea fără acord, o amânare de lungă durată
    sau revocarea art. 50. 12 aprilie este data-cheie până la care Marea Britanie
    decide dacă organizează alegeri pentru Parlamentul European. Dacă nu a decis
    până la acea dată, opţiunea unei extinderi de lungă durată va deveni automat
    imposibilă. Pe de alta parte, şeful statului român, Klaus Iohannis, a luat parte, joi, la
    Conferinţa anuală Transatlantică organizată de AmCham EU la Bruxelles. Ca
    partener strategic al SUA, România consideră că mandatul său la conducerea
    Consiliului UE reprezintă o oportunitate de a promova o agendă pozitivă de
    cooperare între UE şi Statele Unite, a susţinut Klaus Iohannis.



    Reuniune la Bucureşti a miniştrilor şi
    secretarilor de stat europeni responsabili cu politicile pentru diaspora


    Bucureştiul a găzduit, luni, o
    reuniune a miniştrilor şi secretarilor de stat europeni responsabili cu
    politicile pentru diaspora, România fiind prima ţară care a organizat o astfel
    de întâlnire ca preşedinte al Consiliului UE. Reprezentanţi din 17 ţări
    membre au analizat modalităţile prin care state europene stabilesc relaţii de
    colaborare economică şi culturală cu diaspora şi politicile care au condus la
    integrarea rapidă a membrilor comunităţilor aparţinând diasporei. S-a
    discutat mai ales despre libera circulaţie a forţei de muncă, migraţie şi
    integrare, traficul de persoane şi strategii de sprijinire a procesului de
    reîntoarcere în ţările de origine. In acest context, ministrul pentru românii
    de pretutindeni, Natalia Intotero a declarat Am avut discuţii
    legate de schimbul de bune practici, de proiecte prin intermediul cărora să
    reuşim în continuare să susţinem menţinerea identităţii naţionale din partea
    fiecărui stat pentru diaspora sa. Am observat un interes din partea majorităţii
    statelor membre pentru a dezvolta politici, programe prin intermediul cărora să
    se încerce susţinerea reîntoarcerii acasă, pentru cei care îşi doresc. Menţionăm
    că preşedinţia română a Consiliului UE a reuşit, recent, să obţină un acord provizoriu
    cu PE privind crearea autorităţii europene în domeniul muncii. Este vorba despre
    o instituţie care să sprijine statele membre în aplicarea actelor juridice
    europene în domeniul mobilităţii foţtei de muncă la nivelul Uniunii, dar şi în
    ceea ce priveşte coordonarea securităţii sociale.



    Două moţiuni simple împotriva miniştrilor
    Finanţelor şi al Justiţiei respinse în Parlamentul de la Bucureşti


    Deputaţii
    români au respins, miercuri, două moţiuni simple iniţiate de opoziţia de
    dreapta: una împotriva ministrului Finanţelor, cealaltă împotriva ministrului
    justiţiei. Opoziţia i-a reproşat ministrului Justiţiei, Tudorel Toader,
    modificările aduse legilor justiţiei prin ordonanţă de urgenţă, subfinanţarea
    sistemului judiciar şi ratarea obiectivului de ridicare a Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Introdus odată cu admiterea Bucureştiului în UE, în 2007,
    Mecanismul rămâne instrumentul prin care Bruxellesul continuă să monitorizeze
    funcţionarea justiţiei româneşti. În acelaşi timp, ministrul Tudorel Toader, independent
    susţinut de ALDE, la coguvernare alături de PSD, a generat şi nemulţumirea
    social-democraţilor, care îi reproşează, dimpotrivă, tocmai lentoarea cu care
    promovează schimbări în sistem. De asemenea, Camera Deputaţilor de la
    Bucureşti a respins şi moţiunea simplă împotriva ministrului de Finanţe, Eugen
    Teodorovici. Opoziţia a cerut abrogarea Ordonanţei 114, act normativ contestat şi
    de mediul de afaceri, din cauza măsurilor fiscale pe care le introduce. Actul normativ poate fi ameliorat, a admis ministrul de Finanţe, care
    a promis că, în ceea ce priveşte aplicarea unor taxe companiilor din energie,
    telecomunicaţii sau domeniul bancar, guvernanţii vor opera corecţii până la
    finalul lunii.



