Radio România Internațional

Tag: minori

  • Cum pot ieşi minorii din ţară

    Cum pot ieşi minorii din ţară

    Toate informaţiile sunt disponibile pe site-ul Poliţiei de Frontieră, pe prima pagină, la https://www.politiadefrontiera.ro/. Cunoaşterea acestor informaţii face să fie evitate situaţiile neplăcute în care minorilor nu li se permite ieşirea din ţară. Poliţia de Frontieră verifică amănunţit documentele fiecărui minor care se prezintă la ieşirea din România, pentru a se asigura că aceştia îndeplinesc toate condiţiile de ieşire prevăzute de lege.

     

    Reamintim care sunt documentele necesare la ieşirea din ţară în cazul cetăţenilor români minori, în funcţie de situaţie. Minorului care călătorește în străinătate însoțit de ambii părinți i se permite ieşirea din România în baza documentului de călătorie individual, fără a fi necesară prezentarea unor documente suplimentare.

     

    Dacă minorul călătoreşte însoţit doar de un părinte sau de o terţă persoană sunt necesare: document de călătorie valabil şi acordul celuilalt părinte, dacă călătoreşte însoţit doar de unul dintre părinţi. Este necesar acordul ambilor părinţi când minorul călătoreşte însoţit de altă persoană decât părintele. Dacă minorul se deplasează la domiciliu sau reşedinţă şi face dovada în acest sens, este necesar doar documentul de călătorie. Este de ajuns  acordul unuia dintre părinţi când minorul se deplasează la studii, concursuri sau tratament medical şi face dovada scopului declarat al călătoriei.

     

    Dacă minorul are peste 16 ani şi călătoreşte neînsoţit va avea nevoie de: document de călătorie valabil şi acord din partea ambilor părinţi. Este suficient un document de călătorie dacă minorul face dovada domiciliului sau reşedinţei în ţara în care călătoreşte.

     

    Însoţitorii minorilor, alţii decât părinţii sau reprezentantul legal, nu mai sunt obligaţi să prezinte certificatul de cazier judiciar în format fizic, acesta este consultat electronic de către poliţistul de frontieră. Însă, dacă poliţistul de frontieră constată că însoţitorul minorului a săvârşit anumite infracţiuni prevăzute de lege, acestuia nu i se va permite ieşirea din ţară cu minorul.

     

    Pentru deplasările către state non-Schengen, atât pentru adulţi cât şi pentru minorii români, condiţiile de călătorie rămân neschimbate, iar verificarea documentelor se face la filtrele de control ale Poliţiei de Frontieră.

     

    Pentru informaţii suplimentare, privind punctele de trecere a frontierei, despre călătoria în străinătate sau pentru sesizări privind diferite aspecte din sfera de competenţă a Poliţiei de Frontieră, orice persoană poate suna la numărul unic de informare (+4)021.9590 (număr apelabil din orice rețea națională sau internațională),  care funcţionează în regim permanent.

  • Țigările electronice, interzise minorilor

    Țigările electronice, interzise minorilor

    În România, după ce săptămâna trecută a fost interzisă prin lege vânzarea de băuturi energizante minorilor, a venit rândul ţigărilor electronice să intre în aceeaşi categorie de produse. Legea care interzice comercializarea acestora către minori a fost adoptată de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz. Deputaţii au adoptat, pe articole, proiectul de lege prin care se interzice vânzarea de ţigări electronice tinerilor sub 18 ani, a dispozitivelor destinate încălzirii tutunului, dar şi a pliculeţelor de nicotină pentru uz oral. Nerespectarea prevederilor va fi sancţionată cu amenzi foarte mari, în funcţie de gravitatea faptei, inclusiv pentru vânzarea prin intermediul automatelor comerciale, al unităţilor easybox sau prin curier. În plus, în magazine sau la înmânarea comenzilor primite acasă va fi solicitat buletinul, pentru a fi verificată vârsta cumpărătorului.

    De asemenea, elevii nu vor avea voie să folosească produsele menţionate în proiectul de lege în unităţile de învăţământ. Totodată, se stabileşte în sarcina şcolilor obligaţia de a introduce în regulamentele proprii măsuri coercitive aplicate elevilor pentru nerespectarea, în incinta acestora, a prevederilor referitoare la vânzarea/deţinerea şi utilizarea tuturor categoriilor de produse care conţin tutun, a ţigaretelor electronice şi dispozitivelor electronice pentru încălzirea tutunului.

    De asemenea, a fost preluată definiţia ţigaretei electronice şi a flaconului de reumplere a ţigaretei electronice, aşa cum sunt prevăzute în legislaţia europeană. La dezbaterile din plenul Camerei Deputaţilor de la Bucureşti au fost aprobate şi amendamente respinse, iniţial, de comisiile de specialitate. Majoritatea aparţin preşedintelui interimar al Camerei, social-democratul Alfred Simonis, care este şi iniţiatorul proiectului de lege.

    “Copiii nu vor mai putea achiziţiona astfel de ţigări electronice. Nu vor mai putea cumpăra acele cutiuţe cu nicotină. Nu se vor mai putea comercializa în tonomate astfel de produse. Amenzile pot ajunge până la 100.000 de lei (cca. 20.000 euro) pentru magazinul care comercializează către minori astfel de produse.”

    Din opoziție, USR şi AUR au declarat că susţin proiectul de lege, dar consideră că la fel de importantă este şi interzicerea publicităţii pentru ţigările electronice. Emanuel Ungureanu, deputat USR

    “Publicitatea – interzicerea ei – este cheia, pentru că, astfel, îi sancționezi pe cei care produc asemenea dispozitive. Opreşti aria de răspândire a informaţiei false care este propagată şi în comisii – că aceste dispozitive electronice sunt mai puţin toxice ca fumatul clasic. Expunerea la reclama pentru aceste dispozitive este cel mai toxic lucru, pe care nu-l împiedicaţi prin interzicerea eliberării acestor dispozitive.”

    Dovezi ştiinţifice arată că aceste tipuri de produse reprezintă factori de risc pentru sănătatea populaţiei.

  • Minorii de peste 16 ani vor putea călători în străinătate neînsoţiţi

    Minorii de peste 16 ani vor putea călători în străinătate neînsoţiţi


    Cetăţenii români minori care au împlinit vârsta de 16 ani vor putea călători în străinătate neînsoţiţi cu acordul părinţilor ori al reprezentanţilor legali. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, actul normativ pentru completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate care prevede: Prin excepţie (…), cetăţenii români minori care au împlinit vârsta de 16 ani pot călători în străinătate neînsoţiţi, cu acordul părinţilor ori al reprezentanţilor legali, în condiţiile prezentei legi.



