Radio România Internațional

Tag: minoritati etnice

  • Jurnal românesc – 28.03.2019

    Jurnal românesc – 28.03.2019

    O ştire falsă
    despre romi din România şi Bulgaria care ar răpi copii pentru a le fura
    organele a provocat o psihoză în Franţa. Deşi nu au trecut printr-o astfel de
    experienţă şi nici nu cunosc pe cineva care să fi păţit aşa ceva, mulţi
    francezi i-au agresat fizic pe etnicii romi care păreau să corespundă
    descrierii. 20 de persoane au fost arestate după astfel de atacuri produse în
    suburbiile Parisului, a anunţat poliţia franceză. Intoxicările referitoare la
    romi s-au răspândit cu rapiditate pe internet. Uneori este vorba despre un
    bărbat cu o dubă albă care răpeşte copiii de pe stradă. Alteori duba este roşie
    sau galbenă, cu număr de România sau Bulgaria. Purtătorul de cuvânt al
    guvernului francez, Benjamin Griveaux, a declarat că astfel de zvonuri,
    propagate viral pe reţelele sociale, duc la stigmatizarea unei comunităţi şi la
    violenţă. Va trebui să reuşim să adaptăm răspunsurile noastre penal şi
    juridic la violenţa pe care o vedem astăzi, dar şi la hăituirea absolut inacceptabilă
    a comunităţii rome, a spus acesta.




    Departamentul
    pentru Relații Interetnice și Compania de Teatru Aradi Kamaraszínház au
    înfiinţat, cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului, platforma digitală NEON, care
    își propune să reunească teatrele minorităţilor etnice din ţările aflate pe
    cursul Dunării. Proiectul, implementat în cadrul Strategiei Uniunii Europene
    pentru Regiunea Dunării, îşi propune să faciliteze schimbul de informaţii
    dintre teatre, mobilitatea şi să sprijine descoperirea şi promovarea de noi piese.
    La proiect pot participa teatrele minorităţilor etnice din Austria, România,
    Bulgaria, Cehia, Croaţia, Germania, Slovacia, Slovenia şi Ungaria, dar şi din
    ţări non-UE, precum Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Serbia, Moldova şi
    Ucraina. Toate teatrele interesate se pot alătura în mod voluntar reţelei. Proiectul
    va fi extins ulterior în întreaga Europă. Platforma digitală NEON va reuni
    patrimoniul cultural teatral al minorităților la nivel național, european și
    internațional, iar pentru proiectarea ei va fi anunţată o licitaţie.
    Iniţiatorii proiectului au declarat că şi-ar dori ca platforma să fie lansată
    anul acesta.




    Platforma
    Unionistă Acțiunea 2012 lansează campania Cunoaște-ți frații,
    program care are drept scop organizarea de excursii de weekend cu autocarul pe
    teritoriul Republicii Moldova, pentru cunoașterea realităților sociale și
    culturale de pe malul stâng al Prutului. Prima excursie din cadrul acestui
    program va avea loc în perioada 29 – 31 martie, cu plecare din București, la
    ora 21:00, de la metrou Universitate. Programul excursiei include un mic tur
    istoric al Chişinăului şi participarea la un concert în parcul Valea Morilor,
    unde vor cânta interpreţi precum Ștefan Vodă, Mani sau Maria Gheorghiu şi la
    finalul căruia vor fi lansate lampioane tricolore. Îi îndemnăm pe toți
    românii să treacă Prutul și să cunoască cu adevărat cum arată Basarabia,
    renumită pentru ospitalitate, obiective turistice spectaculoase mai puțin
    explorate și elementele de patrimoniu cultural românesc deosebite. Va fi o experiență
    unică pentru orice român să-și cunoască frații înstrăinați din cauza
    nedreptăților istorice, a spus președintele Acțiunii 2012, Ștefan Lupu.

  • Bucureştiul îi susţine pe românii din Ucraina

    Bucureştiul îi susţine pe românii din Ucraina

    Măsuri de sprijinire directă a etnicilor români din Ucraina au
    fost stabilite în şedinţa de miercuri a Guvernului de la Bucureşti, la
    propunerea ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP). Noile reglementări
    consolidează cadrul legal prin care aceştia să beneficieze de sprijin
    educaţional din partea României, deopotrivă prin alocarea de burse pentru cei
    care studiază în sistemul de învăţământ de limba română din Ucraina, prin suplimentarea
    burselor alocate în sistemul de învăţământ românesc şi prin organizarea, cu
    sprijinul ministerului Educaţiei, de stagii de perfecţionare pentru profesorii
    din şcolile de limba română din ţara vecină. Numărul beneficiarilor, cuantumul
    burselor de studiu şi mecanismele de selecţie vor fi stabilite ulterior, prin
    consultări între reprezentanţii MRP şi asociaţiile românilor din Ucraina, şi
    aprobate prin hotărâre de Guvern.