    Proteste ale transportatorilor români


    Guvernul României va aproba, în următoarea
    şedinţă, modificări ale legislaţiei referitoare la transportul de persoane.
    Aceasta este promisiunea pe care au primit-o marile confederaţii sindicale din
    acest sector, în contextul protestelor organizate, în Bucureşti, la care au
    participat sute de şoferi de taxi, microbuze şi autocare. După mitingul Federaţiei
    Operatorilor Români de Transport de miercuri, joi a fost rândul şoferilor afiliaţi la Confederaţia Operatorilor şi
    Transportatorilor Autorizaţi din România, în principal taximetrişti, să ceară
    modificări ale legislaţiei pentru reglementarea formelor de transport
    alternativ urban, pe care le consideră, în prezent, concurenţă neloială.

  • Retrospectiva internă 2018

    Retrospectiva internă 2018


    Un 2018 politic extrem de agitat


    Românii
    care au visat la o coabitare liniştită președinte-Guvern
    și-au văzut, și în 2018, speranțele spulberate. Războiul dintre șeful de
    dreapta al țării, Klaus Iohannis, și Executivul de coaliție PSD-ALDE – condus,
    din 29 ianuarie, în premieră, de o femeie: Viorica
    Dăncilă – a atins cote paroxistice. Chiar dacă a fost An Centenar, fiind marcat
    un secol de la crearea statului unitar român, părţilor le-a fost imposibil să
    treacă în surdină ostilităţile. Susţinut
    de liberali, președintele
    Iohannis, care încă din luna iunie și-a anunţat candidatura pentru un nou
    mandat în fruntea României, a criticat, pe parcursul întregului 2018, aproape
    toată activitatea Executivului
    şi a majorităţii parlamentare, între care modificările aduse Legilor justiţiei
    şi Codurilor Penal și de Procedură Penală, pregările în
    vederea preluării preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, noua lege a salarizării, respectiv a
    pensiilordin
    sectorul public, transferul plăţii contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, ideea mutării
    ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim sau rectificarea
    bugetară. Klaus Iohannis a trimis Curții Constituționale un număr record de
    sesizări de neconstituţionalitate, iar Parlamentului – numeroase cereri de
    reexaminare de legi. În plus, el a solicitat în mod repetat demisia fie a Vioricăi
    Dăncilă, fie a întregului Guvern, invocând incompetenţa acestora. De altfel, partidele
    parlamentare de opoziţie – PNL, USR şi PMP – au depus două moţiuni de cenzură
    şi nenumărate moţiuni simple, toate, însă, fără succes. În luna noiembrie, preşedintele
    Iohannis a acceptat remanierea guvernamentală propusă de premier, cu excepţia
    miniştrilor Dezvoltării şi Transporturilor, ceea ce a făcut CCR-ul să decidă că acesta nu şi-a exercitat
    atribuţiile constituţionale atunci când nu a luat act de demisiile ocupanţilor
    de la acea dată ai celor două posturi şi nu a constatat vacantarea fotoliilor.