    De asemenea, prin excepţie (…), minorul care a împlinit vârsta de 16 ani, titular al unui document de călătorie individual sau, după caz, al unei cărţi de identitate, cărţi de identitate simple sau cărţi electronice de identitate, care urmează să se deplaseze în străinătate în vizită la rude sau pentru studii, pentru a participa la concursuri oficiale ori pentru a urma un tratament medical fără de care viaţa ori sănătatea îi este pusă în pericol şi prezintă acte doveditoare în acest sens, poate călători în străinătate neînsoţit de o persoană fizică majoră, dacă prezintă organelor poliţiei de frontieră o declaraţie autentificată a ambilor părinţi sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredinţat minorul ori la care i s-a stabilit domiciliul prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă sau acord notarial, după caz, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă, a părintelui supravieţuitor sau a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei respective de către minor, la statul sau statele de destinaţie, la perioada în care urmează să se desfăşoare călătoria, precum şi la scopul călătoriei, mai stipulează legea.



    Actul normativ intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României.



    Sursa: Agerpres

  • Jurnal românesc – 20.03.2023

    Jurnal românesc – 20.03.2023

    Statul român trebuie să sprijine comunităţile româneşti din Ucraina,
    acum mai mult ca oricând, a declarat, la Cernăuţi, secretarul general al
    Partidului Social Democrat, Paul Stănescu. Acesta a participat la ceremoniile
    de comemorare a istoricului Dimitrie Onciul, care au avut loc atât la Cernăuţi
    cât şi în comuna Straja, prilej cu care a subliniat importanţa susţinerii
    etnicilor români din statul vecin în contextul invaziei ruse. Ţinând cont
    de război şi de vremurile dificile prin care trec comunităţile româneşti din
    Ucraina, avem obligaţia să fim tot timpul aproape de ele, iar statul român
    trebuie să le sprijine mai mult ca oricând, a spus social-democratul. El
    a asistat la o slujbă de pomenire în Cimitirul Central din Cernăuţi la finalul
    căreia a declarat că locurile de odihnă ale înaintaşilor sunt monumente ale
    românismului, parte din identitatea românească şi trebuie protejate şi
    reabilitate. Stănescu a fost însoţit de şeful Departamentului pentru Românii de
    Pretutindeni, Gheorghe Cârciu, căruia i-a fost înmânată Crucea Arhiepiscopiei
    Sucevei și Rădăuților pentru sprijinul acordat în organizarea evenimentelor de
    marcare a 100 de ani de la trecerea în nefiinţă a marelui istoric român.




    Peste 5.300 de minori români au fost opriţi la frontierele României
    în 2022, ca urmare a faptului că părinţii sau însoţitorii nu deţineau
    documentele necesare pentru a călători împreună în străinătate, transmite
    Ministerul de Interne de la Bucureşti. Instituţia arată că numărul este de două
    mari mare decât cel înregistrat în 2021. Totodată, de la începutul acestui an,
    au fost deja înregistrate peste 800 de astfel de cazuri. Conform Legii 248/2005
    privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate,
    cetăţenii români minori pot ieşi din ţară în baza unui document de călătorie
    valabil, paşaport sau carte de identitate, numai dacă sunt însoţiţi de o
    persoană fizică majoră şi cu acordul părinţilor. În conformitate cu prevederile
    legale, însoţitorii minorilor, alţii decât părinţii, trebuie să prezinte la
    controlul de frontieră şi certificatul de cazier judiciar. Declaraţia notarială
    prin care părinţii sau reprezentanţii legali îşi dau acordul pentru efectuarea
    călătoriei în străinătate de către un minor se găseşte pe siteul Poliţiei de
    Frontieră. Valabilitatea declaraţiei este de maximum 3 ani. În cazul minorilor
    români care locuiesc în străinătate şi care se deplasează însoţiţi în statul în
    care au domiciliul sau reşedinţa, nu mai este necesară prezentarea declaraţiei
    la ieşirea din România.




    Poeta româncă Svetlana Cârstean va participa, pe 21 martie, la a
    10-a ediție a serii de poezie Europa în versuri cu ocazia Zilei
    Mondiale a Poeziei. La manifestare, care va avea loc Institulul Goethe din
    Roma, poeți din 15 țări europene vor recita din propriile creaţii în limba
    originală. Svetlana Cârstean va citi câteva poezii din volumele sale
    Floare de menghină, Sînt alta şi
    Gravitație. Creaţiile Svetlanei Cârstean au fost traduse de
    profesorul Angela Tarantino de la Universitatea Sapienza din Roma,
    iar publicul prezent va beneficia de subtitrări. Poetă, traducătoare și
    jurnalistă, Svetlana Cârstean a debutat în 1994 într-un volum colectiv
    intitulat Tablou de familie cu T.O. Bobe, Răzvan Rădulescu, Mihai
    Ignat, Sorin Gherguț și Caesar Paul-Bădescu. Debutul individual a avut loc în
    2008 cu volumul Floarea de Menghină, care i-a adus numeroase
    premii. Cartea a fost publicată și în Suedia, în 2013. Lansările ei ulterioare
    includ Gravitație în 2015 și Trado, în 2016. Poeziile
    Svetlanei Cârstean au fost sunt traduse în mai multe limbi. Timp de cinci ani,
    poeta a condus propria colecție la editura Pandora M, iar din toamna anului
    2016 coordonează noua colecție de poezie Vorpal la editura Nemira.




    Un concert de jazz susţinut de Cvartetul Emy Drăgoi va avea loc, pe
    21 martie, la sala de concerte a Institutului Francez – Centrul Saint Louis din
    Roma, anunţă Ambasada României în Italia. Cvartetul Emy Drăgoi este alcătuit
    din Emy Drăgoi la acordeon, Samy Daussat la chitară şi Alessia şi Bianca Drăgoi
    la vioară. Recitalul, intitulat Swing de Paris. De la Edith Piaf la Maria
    Tănase este organizat de reprezentanţa diplomatică şi Accademia di
    Romania la Roma cu prilejul Zilei Internaţionale a Francofoniei şi pentru a
    marca 30 de ani de la aderarea României la Organizaţia Internaţională a
    Francofoniei. Participarea la eveniment este liberă, în limita locurilor
    disponibile.


  • Generația Z: Migranții minori în UE

    Generația Z: Migranții minori în UE

    Creşterea costului vieţii, criza climatică şi pandemia de COVID-19 stau la originea creșterii alarmante a numărului de copii expuși riscului de sărăcie, potrivit unui raport al Organizaţiei Salvaţi Copiii.



    Cei care provin din familii de imigranţi, copiii fără acte şi cei neînsoţiţi sunt printre cei mai afectaţi, arată același raport. În Italia, spre exemplu, peste 32% dintre migranţi trăiesc în sărăcie, în comparaţie cu doar 7,2% dintre cetăţenii italieni.



