Ministrul
Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura-Oprescu, le-a cerut atașaților
români pe probleme de muncă și sociale din misiunile diplomatice să comunice
mai eficient cu cetățenii și autoritățile din străinătate
Ministrul
Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura-Oprescu, le-a cerut atașaților
români pe probleme de muncă și sociale din misiunile diplomatice să comunice
mai eficient cu cetățenii și autoritățile din străinătate
Aderarea României la spaţiul Schengen,
în etape?
Comisia Europeană
sprijină intrarea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen, pentru că aceste
ţări îndeplinesc cu siguranţă condiţiile de aderare. Preşedintele Comisiei,
Jean-Claude Juncker, a făcut această declaratie, la Strasbourg, în plenul
Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, râspunzând unei întrebari pe această temă
a unui europarlamentar român. Potrivit unor surse diplomatice citate de
trimisul Radio România la Strasbourg, aderarea s-ar putea desfăşura în două
etape, începând din a doua jumatate a anului. Prevăzută, iniţial, pentru martie 2011, aderarea
României la Spatiul comunitar de liberă circulaţie a fost amânată în repetate
rânduri, pe fondul rezervelor exprimate de unele state membre faţă de
reformarea justiţiei şi a eficienţei luptei împotriva corupţiei. In tot acest
timp, autorităţile de la Bucureşti au susţinut că respectă, integral,
criteriile tehnice ale aderării.
Provocări pentru noul ministru român al Muncii
Legea salarizării bugetarilor şi
aplicarea noilor prevederi ale Legii privind concediul şi indemnizaţia pentru
creşterea copiilor sunt principalele provocări ale noului ministru român al Muncii, Dragoş Pâslaru. Fost consilier de stat pe probleme economice la Cancelaria
primului-ministru Dacian Cioloş, Pâslaru a înlocuit-o în funcţie pe Ana
Costea. Aceasta şi-a dat dat demisia, în urma nemulţumirilor exprimate de
sindicate cu privire la proiectul de ordonanţă de urgenţă privind salarizarea
bugetarilor. Între timp, vineri, premierul Cioloş a explicat, la reluarea
discutiilor cu partenerii sociali, că pentru moment nu va fi vorba de
schimbarea Legii salarizării bugetare şi că executivul va veni cu o nouă propunere de ordonanţă
de urgenţă care să corecteze din inechităţile existente in sistemul public de salarizare, în
principal, în privinţa salariilor mici. Pe de altă parte, Pâslaru trebuie să găsească
soluţii pentru aplicarea noilor prevederi ale Legii privind indemnizaţia pentru creşterea
copiilor, recent promulgata de şeful statului. Aceasta elimină plafonul maxim
al indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului, care până acum era de 3.400
lei (760
de euro). De acum
inainte valoarea indemnizatiei va reprezenta 85%
din venituri şi se acordă pe o perioadă de doi ani. Părinţii care se întorc mai devreme la
serviciu au dreptul la un stimulent de 50% din indemnizaţia minim garantată.
Nemulţumiri şi proteste ale sindicaliştilor
din sănătate, ale minierilor şi energeticienilor români
În România, sindicaliştii
din sănătate, au pichetat
în această săptămâna sediile prefecturilor din mai multe municipii reşedinţă de
judeţ şi Palatul Parlamentului de la Bucureşti pentru a cere eliminarea
inechităţilor din sistemul medical şi finanţarea în mod corespunzător a
sistemului. Ei cer reguli pentru funcţionarea cabinetelor medicale în şcoli şi
alocarea unui buget de 6% din Produsul Intern Brut pentru sănătate. La fel de
nemulţumiţi, zeci de mineri şi energeticieni de la Complexul Energetic Oltenia au parcurs 300 de kilometri pe jos, până la Bucureşti,
într-un marş de protest. Ministrul energiei, Victor Grigorescu, a declarat că
guvernul va găsi soluţii pentru redresarea financiară a companiei. El a
discutat cu reprezentanţii conducerii Complexului şi cu cei ai angajaţilor şi
au stabilit împreună un plan de eficientizare care va presupune şi
restructurarea schemei de personal.