    Justiţia,
    unul din motivele de profundă divizare a societăţii


    Ochiul furtunii politice, dar şi
    sociale din România l-a reprezentat, în 2018, Justiţia. La
    finele anului, ministrul Tudorel Toader a anunţat că îi trimite preşedintelui
    Klaus Iohannis cererea de revocare din funcţie a procurorului general al
    României, Augustin Lazăr. Aceasta după ce, în
    februarie, acelaşi Tudorel Toader propusese revocarea procurorului-şef al Direcţiei
    Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi. Luni la rând, Klaus Iohannis s-a
    opus vehement unei astfel de măsuri, dar în iulie, obligat de CCR, el a semnat
    decretul. A respins, în schimb, propunerea de numire, în locul dnei Kovesi, a
    Adinei Florea, invocând condiţii de legalitate, ceea ce face ca, şi la ora
    actuală, DNA să fie condusă interimar. Considerată, până la plecarea Laurei
    Codruţa Kovesi, vârf de lance al luptei anticorupţie, Direcţia a trimis, în
    2018, mai puţine dosare spre judecare în instanţe. A crescut, în schimb,
    numărul achitărilor, coroborat cu fuga în străinătate a unor înalţi demnitari
    condamnaţi definitiv, pentru care statul român nu a reuşit să obţină
    extrădarea.Decizii
    ale Curţii Constituţionale, între care nelegalitatea constituirii completurilor
    de 5 judecători, s-au repercutat, şi ele, asupra proceselor: unelecondamnări sonore au fost
    suspendate. PSD şi
    ALDE au văzut
    în aceasta începutul înfrângerii aşa-numitului ‘stat paralel ilegitim’, care, în opinia lor, ar încerca
    să decapiteze puterea politică legitim aleasă prin ‘fabricarea de
    dosare’ întocmite cu ajutorul inclusiv al unor protocoale încheiate, pe ascuns, în Justiţie, cu serviciile
    secrete şi a căror existenţă a fost devoalată tot anul acesta. Opoziţia parlamentară
    şi o parte a societăţii civile au invocat, dimpotrivă, o vădită încercare a
    social-democraţilor de
    a-şi aservi
    Justiţia, pentru ca unii dintre ei, în frunte cu liderul Liviu Dragnea, să
    scape de problemele penale. De departe cel mai mare miting anti-PSD şi
    anti-Guvern al anului a avut loc pe 10 august, la Bucureşti, unde Jandarmeria a intervenit împotriva
    manifestanţilor,
    folosind gaze lacrimogene şi tunuri cu apă. Procurorii militari au deschis o
    anchetă după ce sute de persoane participante la miting au depus plângeri
    împotriva jandarmilor, care au declarat că şi-au făcut datoria, în baza legii.
    În
    paralel, la Bruxelles,
    Comisia Europeană şi Parlamentul European au avertizat, în toamnă, coaliţia
    PSD-ALDE că independenţa Justiţiei, respectarea statului de drept şi combatarea
    corupţiei în România au regresat în ultimul an.



    An de grație pentru agricultura
    românească


    Agricultura
    românească a înregistrat, în 2018, rezultate istorice. La porumb boabe și
    floarea soarelui, România s-a clasat pe prima poziţie din Uniunea Europeană,
    iar recolta totală de cereale – de aproximativ 31 de milioane de tone – a
    plasat România pe locul trei în Uniune, după Franţa şi Germania. Autorităţile
    susţin că acordarea la timp a subvenţiilor, tehnologiile aplicate de fermieri,
    mărirea suprafeţelor irigate şi protecţia antigrindină au determinat obţinerea
    acestor producţii, în pofida unor condiţii climatice capricioase. Agricultura
    şi dezvoltarea rurală au atras, totodată, fonduri europene, fiind, de altfel,
    sectoarele cu cea mai bună rată de absorbţie la nivel naţional. Aceste succese
    au fost, din păcate, umbrite de cea mai gravă boală a animalelor cu care
    România s-a confruntat după al Doilea Război Mondial – pesta porcină africană.



    Tot în 2018 …


    Tabloul
    anului 2018 în România nu ar fi complet fără să amintim, pe scurt, că principalele organisme financiare internaţionale
    – Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială, Banca Europeană pentru
    Reconstrucţie şi Dezvoltare, precum şi Comisia Europeană şi principalele
    agenţii de rating şi-au temperat estimările privind creşterea economică a
    României, până acum cea mai mare
    din Uniunea Europeană, şi au atras atenţia asupra riscului
    creşterii deficitului bugetar. Tot în 2018, în octombrie, circa 21% din
    cetăţenii cu drept de vot, adică circa 3,9 milioane, au participat la
    referendumul pentru modificarea Constituţiei României, în sensul redefinirii
    familiei ca fiind căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, nu
    între soţi, aşa cum prevede, în prezent, Legea fundamentală. 91,5% din cei care
    au mers la urne au votat pentru, însă prezenţa a fost mult sub pragul de 30% necesar
    validării. În fine, în 2018 românii
    s-au despărţit de oameni de mare
    valoare. Printre aceştia Doina Cornea, simbol al rezistenţei
    anticomuniste, regizorul Lucian
    Pintilie, istoricul Neagu Djuvara, îndrăgitul jurnalist sportiv
    Cristian Ţopescu sau fotbalistul Ilie Balaci.

