Tag: minivacanta

  • România tru minivacanţă

    România tru minivacanţă

     

    Aprucheata aşi-număsităllei Dzuuă a Lucărlui, 1 di mai, di Paştili a ortodocşilor, confesiuni majoritară tru România, yiurtusitu tru 5 di mai, lă adusi, anlu aestu, a româñilor ună şcurtăadyi di primuveară cari va s’bitisească tăş luni, tru 6 di maiu. Aproapea dauă cirecuri ditu români au adetea s’yiurtusească acasă 1 di maiu, maxus oamiñilli tu ilikia ma mari di 60 di ani şi aţeali cu amintatiţi ñiţ – spunu rezultatili a unlui nău sondaju.

     

    Anvărliga di 13,5% spunu că nu yiurtusescu dotu aestă dzuuă. Fortuma-a aţiloru cari apăndăsiră că di arada fac ună excursie ti 1 di mai easti di 12,5 proţente. Şi, cu tuti că momentul easti lugursitu nkisita-a vacanţiloru amari, dupu pţăñi di aţelli ntribaţ spusiră că au adetea s’ducă pi litoralu ti 1 di maiu: maş 3,4%.

     

    Cu tuti aestea, cama di 50.000 di turişti va s’hibă tru staţiunile româneşti di la Amarea Lae tru minivacanţă. Tru staţiunile ditu sud, la Vama Veche şi Costineşti, zaeafeţli pi plajă ahurhiră, maxusu că işi soarli. Tru Mamaia Nordu, ñilli di tiniri ditu văsilie şi ditu xinătati viniră ti festivalu di muzică electronică Sunwaves, cari ahurhi marţă dicseară.

     

    Uidisitu cu organizatorlli, va s’hibă şapti nopţă apreasi pi plajă, cu harauua a aţiloru cama di 100 di artişti români şi xeni. Aclo va s’hibă şi comisarlli antidrog, tra să-lli căndăsească tinirlli s’tragă măna di substanţili interdzăsi. A miraclleadzloru cu zaeafetea lă si faţi urminii s’veadă tu intrata di festivalu, locărli di protu agiutoru, s’nu bea alcool tru exces, s’hibă cu ngătanu tu ligătura cu persoanili nicănăscuti cari pot s’lă da substanţi nfărmăcoasi sumu lenu turlii: biuturi, yitrii, ţigări. Tutunăoară, tru cazlu a născăntoru catandisi di ananghi, să-lli caftă specialiştilli antidrogu i, cara catandisea a a loru di sănătate easti greauă, s’asună la numirlu unic di ananghi 112.

     

    Purtătoarea di zboru a ministerlui di Interne, Monica Dajbog, dimăndă, la Radio România, că s-loară meatri tră asiguripsearea-a aradăllei publiţi şi a intervenţiilor tru catandisi di ananghi. Vără 25.000 di poliţişti, jandarmi, poliţişti di sinuru, pompieri şi efective di la alti structuri cilăstăsescu cafi dzuuă tră siguranţa a cetăţenilor, dimi au ngătanu ţi s’faţi tru staţiunili turistiţi, locărli di cultu, locărli tru cari va s’ndreagă evenimente publiţi cu călbălăki, cum şi tru gărli, aeroporturli şi alti spaţii cu călbălăki.

     

    Tru aeastă perioadă va s’hibă organizate cama di 200 di evenimente publiţi, la cari s’mindueaşti că va s’llia parti aproapea 167 di ñilli di persoani. Iara tru noaptea di Anyeari, la 12.200 di lăcaşuri di cultu suntu aştiptaţ cama di 2,6 miliuñi di pistimeñi. Tut sondajili spunu ti ună creaştire cabaia mari tu arada a aţiloru cari, ti Paşti, voru s’urdină, fortuma-a aluştoru hiindaa di 16%, ma multu cu 5 proţente andicra di anlu ţi tricu. Cu tuti aestea, majoritatea-a româñilor, dimi aproapea 80%, au naeti ta ş-treacă sărbătorli a Paştilui acasă, cu fumeallea, a deapoa trei cirecuri di elli vor ta s’llia parti la Anyearea a Hristolui.