    Instituţiile europene s-au angajat să finalizeze Pactul european pentru Migraţie şi Azil, până în prima jumătate a anului 2024. Doar că, în timp ce Comisia Europeană consideră că numai un asemenea pact ar putea rezolva provocările valului migrator, iniţiativa este privită cu reticență de unele state membre, în contextul mecanismelor de redistribuire a refugiaţilor.



    De mai bine de un an, România face față unui val important de refugiați din Ucraina, care și-au părăsit țara după invazia rusă.



    Numai anul trecut, la nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări, au fost înregistrate peste 12.000 de cereri de azil, cele mai multe, aproximativ 4.500, depuse de cetățenii din Ucraina. Iar aproape 900 de minori din Ucraina, care au ajuns aici fără părinți, au primit protecție temporară în România.



    De la declanșarea războiului și până la sfârșitul lunii februarie 2023, au intrat legal în România aproape 750.000 de minori ucraineni, conform datelor furnizate de Poliţia de Frontieră.



    Despre nevoile copiilor și adolescenților din Ucraina, care au ajuns în România, după războiul declanșat în țara lor, vorbim în cadrul podcastului Gen Z, împreună cu trei mame, refugiate din Ucraina, Alexandra Crivilaru, coordonator al unui centru pentru refugiați din Constanța și eurodeputatul român Dragoș Pîslaru, președintele Comisiei pentru Muncă și Afaceri Sociale din Parlamentul European.



  • Aflăm pentru tine (lipsa audio in FTP)

    Aflăm pentru tine (lipsa audio in FTP)

    Condiții la ieșirea din țară a cetățenilor români minori, acte necesare pentru deplasarea în afara ţării împreună cu copiii, situaţii speciale în care le este permisă acestora tranzitarea frontierei fară documentele prevăzute de lege.

    Interviu cu inspector Principal de Poliţie, Cătălin Rusu, purtătorul de cuvânt al Poliţiei de Frontieră Române.

  • Jurnal românesc – 26.10.2022

    Jurnal românesc – 26.10.2022

    Minorii care au
    împlinit vârsta de 16 ani vor putea călători în străinătate neînsoţiţi, cu
    acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali, se arată într-un proiect de
    lege depus la Parlament. Iniţiată de 88 deputaţi şi senatori, propunerea
    legislativă modifică Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a
    cetăţenilor români în străinătate, precum şi Legea nr. 272/2004 privind
    protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Vor putea ieşi din ţară
    neînsoţiţi minorii cu vârsta de 16 ani care prezintă o declaraţie notarială a
    ambilor părinţi sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredinţat prin
    hotărâre judecătorească, a părintelui care exercită singur autoritatea
    părintească, a părintelui supravieţuitor sau a reprezentantului legal.
    Declaraţia va cuprinde acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei
    respective de către minor, la statul sau statele de destinaţie, la perioada în
    care urmează să se desfăşoare călătoria, precum şi la scopul acesteia. Iniţiatorii
    proiectului apreciază drept nejustificat faptul că minorii sub 16
    ani şi minorii care au împlinit vârsta de 16 ani sunt trataţi în mod similar,
    cu toate că dezvoltarea psihosocială a unui tânăr de 16 ani este mai
    apropiată de cea a unui major peste 18 ani decât cea a unui minor de 14
    ani. În ţările europene, minorii care au împlinit vârsta de 16 ani
    pot călători singuri, fără a fi însoţiţi de un major, mai susţin
    parlamentarii semnatari. Proiectul va intra în dezbaterea Senatului şi apoi a
    Camerei Deputaţilor, care este for decizional în această speţă.




    Ziua Armatei
    României a fost sărbătorită, la 25 octombrie, printr-o serie de manifestări
    organizate în principalele garnizoane din ţară şi în bazele militare din
    teatrele de operaţii unde sunt dislocaţi militarii români, în ţările în care
    România are acreditaţi ataşaţi ai apărării şi în capitalele statelor unde ţara
    noastră are reprezentanţe permanente, transmite Ministerul Apărării Naţionale.
    România are un loc distinct în cadrul NATO şi o calitate incontestabilă
    de furnizor de securitate în regiunea Mării Negre şi pe Flancul Estic al
    Alianţei Nord-Atlantice, a declarat cu acest prilej preşedintele Klaus
    Iohannis. Acesta a spus că Armata României continuă să se modernizeze şi a
    amintit că, în 2023, bugetul Apărării va creşte la 2,5% din PIB, pentru a spori
    capacitatea Armatei de a-şi îndeplini misiunile încredinţate şi de a conferi
    astfel României şi mai multă credibilitate în exercitarea rolului de pilon
    regional de securitate. Ceremonii de Ziua Armatei României au mai avut loc la
    cimitirele și la monumentele ostașilor români din Austria, Bosnia și
    Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Rusia, Polonia, Republica Moldova și Ungaria.




    Comisiile
    parlamentare reunite pentru politică externă şi pentru comunităţile de români
    din afara graniţelor ţării au audiat şi acordat avize favorabile pentru doi
    ambasadori propuşi să preia conducerea reprezentanţelor diplomatice ale
    României în Danemarca şi Islanda şi, respectiv, Slovenia. Este vorba despre
    Mihai Alexandru Grădinar, care va ocupa fotoliul de ambasador în Slovenia, şi
    de Anton Niculescu, noul ambasador în Danemarca şi Islanda. Cei doi au fost
    avizaţi pozitiv cu unanimitate de voturi. Cei doi ambasadori, diplomaţi
    de carieră, sunt profesionişti care şi-au făcut datoria în misiunile
    anterioare, a declarat preşedintele Comisiei de politică externă a
    Senatului, Titus Corlăţean. Anterior, Anton Niculescu a ocupat funcţia de
    ambasador în Slovenia, iar Mihai Alexandru Grădinar pe cea de ambasador în Regatul
    Danemarcei şi în Republica Islanda.




    Documentarul
    Vapniarka, realizat de Olga Ștefan, va fi transmis, prin
    live-streaming, pe pagina oficială a Institutului Cultural Român la Tel Aviv,
    pe 27 octombrie, de la ora 17.00. Reprezentanţa culturală va organiza, cu
    aceasă ocazie, un eveniment de prezentare în limbile română și ebraică, la care
    vor participa Olga Ștefan, arhivista Greta Barak din cadrul Centrului de
    Documentare și Cercetare Ghetto Fighters’ House şi ambasadorul României în
    Israel, Radu Ioanid. Pelicula Vapniarka spune povestea deținuților
    din lagărul de concentrare din localitatea ucraineană cu acelaşi nume, care în
    timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a făcut parte din Guvernământul
    Transnistriei, administrat de autoritățile române. Filmul a fost pus la
    dispoziţie de platforma Viitorul Memoriei, fondată de Olga Ștefan,
    ce are drept scop familiarizarea publicului cu trecutul României și al
    Republicii Moldova. Evenimentul face parte din seria de activităţi dedicate
    marcării Zilei Naționale de Comemorare a Holocaustului din România.