Liberalii, nominalizări pe bandă rulantă
pentru primaria generală a capitalei Romaniei
Liberalii, principala forţă de
dreapta din România, au făcut o nouă nominalizare, a patra, pentru candidatura
la funcţia de primar general al capitalei. Este vorba de actualul lider al
Organizaţiei Bucureşti a partidului, Cătălin Predoiu, fost ministru al
justiţiei. Precedentele propuneri au fost europarlamentarul Cristian Buşoi,
urmat de prim-vicepreşedinte PNL, Ludovic Orban, care a renunţat la candidatură
şi a demisionat din funcţiile pe care le deţinea, după ce a fost chemat la DNA
şi pus sub control judiciar pentru fapte de corupţie. Nici următoarea nominalizare, cea a lui
Marian Munteanu, fost lider al mişcării studenţeşti în perioada amplelor
proteste izbucnite împotriva puterii comuniste instalate la Bucureşti după
revoluţia din 1989, nu a fost una de bun augur. Munteanu s-a retras,
respingând, însă, acuzaţia care i s-a adus că ar fi colaborat cu fosta poliţie
politică – Securitatea.
Vizita în România a președintelui Ucrainei,
Petro Poroşenko
Autorităţile
române şi-au reînnoit, joi, sprijinul pentru suveranitatea, integritatea
teritorială şi independenţa Ucrainei, cu ocazia vizitei, la Bucureşti, a
preşedintelui Petro Poroşenko. Liderul de la Kiev s-a întâlnit cu omologul său
român, Klaus Iohannis şi cu premierul Dacian Cioloş. Cei doi şefi de stat au
vorbit, intre altele, despre evoluţiile de securitate în regiunea Mării Negre.
În context, Poroşenko a declarat că Ucraina se va alătura iniţiativei de creare
a unei flote a Mării Negre care să consolideze prezenţa NATO în zonă şi să contibuie
la creşterea gradului de securitate în regiune. Cei doi sefi de stat au
discutat şi
posibilitatea creării unei brigăzi militare româno-ucraineano-bulgare după
modelul celei existente între Polonia, Lituania şi Ucraina.Preşedintele Ucrainei s-a întâlnit şi cu
premierul Dacian Cioloş, care a subliniat
că formarea noului guvern de la Kiev reprezintă o nouă şansă pentru accelerarea
reformelor interne şi stabilizarea statului vecin. Cu ocazia vizitei au fost
semnate două acorduri, unul privind cooperarea bilaterală în domeniul
transporturilor militare şi un altul vizând patrularea în comun la frontiera
dintre cele două ţări
Noul ministru român al muncii, Dragoş Pâslaru, un economist în vârstă de 40 de ani, şi-a început mandatul, marţi, la o zi după ce a depus jurământul de învestitură, în prezenţa şefului statului, Klaus Iohannis. Preşedintele a remarcat că acesta preia portofoliul într-o perioadă complicată şi i-a urat să fie inspirat. Iohannis i-a recomandat noului ministru să facă din salarizarea bugetarilor o prioritate a activităţii sale.
Klaus Iohannis: ”Există, evident, o mare aşteptare pentru eliminarea inechităţilor din domeniul salarizării bugetarilor. Vă doresc, domnule ministru, ca împreună cu toţi actorii implicaţi să găsiţi o soluţie acceptată care realmente îmbunătăţeşte situaţia în acest domeniu”. Dragoş Pâslaru, fost consilier de stat pe probleme economice la Cancelaria primului-ministru Dacian Cioloş, a fost propus chiar de şeful guvernului pentru a o înlocui în funcţie pe Ana Costea. Aceasta şi-a dat demisia săptămâna trecută, în urma nemulţumirilor exprimate de sindicate cu privire la proiectul de ordonanţă de urgenţă privind salarizarea bugetarilor.
Între timp, premierul Cioloş a anunţat că executivul continuă discuţiile cu partenerii sociali pe tema salarizarii angajaţilor din sectorul public, pentru a găsi o soluţie acceptabilă şi fezabilă din punct de vedere bugetar şi legal. O alta provocare pentru noul ministru al muncii este aplicarea noilor prevederi ale Legii privind concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copiilor, care tocmai a fost promulgată de şeful statului. La ceremonia de învestitură, preşedintele Iohannis a subliniat că este o lege foarte importantă pentru evoluţia demografică a României şi a cerut să se găsească soluţii pentru aplicarea ei.
