Tag: minoritati sexuale

  • Ziua Internațională împotriva Homofobiei, Transfobiei și Bifobiei

    Ziua Internațională împotriva Homofobiei, Transfobiei și Bifobiei

    Ziua Internațională împotriva Homofobiei, Transfobiei și Bifobiei, marcată la data de 17 mai, este un moment în care trebuie să se acorde atenție discriminării, fricii și violenței cu care se confruntă fără încetare comunitatea persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgen și intersexuale (LGBTI) din întreaga lume, a transmis Comisia Europeană.



    Mai multe ambasade și reprezentanțe la București își exprimă solidaritatea cu toate persoanele din România care sunt discriminate pe criterii de orientare sexuală, identitate sau expresie de gen și caracteristici sexuale.



    Membrii comunității LGBTI au nevoie de protecție împotriva violenței domestice”



    Vicepreședinta pentru valori și transparență, Věra Jourová, a transmis un mesaj cu această ocazie: Nimănui nu ar trebui să îi fie frică să meargă pe stradă ținându-se de mână cu persoana iubită. Europa vă va apăra întotdeauna drepturile și libertățile fundamentale. Suntem o Uniune în care toți suntem egali.”



    De asemenea, Helena Dalli, comisarul pentru egalitate, a declarat: Criza provocată de coronavirus are un impact și mai puternic asupra comunității LGBTI, deoarece o parte dintre membrii acesteia au nevoie de protecție împotriva violenței domestice din partea părinților sau a colocatarilor homofobi, sau se află în situații economice și profesionale dificile care se deteriorează și mai mult din cauza impactului economic al crizei. Vreau să trăim într-o Uniune Europeană în care nimeni nu suferă din cauza a ceea ce este, ci mai degrabă toți sunt celebrați pentru ceea ce sunt.”



    Mesaj comun al reprezentanțelor diplomatice la București



    La București, Reprezentanța Comisiei Europene în România alături de zeci de ambasade din toată lumea au transmis un mesaj comun:



    Ne exprimăm solidaritatea cu toate persoanele din România care sunt discriminate pe criterii de orientare sexuală, identitate sau expresie de gen şi caracteristici sexuale. Persoanele LGBTI se confruntă în continuare cu acte de discriminare, violență și stigmatizare în întreaga lume. Țările noastre încearcă să combată astfel de acte prin promovarea drepturilor omului pentru toată lumea. Respectul pentru drepturile omului, pentru libertățile fundamentale și pentru demnitatea umană obligă guvernele să își protejeze toți cetățenii de violență și discriminare și să se asigure că toți oamenii se bucură de tratament și de șanse egale.


    Avem convingerea că o țară poate să-și atingă întregul potențial numai atunci când diversitatea este apreciată și susținută.”



    Declarația este semnată de ambasadele şi reprezentanțele statelor Argentina, Australia, Austria, Belgia, Canada, Croația, Cehia, Danemarca, Elveția, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Israel, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Norvegia, Noua Zeelandă, Portugalia, Slovenia, Spania, Statele Unite ale Americii, Suedia și Uruguay.



    1 din 3 români este de acord cu căsătoriile între persoane de același sex



    Potrivit unui sondaj publicat în luna octombrie a anului trecut de către Comisia Europeana, românii sunt mai deschiși şi mai toleranți față de persoanele LGBT (lesbiene, gay, bisexuali/e, transsexuale). 38% dintre respondenți consideră că persoanele minoritare sexual trebuie să aibă drepturi egale cu cele heterosexuale, în creștere cu două puncte procentual, comparativ cu anul 2015.



    29% dintre români sunt de acord cu afirmația că nu este ceva în neregulă cu o relație sexuală între două persoane de același sex, cu 5% mai mult decât în 2015. Același procent din populația României susține căsătoriile între persoane de același sex, precum şi legalizarea lor, în creștere cu 8 puncte procentuale față de 2015. De asemenea, 1 din 2 români (47%) consideră că programa școlară ar trebui să conțină informații despre diversitatea orientărilor sexuale.

  • Raportul Departamentului de Stat

    Raportul Departamentului de Stat

    Departamentul
    american de Stat a dat publicităţii, la finele săptămânii trecute, Raportul
    privind situaţia drepturilor omului, pe care îl realizează anual pe baza
    informaţiilor provenind de la ambasadele şi consulatele Statelor Unite din
    ţările analizate, de la oficiali guvernamentali, dar şi din alte surse. Ce
    spune documentul referitor la România? Că, în 2017, închisorile au continuat să fie supra-aglomerate şi să
    nu respecte standardele internaţionale, chiar dacă autorităţile au luat unele măsuri
    de corectare a situaţiei. Abuzurile comise asupra unor deţinuţi de către
    autorităţi şi alţi deţinuţi au continuat să reprezinte o problemă. Apoi, potrivit
    Departamentului american de Stat, în România au existat, şi anul trecut, cazuri
    de abuzuri ale poliţiei, care au rămas de cele mai multe ori nesancţionate, împotriva
    persoanelor cu dizabilităţi, minorităţilor sexuale, persoanelor fără adăpost,
    femeilor sau consumatorilor de substanţe interzise, precum şi cazuri de
    antisemitism, de negare a Holocaustului şi de discrimare a romilor. De altfel,
    rasismul nu a fost investigat ca motiv în niciun caz penal. S-a pronunţat, în schimb, în unele dosare, Curtea
    Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), după ce a constatat că sistemul judiciar
    nu a reuşit să obţină un rezultat corect. Copii din România au fost neglijaţi
    şi au căzut pradă abuzurilor, iar unii dintre aceştia au fost exploataţi prin
    muncă. În Raportul privind situaţia drepturilor omului,

    Departamentul de Stat
    al Statelor Unite mai apreciază că fenomenul corupţiei rămâne răspândit, iar
    darea de mită – o practică obişnuită în sectorul public românesc, cu precădere
    în Sănătate. Legislaţia în vigoare sancţionează infracţiunile de corupţie ale
    oficialilor, însă, în ciuda numeroaselor procese penale, au existat multe
    cazuri de corupţie la nivel guvernamental în cursul anului trecut. Aceasta face
    că numărul de procese de corupţie în care sunt implicaţi oficiali de rang înalt
    a rămas constant, după cum constant a rămas şi ritmul în care Direcţia
    Naţională Anticorupţie a continuat investigarea şi urmărirea penală a numeroase
    cazuri ce implicau oficialităţi politice, judiciare şi administrative. Acelaşi
    raport consemnează şi că există în România politicieni care deţin sau
    controlează prin interpuşi organizaţii media, influenţând politica editorială a
    acestora. Organizaţii independente, cum ar fi Agenţia de Monitorizare a Presei, Freedom House şi Centrul
    pentru Jurnalism Independent au atras atenţia asupra politizării excesive a presei,
    a mecanismelor corupte de finanţare şi a politicilor editoriale subordonate
    intereselor proprietarului.