  • Un tribunal pentru copii

    Un tribunal pentru copii

    Tribunalul
    pentru Minori și Familie din Brașov a fost înființat în 2004. A fost primul
    de acest gen din România. Se dorea un proiect-pilot care, până în 2007, să fie
    replicat dacă nu în toată țara, măcar în orașele importante. Doar că, în 2022,
    Tribunalul pentru Minori și Familie de la Brașov rămâne, în continuare, singurul
    de acest fel din țară specializat pe
    soluţionarea cauzelor civile şi penale în care sunt implicaţi copii.


    În răstimpul
    de când există, au fost voci care au pledat pentru desființarea instanței
    brașovene, pe motiv că activitatea ei ar fi ʺnejustificatăʺ. În sprijinul ideii
    au fost aduse argumente de natură pecuniară – Tribunalul pentru Minori şi Familie
    ar avea un volum de activitate prea mai mic raportat la resursele umane și
    materiale necesare funcționării sale. Într-o discuție publică recentă găzduită
    de PressHub.ro, actuala președintă a Tribunalului, judecătoarea Gabriela
    Chihaia, contra-argumentează.


    În primul
    rând, la Tribunalul pentru Minori și Familie din Brașov a fost amenajată o
    cameră specială pentru ascultarea copiilor. Prin grija unei asociaţii -
    Femeile se implică – și prin sponsorizări și donații, minorii pot fi audiaţi
    pentru diversele cauze în care sunt implicaţi într-un mediu mult mai prietenos,
    cu mobilier şi design interior colorate şi relaxante. Copiii pot trece prin
    traume cu urmări pe termen lung în viaţa lor, astfel că un mediu în care să se
    simtă relaxaţi este extrem de important atunci când sunt ascultaţi de
    instanţele de judecată. Judecătoarea Gabriela Chihaia:

    ʺÎntr-un mediu diferit
    de sala de judecată, care este un mediu auster, sec, unde există o anumită
    procedură care trebuie urmată la nivel de ceremonie – cu ridicarea în picioare
    în momentul în care intră instanța, cu ocazia apelului părților, cu inculpatul
    cu care poate fi privat de libertate, să fie arestat preventiv sau poate fi sub
    o măsură ca arestul la domiciliu sau controlul judiciar sau chiar liber și să fie
    prezent în sala de judecată, cu familia sau prietenii inculpatului care pot fi
    prezenți, uneori, chiar în sala de judecată, dacă este ședință publică sau dacă
    este, cum se întâmplă de cele mai multe ori când avem o persoană vătămată
    victimă minoră, ședința nepublică să fie în afara sălii de judecată, pe
    holurile instanței sau în curtea instanței – sigur că minorul confruntat, chiar
    și numai la nivel vizual, cu aceste persoane, nu face decât să suporte o traumă
    în plus celei care oricum există odată implicat într-o procedură judiciară. Și atunci, aceste camere
    speciale îi conferă posibilitatea de a se dezvălui mult mai ușor în fața instanței
    de judecată. Am avut minori care s-au jucat întâi, care, deși la început mai
    stresați și mai încordați, apoi s-au relaxat și au povestit mult mai ușor decât,
    cu siguranță, ar fi făcut-o într-o sală de judecată.ʺ


    Un al doilea
    argument în favoarea înființării, în România, a mai multor tribunale pentru
    minori și familie este că numărul de cazuri care îi implică pe copii e în
    creștere. În instanța specializată de la Brașov, ele sunt preluate și
    soluționate cu celeritate, în comparație cu un tribunal generalist. Din nou,
    președinta Tribunalului brașovean, Gabriela Chihaia:

    ʺCred că acest număr de
    cazuri a crescut și se află pe o ușoară pantă crescătoare raportat la nivelul
    cel puțin al Tribunalului pentru Minori și Familie. Eu am venit la această
    instanță începând cu 1 ianuarie 2019 și pot spune că am observat că numărul de
    dosare în care sunt implicate persoane vătămate minore, victime ale
    infracțiunilor sexuale – cred că acestea sunt cele mai des întâlnite – a
    crescut. Nu este o creștere exponențială, însă, în permanență, noi avem astfel
    de dosare. Având această specializare, ne putem organiza mai bine pe astfel de
    dosare. Spre exemplu, pe un trafic de minori, care este un dosar care vine la
    noi în primă instanță sau un dosar care are ca obiect săvârșirea unei
    infracțiuni de omor sau de tentativă de omor comisă de un minor sau asupra unui
    minor, le preluăm cu celeritate, dar această celeritate ține de normele de
    procedură penală, pentru că, în același timp, trebuie să respectăm termenele
    prevăzute de legislație, trebuie să respectăm drepturile la apărare, să oferim
    posibilitatea tuturor părților să își exercite în mod real astfel de drepturi. Dar,
    dincolo de termene, stăm foarte bine la timpul de soluționare a dosarelor.ʺ


    În fine, dat
    fiind specificul activității Tribunalului pentru Minori și Familie, angajații acestuia
    au devenit specialiști în materia minorilor, atât în cauze civile, cât și
    penale. Gabriela Chihaia: ʺUn tribunal obișnuit soluționează aceste
    dosare de minori și familie alături de celelalte dosare din materiile civil,
    respectiv penal. Or, judecând în mai multe materii, este evident că judecătorul
    nu se poate specializa pe fiecare din aceste materii, în condițiile în care
    fiecare reclamă o specificitate anume. De aceea, ținând cont că, în permanență,
    s-a tot insistat, în decursul anilor, pe specializarea judecătorilor, o astfel
    de instanță specializată nu poate să fie decât un plus pentru organizarea
    instanțelor din țara noastră, pentru judecători și, implicit, pentru societatea
    căreia ne adresăm.ʺ



    Deși
    abandonat, deci, din fașă, proiectul înființării în România de tribunale specializate
    în problematica copiilor și a familiei continuă să fie în atenție, prin nevoia
    ca minorilor să le fie respectate drepturile, în conformitate inclusiv cu
    legislația și recomandările internaționale. Existența doar a unei singure
    astfel de instanțe este, pentru mulți, o eroare.


  • Informații cu privire la călătoria minorilor români în străinătate

    Informații cu privire la călătoria minorilor români în străinătate

    Deoarece a început vacanța de vară, și mulţi copii călătoresc în afara graniţelor ţării, Poliţia de Frontieră Română reamintește condițiile în care aceștia pot ieși din țară:

    Potrivit Legii 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, cetăţenii români minori pot ieşi din România în baza unui document de călătorie valabil – paşaport sau carte de identitate (minorii peste 14 ani) – numai dacă sunt însoţiţi de o persoană fizică majoră şi cu acordul părinţilor.