Klaus Iohannis: “Consider că această lege este una bună, aşteptată şi binevenită. Este o lege pro-activă din zona politicilor demografice care cu siguranţă este foarte importantă pentru România”. Noua lege elimină plafonul maxim al indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului, care până acum era de 3.400 lei( 760 de euro). Indemnizaţiile acordate mamelor vor reprezenta 85% din venituri şi se acordă pe o perioadă de doi ani.
Părinţii care se întorc mai devreme la serviciu au dreptul la un stimulent de 50% din indemnizaţia minim garantată. Persoanele care timp de doi ani au realizat minim 12 luni venituri supuse impozitului beneficiază de concediu pentru creşterea copilului timp de doi ani, respectiv de trei ani, pentru copilul cu handicap. Prevederile vor intra în vigoare la 1 iulie, însă ministrul de finanţe a declarat recent că până la rectificarea bugetară nu sunt fonduri pentru aplicarea legii. PNL a salutat promulgarea legi şi a solicitat noului ministru al muncii să identifice resursele financiare necesare acordării indemnizaţiei pentru creşterea copiilor.
Ministrul român
al Muncii, Ana Costea, şi-a înaintat demisia, iar
premierul Dacian Cioloş i-a acceptat-o. Gestul survine în contextul în care
sindicatele din sistemul bugetar şi-au exprimat nemulţumirea în legătură cu
proiectul de ordonanţă privind salarizarea din sector, iar Ana Costea şi-a
retras susţinerea faţă de document.
Sindicaliştii spun despre acest proiect că
măreşte diferenţa între cei cu venituri mari şi cei cu venituri mici. Potrivit
proiectului, dascălii ar pierde bani, în timp ce în sănătate majorările
salariilor vor fi de doar câţiva lei, au acuzat sindicaliştii.
Preşedintele
Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, a declarat că Ana Costea ar fi
putut să facă multe lucruri la Ministerul Muncii, dar nu a fost lăsată. Dumitru
Costin: ‘Aşteptam lucruri bune din poziţia de ministru al muncii. Am constatat
însă că, uşor-uşor, i s-au luat, din mandat, lucruri importante, cum ar fi
acest demers de scriere a unui proiect de lege a salarizării în sectorul
bugetar. Am aflat că, de aproape două luni, răspunderea aceasta fusese mutată
la Secretariatul General al Guvernului, iar pe de altă parte, când eu i-am
cerut doamnei ministru să retragă acest proiect, domnia sa a condiţionat
retragerea proiectului de demisia domniei sale. Pentru mine a fost mai mult
decât evident că proiectul respectiv nu era al ei. A fost obligată să şi-l
asume. Până la urmă, a făcut bine că a plecat, ar fi putut să facă lucruri
bune, dar n-a fost lăsată’.
Un fost ministru al muncii, vicepreşedintele
PSD, Rovana Plumb, a declarat că demisia Anei Costea amână rezolvarea
dezechilibrelor din sistemul de salarizare a bugetarilor. În schimb,
copreşedintele PNL, Alina Gorghiu, spune că gestul este firesc pentru că prin
acţiunile sale ministrul demisionar ar fi prejudiciat imaginea guvernului.
Între timp, premierul Dacian Cioloş a anunţat că executivul va continua
săptămâna viitoare discuţiile cu partenerii sociali despre salarizarea
bugetarilor, pentru a găsi o soluţie acceptabilă şi fezabilă din punct de
vedere bugetar şi legal.
Purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu, a
precizat că discuţiile despre majorarea salariilor din sistemul bugetar trebuie
să ţină cont şi de resursele financiare existente. Dan Suciu: ‘Acest guvern a preluat un buget deja făcut pentru 2016 de fostul
guvern. În bugetul deja făcut, nu există elemente care să susţină majorări
salariale. Ceea ce vom încerca să facem, dacă ajungem la un acord cu partea
sindicală, este să găsim surse suplimentare. După ce vom revedea structura
bugetului, vom vedea dacă găsim şi ce surse suplimentare de finanţare găsim
pentru eventualele modificări pe care le facem în buget’.
Într-un comunicat de presă, ministerul Muncii
a precizat că, în total, a elaborat cel puţin zece variante ale legii
salarizării. Din lipsă de fonduri s-a ales, însă, varianta unei ordonanţe de
urgenţă care trebuia să uşureze aplicarea unei viitoare legi a salarizării.