  • Retrospectiva săptămânii 05 – 11. 02.2017

    Retrospectiva săptămânii 05 – 11. 02.2017

    Protestele de stradă şi tensiunile din
    România continuă


    Ministrul român al Justiţiei, Florin Iordache, considerat responsabil pentru situaţia
    creată ca urmare a adoptării, de către Guvern, a ordonanţei de urgenţă de modificare a codurilor
    Penal şi de Procedură Penală, şi-a anunţat, joi, demisia, deşi, a
    susţinut el, toate iniţiativele asumate au fost legale şi constituţionale. Chiar dacă ordonanţa, criticată atât de
    şeful statului şi principalele instutuţii judiciare din ţară, cât şi de
    partenerii externi din UE şi NATO, a fost abrogată, protestele ample de stradă
    au continuat în Capitală, în alte oraşe din ţară, dar şi din străinătate. Oamenii nu sunt mulţumiţi doar cu demisia
    ministrului de Justiţie şi spun că aşteaptă un gest similar din partea
    premierului Sorin Grindeanu, pentru că el este cel care a girat, prin propria
    semnătură, demersurile lui Florin Iordache. Pe de altă parte, protestatarii
    spun că nu vor să impună un guvern cu o altă culoare politică şi recunosc
    faptul că PSD, câştigătorul alegerilor legislative din decembrie anul trecut,
    trebuie să guverneze, însă, adaugă ei, social democraţii ar trebui să numească
    un alt Executiv, pentru că doar atunci se va restabili o parte din încredere şi
    doar aşa aceste proteste vor înceta. Şi guvernul Grindeanu are, însă,
    susţinători! Manifestanţi pro-Executiv au ales să
    protesteze în faţa Palatului Cotroceni, sediul preşedinţiei, cerând demisia şefului statului Klaus Iohannis şi spunând
    că vor să le fie respectat votul din 11 decembrie, de la legislative. Între timp, preşedintele Iohannis a mers, marţi, în Parlament
    pentru prima dată de la instalarea cabinetului PSD-ALDE al lui Sorin
    Grindeanu şi a pledat pentru o guvernare responsabilă şi sustenabilă. În
    replică, partidele aflate la guvernare i-au reproşat şefului statului că nu îşi
    exercită rolul de mediator.



    CCR a respins sesizările privind
    OUG privind modificarea codurilor penale


    Controversata
    ordonanţă de urgenţă privind modificarea codurilor penale a ajuns şi pe masa
    Curţii Constituţionale. Miercuri, CCR a respins
    sesizările depuse, săptămâna trecută, de preşedintele Klaus Iohannis şi de Consiliul
    Superior al Magistraturii, constatând că nu există un conflict juridic de
    natură constituţională între puterile statului în urma adoptării actului
    normativ. Curtea a analizat, totodată, o sesizare pe fond depusă de Avocatul
    Poporului şi a respins-o, dar doar pentru că ordonanţa nu mai exista, fiind abrogată.
    Conţinutul actului normativ ei nu a fost analizat, deşi unii comentatori susţin
    că acest lucru s-ar fi impus.