    Conform prevederilor legale în vigoare, poliţiştii de frontieră permit ieşirea din ţară a cetăţenilor români minori în următoarele cazuri:

    a) când care călătoresc în străinătate însoţiţi de ambii părinţi;
    b) în situaţia în care călătoresc împreună cu unul dintre părinţi, numai dacă părintele însoţitor prezintă o declaraţie a celuilalt părinte sau, după caz, face dovada decesului celuilalt părinte;

    În cazul părinţilor divorţaţi care exercită în comun autoritatea părintească, părintele însoţitor trebuie să prezinte acordul autentificat al celuilalt părinte cu privire la ieşirea din ţară.

    c) în situaţia în care sunt însoţiţi de o altă persoană fizică majoră numai dacă persoana însoţitoare prezintă o declaraţie:
    a ambilor părinţi,
    a părintelui căruia minorul i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă,
    a părintelui supravieţuitor ori a reprezentantului său legal.

    Însoţitorii minorilor, alţii decât părinţii, trebuie să prezinte la controlul de frontieră şi certificatul de cazier judiciar.
    Poate fi însoțitor și o persoană anume desemnată din cadrul unei societăţi comerciale autorizate să desfăşoare activităţi de transport internaţional de persoane, în condiţii legale.

    Acordul părintelui/părinţilor/reprezentantului legal pentru efectuarea călătoriei în străinătate de către un minor este materializat într-o declaraţie notarială care are forma și conținutul stabilite de lege, modelele fiind postate pe site-ul instituţiei https://www.politiadefrontiera.ro/ro/main/pg-continutul-si-forma-declaratiei-168.html.

    Valabilitatea declarației date de către părinte/părinți/reprezentantul legal pentru ieșirea din România a unui cetățean român minor poate fi de maximum 3 ani, iar din conţinutul ei se elimină obligativitatea menționării scopului deplasării și a rutei, precum și condiția indicării exprese a statului/statelor de destinație.

    În cazul minorilor, cetăţeni români cu domiciliul/reședința în străinătate, care se deplasează însoţiţi în statul în care au domiciliul/reședința, nu mai este necesară prezentarea declarației părinților/tutorilor la ieşirea din România. Dovada domiciliului sau reşedinţei în străinătate a minorului se face cu documente în acest sens, după caz: paşaportul minorului, permisul de rezidenţă, adeverinţe care atestă rezidenţa etc.

    În 2018, polițiștii de frontieră au întrerupt călătoria pentru aproximativ 2.400 cetățeni români minori, deoarece părinţii/însoțitorii acestora nu aveau documentele necesare pentru a călători în afara ţării împreună cu minorul, în condiții legale.

    Celor mai mulţi cetăţeni români minori nu li s-a permis ieşirea din ţară din următoarele motive:

    nu posedau documente de călătorie valabile;
    părintele însoţitor nu avea acordul celuilalt părinte prin procura notarială;
    însoţitorii minorilor, alţii decât părinţii, nu au prezentat cazierul judiciar.

    Informații privind călătoria în străinătate sunt disponibile pe site-ul www.politiadefrontiera.ro.
    https://www.gazetaromaneasca.com/observator/prim-plan/iesiti-din-tara-cu-copiii-in-perioada-urmatoare-atentie-la-documentele-de-calatorie-ale-acestora/?fbclid=IwAR2YbBqTE61A6cAXkh2Lq_T9k8z7f0KHL3j8yYiZyW1-Sc9blXdEp1SOmfo/pmirela

    sursa: RADOR / GAZETA ROMÂNEASCĂ

  • Jurnal românesc – 07.01.2019

    Jurnal românesc – 07.01.2019

    Ministerul pentru
    Românii de Pretutindeni anunţă că tratează cu prioritate situația românilor
    care sunt afectați de decizia prin care autoritățile de la Viena reduc
    alocațiile copiilor cetățenilor europeni care lucrează în Austria, în funcție
    de statul de rezidență al minorilor.     În cazul României este vorba de o indexare
    cu 0,484, coeficient care reprezintă diferenţa dintre nivelul preţurilor dintre
    cele două ţări calculată conform unui indicator la nivel european, scrie
    Mediafax. Concret, beneficiile primite de românii din Austria urmează să fie
    înjumătăţile, precizează agenţia de presă. Ministerul pentru Românii de
    Pretutindeni consideră că această indexare a alocațiilor nu reflectă principiul
    egalității și al nediscriminării, valorile comune pe care este fondată Uniunea
    și nici principiul Uniți în diversitate pe care s-a consolidat
    proiectul european.

    Vorbim despre o lege care îi afectează nu doar pe
    români, ci și pe cetățenii altor state din Uniune. Așadar, este o problemă la
    nivel european ce trebuie abordată la nivel european și, în acest sens, avem
    încredere în instituțiile și mecanismele Uniunii Europene    , a declarat
    ministrul Natalia-Elena Intotero. Românii au același obligații ca
    cetățenii din statele unde muncesc. Merită să aibă și aceleași drepturi,
    a precizat demnitarul. Şi Ministerul Afacerilor Externe a reacţionat după
    decizia Vienei. Reprezentanţii MAE apreciază că legea privind ajutarea
    nivelului alocaţiilor pentru copiii nerezidenţi ai muncitorilor din Austria
    este o decizie care contravine legislaţiei Uniunii Europene şi creează o
    situaţie discriminatorie. Românii care locuiesc în Austria plătesc
    impozite şi taxe ca orice alt cetăţean. Ei contribuie la bugetul statului
    respectiv. Luăm în considerare posibilitatea să ne adresăm Curţii Europene de
    Justiţie pe această temă,     a declarat ministrul de externe Teodor
    Meleşcanu.










    Ministerul
    Afacerilor Externe anunţă că a lansat site-ul oficial al Preşedinţiei României
    la Consiliul Uniunii Europene, mandat pe care România l-a preluat la 1 ianuarie
    2019.     Pagina web, disponibilă la adresa www.romania2019.eu în limbile română,
    engleză și franceză, conţine calendarul de evenimente pentru prima jumătate a
    anului 2019, Programul Trio-ului România-Finlanda-Croația și detalii privind
    arhitectura instituțională a Uniunii Europene. După data de 15 ianuarie 2019,
    pe pagina web va fi afişat şi Programul Preşedinţiei României la Consiliul UE.
    România va exercita până la 30 iunie 2019 Președinția Consiliului Uniunii
    Europene. Mandatul se asigură prin rotație între statele membre ale Uniunii
    Europene la fiecare șase luni.




