Tag: minoritati religioase

  • Jihad în Europa

    Jihad în Europa

    Sharm
    el-Sheikh, Beirut, Paris, Bamako – în mai puţin de o lună, jihadiştii au lovit
    pe trei continente şi au lăsat în urma lor sute de morţi. Bruxelles, capitala
    administrativă a Uniunii Europene şi gazda sediului NATO, a fost zile în şir
    paralizată de spaima unor atacuri similare. Presa din ţările vecine a acuzat
    autorităţile belgiene că ar fi permis ceea ce ziariştii numesc crearea unui
    adevărat cartier jihadist la Bruxelles. Descreieraţii care-şi motivează
    religios fervoarea ucigaşă se află, deja, în inima Europei.

    Încă de la
    sfârşitul anului trecut, fostul consilier de la Kremlin Andrei Ilarionov,
    ulterior căzut în disgraţia lui Vladimir Putin, a avertizat asupra riscurilor unei aşa-numite
    primăveri islamice în Europa Occidentală, despre care spunea că este mai
    vulnerabilă decât oricând.

    UE nu are capacitatea de a se mobiliza pentru a rezolva crizele cu care
    se confruntă – crede şi fostul negociator-şef al României cu Bruxellesul,
    profesorul Vasile Puşcaş. Într-un interviu pentru Radio România, el vorbeşte
    despre lipsa unei reacţii cordonate în criza refugiaţilor şi despre absenţa
    unui plan comun în lupta împotriva terorismului: E o formulă care nu a dat
    rezultate nici în timpul crizei internaţionale financiare, se ştie foarte bine
    că deciziile au fost luate foarte târziu şi foarte neinspirat, la nivelul UE,
    şi acum vedem iarăşi criza refugiaţilor, incapacitatea de a aplica legislaţia
    europeană. Să ne înţelegem, din 2007 există măsuri luate de instituţiile
    europene cum statele să reacţioneze într-un asemenea caz. Nimeni nu s-a
    pregătit, nimeni nu a aplicat asemenea decizii care se tot modifică pe măsură
    ce se agravează criza. Acum suntem într-o altă criză, cea a terorismului
    internaţional, şi iarăşi e problema de decizii care să privească nu numai un
    stat, nu numai o subregiune a Uniunii, ci întreaga UE.

    Iar evidenţa e că metastazele
    jihadului au cuprins întregul continent. Oricât le-ar displăcea, chiar
    promotorii intratabili ai corectitudinii politice încep să consimtă că patul
    germinativ sunt tot mai numeroasele comunităţi musulmane de pe continent. În
    2010, erau 44 de milioane de musulmani, adică şase procente din populaţie, şi
    19 milioane numai în statele membre ale Uniunii Europene, ceea ce înseamnă
    aproape 4% din total. Dacă atât ritmul imigrării, cât şi sporul natural rămân
    aceleaşi, în 2050 vor fi aproape 60 de milioane, adică un cetăţean european din
    zece va fi de confesiune islamică. Citaţi de corespondenta Radio România la
    Madrid, experţii spanioli spun că atentatul de la Paris poate fi urmat de
    altele, de anvergură similară, şi că fenomenul de racolare a celor care
    ulterior comit atacuri a suferit o transformare. Dacă, până de curând, aceasta
    se realiza în principal în moschei, mediul on-line a devenit acum principalul
    mijloc de radicalizare. 45% dintre indivizii arestaţi în Spania sub suspiciunea
    de terorism au cetăţenie spaniolă, iar 40 de procente sunt chiar născuţi acolo.
    Specialiştii numesc acest fenomen ‘ecloziunea jihadismului autohton’. Studiul
    insistă asupra vârstei teroriştilor, care sunt tot mai tineri, între 15 şi 29
    de ani, şi constată creşterea continuă a numărului de convertiţi la Islam,
    care, într-un timp foarte scurt, devin radicali, din dorinţa de a-şi legitima
    apartenenţa la grup.

    Pe
    fondul dezbaterilor de la Bucureşti privind cotele de refugiaţi din Orientul
    Mijlociu şi nordul Africii, printre care se pot lesne strecura jihadişti,
    preşedintele Klaus Iohannis a ţinut să sublinieze că, asemenea altor state
    central-europene, România nu e destinaţie predilectă pentru aceştia. Terorismul
    funcţionează doar dacă provoacă teamă, a
    afirmat preşedintele: Dacă lăsăm frica să pătrundă în ţesutul
    social al ţărilor noastre, abia atunci teroriştii îşi ating obiectivul adevărat
    şi nu avem voie să lăsăm aşa ceva să se întâmple. Nu avem voie să lăsăm
    xenofobia, ultranaţionalismul, şovinismul să devină relevante în societăţile
    noastre. În niciun caz nu avem voie să lăsăm această frică să ducă la
    stigmatizarea unor colectivităţi religioase care nu au nicio vină în această
    chestiune.

    Din respect pentru minorităţile etnice şi religioase,
    populaţia musulmană din România nu va fi vizată de măsuri speciale, a adăugat
    Iohannis. Noul ministrul Justiţiei de la Bucureşti, Raluca Prună, a anunţat că
    România va contribui, în schimb, fără nicio ezitare, alături de celalalte state
    ale Uniunii Europene, la găsirea unui răspuns judiciar impotriva terorismului.
    Majoritatea etnici tătari şi turci, concentraţi, în general, în Dobrogea
    (sud-est, provincie care a făcut parte sute de ani din Imperiul Otoman), cei
    circa 70 de mii de musulmani din România sunt, deopotrivă, un model de
    integrare şi de loialitate faţă de statul român. Ambele comunităţi sunt
    reprezentate din oficiu, ca şi celelalte minorităţi etnice, în Camera
    Deputaţilor de la Bucureşti.

    În primii ani 2000, când Armata participa la
    campaniile antiteroriste din Afganistan şi Irak, purtătorul de cuvânt al
    ministerului român Apărării era un foarte popular ofiţer de etnie turcă. Iar şeful cultului musulman din România, muftiul Murat
    Iusuf, a condamnat fără echivoc actele de cruzime comise la Paris, precum şi pe
    cei care pun la cale astfel de atentate. Este o crimă
    împotriva umanităţii, fără nicio legătură cu religia islamică – a spus muftiul,
    care a evocat versetul din Coran, potrivit căruia cel care ucide un suflet
    ucide o comunitate întreagă.