    Guvernul Grindeanu trece
    de prima moţiune de cenzură


    Aflat la putere doar de o lună, Executivul român a trecut fără
    probleme de prima moţiune de cenzură, depusă de opozţia de dreapta. Iniţiat de
    PNL şi USR şi sprijinit de PMP, documentul intitulat Guvernul Grindeanu – Guvernul sfidării naţionale. Nu legalizaţi furtul
    în România nu a întrunit, după cum era de aşteptat, majoritatea voturilor
    parlamentarilor. Aceştia acuzau Executivul că a adoptat, noaptea, pe furiş,
    ordonanţa care modifica Codurile penale, pentru a-i scăpa de problemele penale
    pe unii politicieni. Doar 161 de parlamentari au
    votat pentru căderea executivului, iar pentru ca moţiunea să fie adoptată erau
    necesare cel puţin 233 de voturi După vot, premierul Sorin Grindeanu a promis că Executivul va
    fi, pe viitor, deschis la dialog, mai ales în domeniile justiţiei şi politicii
    fiscale, două domenii extrem de sensibile pentru români.



    Fondul Suveran de
    Dezvoltare şi Investiţii


    Guvernul de stânga de la Bucureşti a adoptat, joi, un memorandum
    privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investitii (FSDI), a
    anunţat ministrul Economiei, Alexandru Petrescu. Acesta a explicat că Fondul este un
    instrument de finanţare a investiţiilor în sectoare competitive, rentabile şi
    sustenabile, cu efect de multiplicare în economie, în urma atragerii de capital
    şi surse din piaţa financiară. Potrivit ministrului Economiei, FSDI va
    reprezenta un partener pentru investitorii instituţionali, BERD,
    BEI, Banca Mondială, fonduri de investiţii, precum şi pentru alţi investitori
    privaţi. Urmează să fie adoptat şi un act normativ privind functionarea
    efectivă a acestui fond, a precizat Petrescu. El a mai spus
    că Fondul va contribui atât la eforturile României de
    obţinere a statutului de piaţă emergentă pentru piaţa autohtonă de capital prin
    creşterea lichidităţii pe Bursa de Valori Bucureşti, cât şi la creşterea
    gradului de absorbţie a fondurilor europene nerambursabile, prin asigurarea
    surselor financiare de cofinanţare a proiectelor de investiţii.


    România prezentă la ediţia 2017 a Berlinalei


    Lungmetrajul
    Ana, mon amour, realizat de românul Călin Peter Netzer, a fost selectat în
    competiţia oficială a celei de-a 67-a ediţii a Berlinalei, primul mare festival
    de film al anului în Europa, care se desfăşoară în perioada 9 -19 februarie, în
    capitala Germaniei. Netzer are, deja, în
    palmares un Urs de Aur, obţinut în
    2013, tot la Berlin, cu filmul ”Poziţia copilului”. România este reprezentată în acest an şi în
    cadrul Berlinale Talents de regizorii Ilinca Călugăreanu şi Ioana
    Mischie, actorul Alexandru Potocean, producătoarea Andra Popescu, operatoarea
    Carmen Tofeni, distribuitorul de film Matei Truţă şi scenarista Monica Stan.
    Totodată, în programul Shooting Star este prezent actorul Tudor Aaron Istodor, iar proiectul ”Căprioara”de Bogdan George
    Apetri a fost selecţionat în cadrul ”Co-production Market.

  • Ministrul Justiţiei a demisionat

    Ministrul Justiţiei a demisionat

    UPDATE: Ana Birchall a fost propusă ca interimar la Ministerul Justiției, după demisia lui Florin Iordache. “Premierul Sorin Mihai Grindeanu a transmis astăzi președintelui României, Klaus Werner Iohannis, propunerea de nominalizare a ministrului delegat pentru Afaceri Europene, Ana Birchall, ministru interimar al Justiției”, se arată într-un comunicat al Guvernului României.


    —–



    Florin Iordache şi-a anunțat demisia din funcția de ministru al Justiţiei. “De când am venit la Ministerul Justiției mi-am propus și am efectuat toate demersurile legale pentru a remedia o serie de probleme existente și destul de sensibile. Toate inițiativele asumate sunt legale și constituționale. Proiectele propuse s-au aflat în dezbatere publică organizată de Ministerul Justiției, iar acum sunt în dezbatere parlamentară. Cu toate acestea, pentru opinia publică nu a fost suficient, drept pentru care am hotărât să îmi înaintez demisia din funcția de ministrul al Justiției“, a anunţat Iordache, joi după-amiază, la finalul şedinţei de guvern.