    Ceremonia oficială
    de lansare a preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene are loc
    săptămâna aceasta la Bucureşti.     Momentul va fi marcat de vizita de lucru a
    Colegiului Comisarilor, în frunte cu preşedintele executivului european,
    Jean-Claude Juncker şi de o reuniune la nivel de directori politici din
    ministerele de externe ale statelor membre. Şeful Comisiei Europene,
    Jean-Claude Juncker, are programate întâlniri cu preşedintele Klaus Iohannis şi
    cu prim-ministrul Viorica Dăncilă. România şi-a fixat coeziunea ca motto al mandatului
    şi are ca prioritate a primelor trei luni finalizarea dosarelor legislative
    care depind de colaborarea cu Parlamentul European, a anunţat ministrul delegat
    pentru afaceri europene, George Ciamba. El a precizat că ţara noastră are de
    administrat şi un eventual Brexit fără acord cu Uniunea Europeană. Ministrul
    George Ciamba a mai spus că a doua parte a preşedinţiei române a Consiliului UE
    va fi dedicată summitului de la Sibiu pentru viitorul Europei.

  • Jurnal românesc – 18.07.2018

    Jurnal românesc – 18.07.2018

    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) continuă seria
    demersurilor dedicate promovării elitelor românești din afara granițelor prin
    Gala 100 pentru Centenar din Spania. Evenimentul va avea loc la Madrid, pe 19
    iulie, la Palatul Bauer (Sediul Școlii Superioare de Canto din Madrid), în
    prezența ministrului pentru românii de pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, și
    a ambasadorului României în Spania, Gabriela Dancău, alături de reprezentanții
    misiunii diplomatice românești, reprezentanții autorităților locale, ai
    mediului asociativ românesc, membrii clerului român, precum și mass-media în
    limba română din teritoriu. Potrivit unui comunicat al MRP, această inițiativă
    este dedicată Anului Centenar și își propune să promoveze excelența românească
    și recunoașterea meritelor și a valorii aduse de membrii comunității românești
    din Spania. Participanții la eveniment se vor bucura de recitalul pianistei
    Mihaela Duma. În perioada 18-21 iulie, ministrul român se află într-o vizită de
    lucru în Spania, la Madrid și Sevilla, unde va avea întrevederi cu
    reprezentanți ai autorităților locale și ai mediului asociativ românesc.


    Guvernul a adoptat, pe 17 iulie, un proiect de interes pentru
    românii de pretutindeni, prin care a fost îmbunătățit cadrul legislativ privind
    condițiile în care românii pot călători în străinătate împreună cu copiii
    minori    . Prin modificarea normelor metodologice de aplicare a Legii privind
    regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate se clarifică
    documentele doveditoare privind stabilirea domiciliului sau a reședinței
    minorului în țara de destinație. Au fost incluse prevederi referitoare la
    exceptarea de la procedura de supralegalizare pentru documentele eliberate de
    autorități oficiale din statele cu care România a încheiat tratate de asistență
    juridică ce prevăd scutirea de astfel de formalități. De asemenea, devine
    posibil ca declarația celuilalt părinte, a ambilor părinți sau a
    reprezentantului legal să fie dată pentru o perioadă care să nu depășească 3
    ani de la data întocmirii. În cazul minorilor care se deplasează în străinătate
    pentru studii, se instituie posibilitatea ca aceștia să prezinte documente
    emise de instituția de învățământ pe care o va frecventa. Mai mult, însoțitorul
    unui minor va putea depune o declarație pe proprie răspundere referitoare la
    țara de destinație, de reședință sau de domiciliu a minorului – mai precizează
    comunicatul.


    Senatorul Viorel Badea, preşedintele Comisiei românilor de pretutindeni,
    a avut, la începutul săptămânii, o întrevedere cu Fuad Muradov, preşedintele
    Comitetului de stat pentru diaspora, în cadrul Adunării Naţionale a Republicii
    Azerbaidjan,     cu ocazia vizitei oficiale întreprinse de acesta în România.
    Viorel Badea a exprimat disponibilitatea părţii române de a dezvolta dialogul
    bilateral în plan parlamentar şi de a împărtăşi din experienţa României în
    domeniul relaţiilor cu diaspora, subliniind că politicile româneşti în domeniu
    sunt printre cele mai avansate din Europa. Cei doi demnitari au discutat despre
    relaţiile de cooperare bilaterale, punând accent pe schimburile comerciale,
    transporturi, energie, relaţiile culturale şi educaţie. Totodată, aceştia şi-au
    exprimat dorinţa de extindere a cooperării şi în alte arii de interes comun. În
    cadrul dialogului, membrii delegaţiilor au evidenţiat semnificaţia anului 2018,
    atât pentru România, cât şi pentru Azerbaidjan, ţări care sărbătoresc 100 de
    ani de la evenimentele istorice cu valoare simbolică importantă pentru ambele
    popoare.

  • Jurnal românesc – 30.09.2016

    Jurnal românesc – 30.09.2016

    Ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, Maria
    Ligor, efectuează, în aceste zile, o vizită la Roma. Joi, oficialul a întâlniri
    cu reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale italiene. Discuţiile s-au
    axat pe schimbul de bune practici în ceea ce priveşte relaţionarea cu diaspora,
    pe schimbul de informaţii legate de politicile publice sau pe migraţie şi
    securitate. Potrivit unui comunicat al MAE, Maria Ligor a prezentat
    iniţiativele Guvernului prin care se încurajează reîntoarcerea românilor în
    ţară şi stimularea investiţiilor, aşa cum este proiectul ‘Diaspora Start-Up’,
    dezvoltat de către Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de
    Pretutindeni şi Ministerul Fondurilor Europene sau prevederile adresate
    diasporei din cadrul pachetului de creştere a mobilităţii. Agenda întâlnirilor
    oficiale din prima zi a vizitei în Italia s-a încheiat cu o întrevedere cu
    prefectul Romei, Paola Basilone. Dialogul a evidenţiat contribuţia substanţială
    pe care românii stabiliţi în regiunea capitalei şi-o aduc la economia şi în
    societatea italiană. Paola Basilone a subliniat gradul ridicat de integrare a
    românilor, atât din perspectiva participării la mediul de afaceri, cât şi din
    cea a forţei de muncă. Maria Ligor a arătat că avantajul bunei integrări în
    societate poate fi amplificat de beneficiile ce se desprind din faptul că
    tinerii şi copiii de origine română au acces simultan la două culturi. În acest
    sens, ea a reiterat importanţa continuării proiectului guvernamental de predare
    a noţiunilor de limbă, cultură şi civilizaţie română în şcolile italiene.