    Potrivit unui comunicat al Executivului, în
    scopul promovării şi protejării dreptului de a studia în limba maternă, MRP va
    continua dialogul bilateral cu partea ucraineană şi cu etnicii români din
    Ucraina, inclusiv prin intermediul unui mecanism de consultare din care vor
    face parte autorităţile centrale, locale, asociaţiile româneşti din Ucraina,
    elevi eminenţi şi profesori. Totodată, dialogul bilateral cu partea ucraineană
    continuă, în speranţa că prin dialog şi eforturi coroborate, cele două state
    vor reuşi să găsească soluţii pentru respectarea drepturilor la identitate
    lingvistică a etnicilor români din acest stat    , se mai arată în
    comunicat.

    Acesta e doar cel mai recent demers al Bucureştiului în
    încercarea de a atenua efectele noii legi ucrainene a educaţiei, ce limitează
    drastic accesul la învăţământ în limba maternă pentru numeroasele minorităţi
    etnice. Astfel, copiii din etniile minoritare vor putea studia în limba maternă
    doar la grădiniţă şi şcoala primară, după care vor urma cursurile exclusiv în
    ucraineană.

    Anterior, ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, şi omologii săi
    ungar, bulgar şi grec au semnat o scrisoare comună, prin care-şi exprimau
    îngrijorarea şi profundul regret faţă de adoptarea noii legi. Ministrul
    educaţiei, Liviu Pop, a mers la Kiev, pentru a pleda împotriva acesteia.
    Parlamentul de la Bucureşti a cerut, într-o declaraţie votată unanim, reexaminarea
    actului normativ şi a avertizat că urmăreşte cu îngrijorare şi maximă
    atenţie evoluţiile generate de prevederile sale. La rândul său, preşedintele
    Klaus Iohannis a decis să-şi amâne, pentru o dată neprecizată, vizita
    programată luna trecută la Kiev.

    Analiştii califică drept absolut legitimă
    preocuparea Bucureştiului, fiindcă aproape jumătate de milion de etnici români
    trăiesc în statul vecin, majoritatea pe teritoriile româneşti răsăritene
    anexate în 1940, în urma unui ultimatum, de fosta Uniune Sovietică şi preluate
    în 1991 de Ucraina, ca stat succesor.

  • Minorităţi etnice în cultura vizuală – focus România

    Minorităţi etnice în cultura vizuală – focus România

    În perioada 20 august – 4 octombrie, Asociaţia PostModernism Museum
    a expus la Bruxelles proiectul de cercetare Minorităţi etnice în cultura
    vizuală – focus România. Iniţiativa vine în contextul existenţei a 18
    minorităţi cu reprezentare parlamentară, în prezent, în România şi al
    discuţiilor europene legate de integrarea valului de imigranţi. Proiectul evocă
    100 de ani de la formarea României mari – care se vor sărbători la 1 Decembrie
    2018 -, punând în discuţie conceptele de identitate etnică, diversitate
    culturală şi naţionalitate.


    Cosmin Năsui, curatorul proiectului: Interesul
    nostru, ca şi cercetători, nu a fost de a identifica noi etichete care s-ar
    putea da, ci de a găsi factorul multicultural şi contribuţia extrem de
    importantă la o naţiune tânără. Interesul a fost de a citi în ce fel această
    contribuţie a fost decisivă în momentele extrem de importante ale creării
    identităţii româneşti. Un alt factor de interes al nostru a fost de a vedea ce
    minorităţi au parcurs teritoriul României în ultima sută de ani şi care dintre
    ele sunt minorităţi transnaţionale, adică aparţin Europei, nu ne aparţin
    neapărat nouă. De exemplu, ţiganii şi evreii… A fost interesant să vedem şi
    minorităţile de vecinătate, minorităţi care sunt create în raporturile acestei
    contracţii sau dilatări a teritoriului românesc, care au făcut ca, la un moment
    dat, teritorii din România să înglobeze populaţii vecine sau populaţiile vecine
    să rămână cu comunităţi importante în teritoriul ţării noastre. Aici ne-am
    referit şi la maghiari, şi la germanii din Dobrogea, şi la saşii din Banat,
    comunităţi foarte interesante, cu un aport foarte interesant în ceea ce
    priveşte cultura vizuală.


    Expoziţia rezultată în urma cercetării şi organizată la Bruxelles
    este structurată pe reprezentările în cultura vizuală românească ale
    minorităţilor vechi, istorice, precum evrei, greci, lipoveni, maghiari,
    turci, tătari, romi şi ale minorităţilor noi, de după Revoluţia din 1989 -
    chinezi, englezi, francezi, indieni, libanezi.


    Cosmin Năsui: Sunt, deopotrivă, lucrări originale
    de pictură, grafică, sculptură şi fotografie, dar, în acelaşi timp, expoziţia
    este construită pe o serie de infografice. Adică, am încercat să punem laolaltă
    toată cercetarea într-un mod vizual, adică să transferăm în cele 14 infografice
    fiecare subtemă – exotism, discriminare, autonomie, exil, colonizare. Este vorba
    despre imagine, text, suprapuse pentru a
    fi cât mai uşor de parcurs şi de înţeles o problemă urmărită pe parcursul a 100
    de ani.