    Autoru: Bogdan Matei

    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Mindueri ti turismul ditu 2024

    Mindueri ti turismul ditu 2024

    Patronatili ditu industria hotelierâ româneascâ s-așteaptâ estanu la un volumu a activitatillei  nai pțânu idyea cu ațea di anu, ama ș-la pâhadz niheamâ ma mări, di ispetea a criștearillei a taxilor ş-a pâhălui a materiiloru primi ş-a forţâllei di lucru.

    Turismul di business easti luyursitu s-creascâ tu câsâbadz tu catastisea gheopoliticâ ş-electoralâ di estanu, iara opţiunili ti destinaţiili di vacanţâ armân influenţati di chiro, di imaghinea ditu mass-media ş-di puterea di ancumpârari, luyurseaști prezidenta a Federaţillei ali Industrie Hotelierâ, Simona Constantinescu. Ea feați tâmbihi ti criștearea multu mari a numirlui di apartamenti loati cu niki tu reghim hotelier pritu platformili online.

    Tu Românie, oferta reprezintâ unâ ponderi mari ditu numirlu acutotalui a locurlor di cazari, ama ş-tu unâ dumeni ți nu easti duri reglementatâ, dzâți Simona Constantinescu:

    “Ari zoni cata cumu easti mardzinea di Amarea Lai ică Bucureştiul, iu, tu niscânti perioadi, agiundzi la 50% ditu cazări. Ti paradigmâ Braşovlu i Bucureştiul au niscânti ori livelu maximu. Bucureşti ari vârâ 4.600 di listări tu sistemu apartamentu loatu cu niki. Anda mutrimu la câti suntu clasificati la Ministerlu a Turismului, bâgămu oarâ că niți 10% nu sunt clasificati. Unâ câsuri easti că s-fați unâ astrițeari ți nu easti isa. Hotelurli, ditu pâradzlli loaț di la clientu, lipseaști s-pâlteascâ vârâ 30% taxi, s-toarnâ TVA, taxi pi tiñia di cathi mesu i city taxâ, salvamontu, taxâ di parcari, turlii-turlii di taxi, iara ahtări lucri nu s-facu la apartamenti, nu s-toarnâ tu isnafi.”

    Uidisit cu spusa a INS, tu meslu șcurtu, oaspițlli viniț tu structurli di aprucheari turisticâ cu funcţiuni di cazari, emu ș-la apartamenti ș-udadz loaț cu niki furâ, acutotalui, 847 di ñilli di oamiñi, pi crișteari cu 4,2% andicra di idyiul chiro ditu 2023. Ditu aestu numiru, tu meslu șcurtu, vinita a turișțâloru româñi tu structurli di aprucheari turisticâ cu funcţiuni di cazari furâ 84,4%, iara ațeali a turişțâloru xeñi 15,6%.
    Vinita a oaspițloru xeñi tu Românie, ânreghistraț la punctili di sinuru, furâ cama di 917 ñilli di oamiñi, pi crișteari cu 7,5% andicra di meslu șcurtu a anlui ți tricu. Di arada, tu  meslu șcurtu, oaspițlli româñi șidzurâ 1,9 dzâli, iara xeñilli 2,2 dzâli.

    Tora, româñilli s-andregu ti minivacanța di șasi dzâli ditu ahurhita a meslui mai, cându va s-hibâ ș-Paștili Ortodoxu (5 di maiu). Atumțea dzăț di ñilli di turişțâ suntu aştiptaţ mardzina di Amarea Lai, iara hotelierilli andreapsirâ programi ş-pacheti aleapti. Dzăț di hoteluri, vili ică apartamenti tu reghimu hotelieru ditu tuti staţiuñli ți suntu mardzina di Amarea Lai au oferti multu-mshati. Uidisitu cu aghențiili di turismu, mirăkilili andicra di añilli ți tricurâ, s-alâxirâ, di la rezervări di dauâ nopţâ la trei i tamamu patru nopțâ di cazari.

    Ş-estanu, tu mini-vacanţa di 1 di Mai ş-Paşti, pollu a gimbușillei mardzina di amari va s-facâ Custanța, ama ș-tu staţiunili Mamaia ș-Cotsinești, iara atmosfera va s-hibâ mâyipsitâ pritu conțerti, festivaluri di muzicâ ş-evenimenti gastronomiți/di mâcari.

     

    Autor: Mihai Pelin

    Apriduțearea: Aurica Piha