    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, Legea pentru
    modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei
    circulaţii a cetăţenilor români în străinatate. Aceasta prevede că declaraţia
    părinţilor pentru minorii care călătoresc în străinătate poate fi eliberată
    pentru mai multe călătorii, pentru o perioadă de trei ani, fără menţionarea
    destinaţiilor. Legea prevede şi exceptarea de la prezentarea declaraţiei
    părinţilor sau tutorelui pentru minorii care au domiciliul sau reşedinţa
    stabilite în statul de destinaţie. Aceasta mai prevede eliminarea
    obligativităţii menţionării scopului deplasării şi a rutei în cuprinsul
    declaraţiei notariale ce conţine acordul părinţilor de efectuare a călătoriei
    de către cetăţeanul român în străinătate însoţit de o altă persoană. Actul
    normativ mai stipulează introducerea cărţii electronice de identitate ca
    document de călătorie şi eliberarea paşapoartelor de serviciu şi pentru
    personalul autorităţilor publice care candidează pentru posturi în cadrul unor
    organizaţii, instituţii sau misiuni internaţionale, dacă se solicită expres,
    sau care ocupă funcţii de expert naţional detaşat la instituţiile UE.


    Ministerul român de Externe informează că, începând cu data de 1
    octombrie 2016, în Elveţia vor intra în vigoare dispoziţiile legale de punere
    în aplicare a iniţiativei privind expulzarea infractorilor străini, adoptată la
    data de 28 noiembrie 2010. Noua legislaţie prevede înăsprirea dispoziţiilor
    care reglementează expulzarea infractorilor străini. Pentru o serie de
    infracţiuni, instanţa penală, care va stabili un verdict de vinovăţie, va fi
    obligată să pronunţe, în plus, şi expulzarea condamnatului. Durata expulzării va
    fi de 5 până la 15 ani. În caz de recidivă, se poate ajunge la 20 ani sau ca
    expulzarea să fie valabilă pe viaţă. Lista infracţiunilor în cauză include, în
    special, toate actele care au ca rezultat moartea unei fiinţe umane, vătămarea
    gravă sau punerea în pericol a altor persoane, infracţiuni grave de natură
    sexuală şi toate infracţiunile grave împotriva patrimoniului.

  • Proceduri mai simple pentru călătoria în străinătate a românilor minori

    Proceduri mai simple pentru călătoria în străinătate a românilor minori

    Guvernul a adoptat, în ședința de astăzi, unele
    reglementări în scopul înlesnirii condițiilor de ieșire din România a cetățenilor
    români minori. Executivul a modificat și
    completat Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor
    români în străinătate, printr-un proiect de lege care va fi transmis spre
    dezbatere și adoptare Parlamentului.


    Proiectul de lege modifică prevederea referitoare la
    acordul părinților pentru ieșirea din România a cetățeanului român minor, în
    sensul că declarația de acord a părintelui care nu îl însoțește pe minor în
    timpul călătoriei poate fi eliberată pentru mai multe călătorii, respectiv pentru
    o perioadă de până la 3 ani, fără menționarea destinațiilor. Potrivit
    legislației actuale, este obligatorie declarația autentificată pentru fiecare
    ieșire din România a minorilor sau întocmirea unei declarații pentru toate
    deplasările în străinătate, ceea ce a provocat nemulțumiri îndeosebi în cazul
    minorilor care călătoresc frecvent pentru a desfășura activități culturale,
    sportive, educaționale, în afara țării.


    De asemenea, se elimină obligativitatea menționării
    scopului deplasării și a rutei din cuprinsul declarației notariale privind acordul părintelui pentru efectuarea
    călătoriei în străinătate de către minor, însoțit de o altă persoană. Această
    modificare survine întrucât în practică au existat situații în care minorilor
    nu li s-a permis ieșirea din țară
    deoarece, independent de voința însoțitorului, compania de transport a
    modificat traseul ce urma să fie parcurs până la destinație.


    În cazul minorilor care au domiciliul/reședința în
    statul de destinație, nu mai este necesară prezentarea declarației
    părinților/tutorilor.


    Scopul acestor modificări este de a găsi soluții
    adecvate, ușor de îndeplinit și mai puțin costisitoare, privind condițiile în
    care cetățenii români minori pot călători în străinătate, însoțiți de părinți/tutori
    legali.


    Modificările țin seama și de legislația mult mai permisivă,
    în acest domeniu, din alte țări ale Uniunii EuropeneA

    Actul normativ vizează, totodată, și regimul
    eliberării pașapoartelor diplomatice și de serviciu. Astfel, pașaportul de
    serviciu se eliberează și pentru personalul autorităților publice care
    candidează pentru posturi în cazul unor organizații, instituții și misiuni
    internaționale, la cerere, sau care ocupă funcții de expert național detașat la
    instituțiile și organismele Uniunii Europene. Pașapoartele diplomatice se
    acordă și persoanelor care dețin funcții asimilate ca rang prim-adjunctului și
    adjuncților procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
    Casație și Justiție, precum și foștilor miniștri de externe. Dintre categoriile
    de beneficiari ai pașaportului diplomatic a fost eliminat procurorul general
    financiar al Curții de Conturi, având în vedere că această funcție nu mai
    există în prezent

    Se vor elibera pașaporte diplomatice sau de serviciu
    și copiilor aflați în întreținerea persoanelor expres prevăzute de lege,
    trimise în misiune oficială în străinătate, precum și soțului ori soției
    acestora, atunci când copiii îi însoțesc în cursul misiunii oficiale în
    străinătate.

    Reglementarea este însoțită de obligația ca
    pașapoartele să fie predate de către titular la încetarea calității sale
    oficiale, în caz contrar fiind anulate de Ministerul Afacerilor Externe.

    În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a
    acestei legi, vor fi modificate și completate Normele metodologice de aplicare
    a Legii nr 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în
    străinătate, aprobate prin HG nr. 94/2006, conform noilor reglementări.

    Proiectul
    de act normativ a fost postat spre consultare publică la adresa:

    http://www.mai.gov.ro/index05_1.html

  • Minorii şi cerşetoria

    Minorii şi cerşetoria

    Îi vedem pe străzile aglomerate din centrul Capitalei, în jurul gărilor şi la intrarea în supermarket-uri. Ca vârstă biologică sunt copii, dar ca experienţă de viaţă îi întrec pe mulţi adulţi. Sunt copiii-cerşetori, din păcate, foarte numeroşi în România. De ce ajung aceşti copii să cerşească fie pe ger, fie pe caniculă, îmbrăcaţi în zdrenţe la o vârstă când ar trebui să fie la adăpostul unui cămin iubitor? La această întrebare au încercat să răspundă Asociaţia Telefonul Copilului”, Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane şi Institutul pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalităţi. Proiectul lor, intitulat Unde începe cerşetoria, se sfârşeşte copilăria” şi finanţat de Ambasada Franţei, a avut drept scopuri identificarea cauzelor cerşetoriei juvenile şi a metodelor de prevenire a proliferării fenomenului. Cercetarea referitoare la cauzele cerşetoriei include opinii ale autorităţilor locale asupra fenomenului şi nu este un studiu statistic. Cu toate aceste, spune multe despre modul în care este perceput fenomenul, consideră comisarul-şef Constantin Stroescu: În ceea ce priveşte cauzele cerşetoriei în rândul copiilor, potrivit autorităţilor locale, principalul motiv a fost desemnat sărăcia. Ea a fost considerată factor declanşator al cerşetoriei în proporţie de 85,4%. Celelalte cauze sunt influenţa negativă a familiei, fie lipsa de supraveghere, fie faptul că părinţii îl determină pe copil să cerşească, precum şi lipsa de implicare a şcolii şi a autorităţilor locale. Dacă ne referim la beneficiarii câştigurilor obţinute de minori din cerşetorie, autorităţile locale consideră că familia beneficiază, în primul rând. Urmează şi alte persoane care ar obliga copilul să cerşească. De-abia, la final, se consideră că beneficiarii ar fi chiar copiii. La întrebarea de unde provin copiii-cerşetori, cei mai mulţi respondenţi au menţionat faptul că în proporţie de 75%, ei aparţin unor familii cu probleme materiale. Apoi, urmează familiile unde se consumă alcool, familii marcate de violenţă domestică sau care nu se ocupă de copii.