    Demisia lui Florin Iordache vine după mai bine de două săptămâni de proteste masive împotriva ordonanţei de urgenţă de modificare a Codurilor penale, adoptată iar apoi abrogată de guvern. Ordonanţa a adus critici atât din partea instutuţiilor juridice, cât şi de la partenerii României din UE şi NATO.



    Tot joi, Curtea Constituţională (CCR) a respins sesizarea Avocatului Poporului, Victor Ciorbea, privind ordonanţa de urgenţă de modificare a Codurilor penale. Preşedintele CCR, Valer Dorneanu a declarat că sesizarea a devenit inadmisbiliă deoarece ordonanţa nu mai există, fiind abrogată de guvern prin OUG nr 14.

  • Este necesară o lege a amnistiei şi graţierii?

    Este necesară o lege a amnistiei şi graţierii?

    Ministrul român al Justiţiei, Florin Iordache, a făcut din legea amnistiei şi graţierii un subiect aparte pe agenda debutului de mandat. El se pronunţă, deopotrivă, pentru o analiză detaliată şi pentru o dezbatere publică serioasă, în condiţiile în care principalul argument în favoarea adoptării unei asemenea legi este supraaglomerarea sistemului penitenciar.



    Tema a fost abordată şi în discuţia pe care ministrul a avut-o cu procurorul general, Augustin Lazăr, şi cu şefa Direcţiei Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kövesi. Florin Iordache, cu precizări, după întâlnire: “Trebuie să spunem foarte clar că atunci când ai spaţiu insuficient, ai două soluţii: ori construieşti o casă, ori mai dai pe cineva afară din casă. Deci până nu finalizăm aceste discuţii, pe oportunitate, cred că este anormal să ne pronunţăm dacă există sau nu există o astfel de lege”.



    La rându-le, şefii celor două instituţii judiciare s-au pronunţat franc împotriva eventualei adoptări a legii amnistiei şi graţierii. Procurorul general, Augustin Lazăr: “Noi trebuie să combatem criminalitatea, noi avem nişte priorităţi de a combate corupţia, de a recupera bunurile care au fost însuşite de infractori, produsul infracţionalităţii şi alte asemenea chestiuni care sunt de natura exercitării acţiunii penale şi pentru care procurorii sunt plătiţi”.



    Pe acelaşi mal al dezbaterii s-a plasat şi seful statului, Klaus Iohannis. Cunoscut pentru poziţiile sale, în genere, echilibrate, preşedintele a fost extrem de dur în aprecierile pe care le-a făcut în acest dosar, chiar în prezenţa ministrului Iordache, săptămâna trecută, la o şedinţă a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Ar putea duce la dispariţia democraţiei, consideră preşedintele Iohannis, care a avertizat că se va opune cu toată greutatea funcţiei prezidenţiale.



    Şeful statului a apreciat că adoptarea unei legi a amnistiei şi graţierii ar dărâma statul de drept şi ar îndepărta România de valorile europene şi euro-atlantice. Iar comentariile sale nu s-au oprit aici: “Un astfel de demers, o lege a amnistiei şi graţierii, care ar spăla păcatele nu numai ale unor hoţi care pot fi periculoşi pentru persoane, poate şi pentru societate, dar ar albi dosarele politicienilor, ar fi o catastrofă pentru democraţia românească”.



    Temerea generală este că supraaglomerarea penitenciarelor, deşi este o problemă reală, mai ales că România este departe de standardele impuse la nivelul UE, este pretextul perfect pentru eliberarea multor personaje influente, în special politicieni. Fiindcă mulţi sunt cei care au ajuns în spatele gratiilor, în ultimii ani, datorită cruciadei anticorupţie.