    Minorităţile vechi, istorice au fost foarte interesant
    reprezentate în pictura românească, de către artişti precum Iosif Iser, Nicolae
    Tonitza, Octav Băncilă, Nicolae Grigorescu, dar ele apar reprezentate şi în
    fotografii şi în cărţile poştale care circulau în epocă. Când vine vorba despre
    minorităţile noi, de după 1990, situaţia este diferită. Cosmin Năsui:
    Aceste minorităţi sunt reflectate mai ales în cultura vizuală, în zona
    cinematografică. Este destul de interesant de urmărit noul val al
    cinematografiei româneşti, cu diferite teme venite din zona minorităţilor
    etnice. Pe minoritatea chineză există filmul Anul dragonului (film
    documentar, regia Adina Popescu şi Iulian Manuel Ghervas), pe minoritatea
    saşilor există mai multe filme făcute de Radu Gabrea – Mănuşi roşii, Cocoşul
    decapitat, există filme, unele de ficţiune, altele documentare sau
    docu-fiction, cum este cel al lui Alexander Nanau, Toto şi surorile lui, care
    reflectă problema unei minorităţi vechi în Bucureşti, cea a unei familii de
    romi. Au fost şi o serie de expoziţii organizate în Bucureşti, care au vorbit
    despre discriminare. Iarăşi, o serie interesantă de monumente care au fost
    ridicate după momentul recunoaşterii Holocaustului. Se găsesc la Cluj, la
    Bucureşti. Primele semnale vizuale care au marcat procesul de recunoaştere a
    Holocaustului pe teritoriul României au fost tăbliţele puse în gările în care
    s-au constituit acele trenuri ale morţii.



    Proiectul
    Minorităţi etnice în cultura vizuală – focus România are şi o componentă de
    cercetare continuă. Comentariile şi mărturiile vizitatorilor vor fi integrate
    în expunerile viitoare şi în catalogul expoziţiei. De la Bruxelles, expoziţia a
    venit la Bucureşti, unde poate fi vizitată în perioada 9 octombrie – 3
    noiembrie la Muzeul Municipiului Bucureşti, Vila Minovici. De aici va pleca la
    Braşov, Cluj şi Craiova, urmând ca anul viitor să ajungă în ţările Benelux.

  • Europa diversității culturale și a garantării drepturilor pentru minorități

    Europa diversității culturale și a garantării drepturilor pentru minorități

    Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a participat, la 25 ianuarie 2016, la a noua ediție a Forumului Europa-Ucraina, la Lodz, în Polonia. Oficialul român a luat cuvântul în cadrul panelului Minoritățile etnice și dialogul asupra istoriei comune – o provocare pentru Ucraina și vecinii săi”.



    Ministrul delegat a subliniat că identitatea națională nu poate fi îngrădită teritorial, ci rămâne conectată la cei care păstrează viu sentimentul național, printr-un set de valori comune și respect față de tradiții și cultură. Acesta a apreciat că este de datoria fiecărui stat să creeze mecanismele necesare să răspundă nevoilor minorităților etnice și să încurajeze reciprocitatea pozitivă”. Totodată, demnitarul român a evidențiat că recunoașterea, respectarea și promovarea multiculturalismului și interculturalismului reprezintă valori democratice esențiale care ar trebui îmbrăţişate de fiecare stat care aspiră la un parcurs european.



    Referitor la situația Ucrainei, Dan Stoenescu a reafirmat sprijinul acordat de România în procesul de extindere a reformelor interne privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, în conformitate cu nevoile comunităților, dar și cu normele europene. De asemenea, acesta a arătat deschiderea țării noastre față de dezvoltarea programelor privind consolidarea și promovarea identității naționale în rândul membrilor comunității românești din Ucraina.



    Ministrul delegat a subliniat importanța unor măsuri care să nu perpetueze modelul divizării artificiale la nivel identitar a comunității românești, în contextul procesului decomunizării Ucrainei. La finalul intervenției, acesta a subliniat că Europa viitorului trebuie să fie Europa diversității culturale și a garantării drepturilor pentru minorități.



    În cadrul forumului, oficialul român a avut o întrevedere cu Ivan Krulko, membru al Parlamentului ucrainean, originar din regiunea Transcarpatia, cu care a discutat despre importanța comunității românești și necesitatea accelerării demersurilor pentru deschiderea unui Consulat al României la Slatina (Solotvino).



    La întâlnirea cu Dmytro Shymkiv, adjunct al șefului Administrației Prezidențiale a Ucrainei, a fost discutată necesitatea intensificării sprijinului statului ucrainean pentru învățământul în limba română și pentru activitățile culturale dedicate păstrării tradițiilor și identității românești, precum și unificarea programei de limbă română pe întreg teritoriul Ucrainei.



    Agenda ministrului Stoenescu a mai inclus o întrevedere cu Jan Dziedziczak, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe din Polonia, responsabil pentru polonezii din afara granițelor. În cadrul discuțiilor, au fost abordate cazurile minorilor români aflați în atenția autorităților norvegiene de protecție a copilului, cu accent pe experiența Poloniei în acest sens.