    Cât despre numărul copiilor care cerşesc, acesta este greu de contabilizat. Dar, după cum spune Philippe Gustin, Ambasadorul Franţei la Bucureşti, referindu-se la cei 200 de minori români care cerşesc la Paris… Nu atât cifrele sunt interesante, cât fenomenul în sine. Un singur copil care cerşeşte înseamnă deja prea mult. Prin urmare, 200 e o cifră uriaşă.



    Înfiinţată tocmai pentru a pune la dispoziţia copiilor un modalitatea de a se face auziţi, Asociaţia Telefonul Copilului”, prin numărul 116.111, are posibilitatea să-i asculte. Inclusiv ideea proiectului Unde începe cerşetoria, se sfârşeşte copilăria”, le-a fost dată de copiii care au sunat la 116.111.



    Cătălina Florea, directoarea executivă a Asociaţiei Telefonul Copilului”: În ceea ce priveşte numărul de cazuri de acest tip semnalate la telefonul copilului, ele sunt foarte multe. De aceea, am şi ales să facem acest demers pentru că este frustrant pentru noi, cei de la capătul celălalt al firului, să înregistrăm astfel de cazuri şi să aflăm că legislaţia nu prea permite mai mult decât ceea ce se face pentru că echipele mobile iau acei copii de pe stradă.



    Identificaţi de către Direcţiile de protecţie a copilului, minorii-cerşetori sunt preluaţi şi aduşi la centrele de primire în regim de urgenţă. Acolo, nu rămân, însă, foarte mult timp.



    Cătălina Florea: Ei ajung a doua zi în stradă conform legii. Direcţiile de Asistenţă Socială spun că nu au dreptul să priveze un minor de libertate. El este liber să plece când doreşte din acel centru de primire în regim de urgenţă. În momentul când de mai multe ori, e găsit tot în stradă, e clar că există o problemă. Iar problema nu e la copil, el nu a ajuns de capul lui în stradă. De aceea, vorbim şi despre sancţionarea părinţilor. Din punctul ăsta de vedere, există lacune legislative.



    Ce este de făcut în aceste condiţii pentru ca fenomenul să nu ia o amploare şi mai mare? O soluţie ar fi educarea copiilor, în şcoală, cu privire la cauzele fenomenului. De asemenea, ei trebuie învăţaţi să-şi apere drepturile şi să spună nu”, atunci când sunt obligaţi de alţii să cersească.



    Cătălina Florea, directoarea executivă a Asociaţiei Telefonul Copilului”: Vorbim despre activităţi educaţionale pe care le vom înteţi în luna septembrie a acestui an în rândul copiilor. E nevoie ca aceste activităţi educaţionale să fie realizate şi de către cadrele didactice. În timpul orelor de dirigenţie, cel puţin, astfel de activităţi pot să fie realizate. Este important să existe sancţiuni foarte clare şi în privinţa părinţilor care-şi forţează copiii să cerşească. Nu mă refer doar la amenzi, mă refer la mai mult de atât. A pune un copil să cerşească e o faptă care ar trebui să ducă la închisoare, în opinia mea. Atâta timp cât acea familie din asta trăieşte, iar resursele financiare ale familiei sunt obţinute prin utilizarea copiilor în felul acesta, părintii aceia merită să ajungă după gratii.



    Conform Ministerului de Interne, noul Cod Penal care va intra în vigoare în februarie 2014 prevede sancţiuni dure pentru părintele sau tutorele care are în îngrijre un minor care cerşeşte. Autorităţile speră ca în felul acesta cerşetoria juvenilă să se diminueze.

  • Studiu privind problemele minorilor care revin în ţară

    30% din copiii care se întorc cu părinţii din Italia sau Spania au probleme de readaptare şi integrare socială. Este rezultatul primului studiu din Europa care analizează problemele minorilor care revin în ţară după ce au trecut printr-o experienţă eşuată de migraţie. Cercetarea a fost realizată în perioada 2008 – 2012 de către asociaţia Alternative Sociale.



    Potrivit studiului, cei mai mulţi dintre copii şi-au dorit să plece în străinătate pentru a fi împreună cu părinţii şi nu pentru a avea mai mulţi bani, haine noi şi moderne, o casă sau o maşină mai frumoasă. Le-a fost teamă de necunoscut, că nu-şi vor face prieteni în străinătate şi că îi vor pierde pe cei din ţară, însă, cum aproape jumătate dintre ei au petrecut în străinătate mai mult de trei ani, s-a produs aşa-numita “ruptură culturală şi socială”, care îngreunează acum readaptarea la condiţiile de trai din România. 41% dintre cei reîntorşi au chiar regrete faţă de viaţa de acolo. Eforturile de readaptare sunt îngreunate de faptul că, în aproximativ trei sferturi din cazurile de remigraţie, decizia de întoarcere în ţară a fost luată de părinţi, ignorând voinţa copilului de a rămâne afară.



    Rezultatete cercetării arată că sunt peste 21.000 de copii reveniţi, doar din Italia şi Spania. Dintre aceştia, 30% dintre cei reînmatriculaţi în sistemul educaţional românesc au probleme de readaptare şi integrare sociale, prezintă dificultăţi emoţionale, comportamentale, de atenţie sau relaţionare. Copiii repetă cel puţin o clasă absolvită în străinătate, fără să înţeleagă de ce se întâmplă acest lucru, fără încredere în forţele proprii, anxioşi şi cu stări afective negative, ruşine, tristeţe, teamă sau chiar sentiment de abandon. Dorinţa comună a celor mai mulţi dintre ei este de a se reîntoarce în străinătate. În aceste condiţii, studiul recomandă elaborarea unei proceduri clare şi transparente de reînmatriculare a copilului în sistemul educaţional din România