Institutul Cervantes din București a găzduit un eveniment de importanță specială: ceremonia de omagiere în România a lui Mircea Cărtărescu, cel mai cunoscut autor român contemporan în lumea hispanică. Evenimentul a fost prilejuit de decernarea Premiului FIL pentru Literatură în Limbi Romanice, ediția 2022, în cadrul celui mai mare tîrg de limbă spaniolă – Tîrgul Internațional de Carte Guadalajara (FIL) -scriitorului Mircea Cărtărescu. La evenimentul organizat de FIL Guadalajara și găzduit de Institutul Cervantes din București au participat jurnaliști, oameni de litere, alături de cititori fideli ai scriitorului român.
Dulce María Zúñiga, directoarea Premiului FIL Guadalajara pentru Literaturi în Limbi Romanice, Carmen Mușat, directoarea revistei Observator Cultural, și Oana Fotache Dubălaru, critic literar, au vorbit despre opera lui Mircea Cărtărescu, a cărei versiune în limba spaniolă este semnată de traducătoarea Marian Ochoa de Eribe și publicată la Editura Impedimenta din Madrid.
“Un scriitor plurivalent, cu un stil maximalist, care se încadrează pe deplin în tradiția literaturii universale, punîndu-și cititorii din întreaga lume în fața unor interogații onirice și existențiale”, având o “operă integratoare, imaginativă și orbitoare, îmbinînd elemente fantastice și realiste, ficțiuni speculative ce investighează construcția identitară, pornind de la un spațiu liminal și periferic spre un peisaj european”.
În felul acesta și-a motivat juriul Premiilor FIL 2022 opțiunea pentru Mircea Cărtărescu, alegându-l pe scriitorul român dintre cele optzeci de candidaturi. Premiul FIL pentru Literatură în Limbi Romanice este cea mai înaltă distincție a Tîrgului Internațional de Carte de la Guadalajara și recompensează o viață dedicată creației literare. Carmen Mușat a vorbit despre experiența ei ca membră a juriului internațional a Premiului FIL pentru Literatură în Limbi Romaniceși despre relevanța literaturii lui Mircea Cărtărescu.
“Familia limbilor romanice e foarte puternică și nu e ușor să alegi atunci când în discuție intră scriitori de primă mărime din Franța, Italia, Spania, de fapt din toate țările cu limbi romanice din Europa și, evident, din cele din America Latină. Așa încât faptul că România a fost de două ori aleasă pentru Premiul FIL -prin reprezentanții săi, Norman Manea, în 2016, și Mircea Cărtărescu, în 2022- cred eu că spune foarte multe despre valoarea literaturii române și despre interesul pentru literatura română pe care îl manifestă oameni din colțuri diferite ale lumii. Mircea Cărtărescu este considerat, pe bună dreptate, ca fiind unul dintre marii prozatori ai lumii. Din punctul meu de vedere, Mircea Cărtărescu este un poet care a regândit poezia română. După volumele sale Faruri, Vitrine, Fotografii (1980) și Levantul (1990) nu se mai poate scrie cum se scria înainte în literatura română. A schimbat limbajul poetic, de asemenea, a schimbat formula poetică. În literatura română cred că sunt doar patru poeți care au făcut asta înaintea lui. Mă bucur, așadar, că juriul Premiului FIL s-a oprit la Mircea Cărtărescu, pentru că prin el, prin opera lui atât de specială, fereastra către literatura română se deschide încă o dată și cu mare folos, cred, pentru toți scriitorii români. ”
La primirea Premiului FIL, în noiembrie 2022, la Guadalajara, Mircea Cărtărescu a vorbit despre poezie și poeți: “Nu ne putem imagina o prezență mai absentă, nu ne putem imagina un destin mai dramatic, astăzi, decît cel al poetului, care decide să își dedice întreaga viață artei. (..)Eu nu am fost niciodată altceva decît un poet… Poezia mi-a luminat întreaga viață. Chiar și romanele mele sînt, de fapt, poeme. Am scris mereu poezie ca formă a libertății, a solidarității, a empatiei pentru toți oamenii. Am scris împotriva războaielor și discriminărilor de tot felul..”.
La Institutul Cervantes, Mircea Cărtărescu a vorbit despre fascinația pe care o are pentru literatura și lumea latino-americană.
“Am fost cucerit de această lume, pe care o socotesc o lume foarte familiară pentru români, pentru că românii seamănă, fără îndoială, cu latino-americanii. Seamănă, în primul rând, evident, în privința limbii, dar seamănă și în privința istoriei. Avem o istorie comună de dictaturi și, din păcate, avem aceeași prăpastie între cei bogați și cei săraci. Și, mai ales, avem o literatură imaginativă, cred că asta ne unește cel mai tare. Pentru noi, explozia din anii 60 a literaturii latino-americane nu a fost o surpriză atât de mare, pentru că aveam și noi o tradiție a literaturii fantastice care începea cu Mihai Eminescu, mergea mai departe cu Vasile Voiculescu ș.a.m.d., ajungând până la unii scriitori ai noștri din anii 60. De aceea n-a fost o surpriză, ci o imensă bucurie și o confirmare că, de fapt, literatura, proza adevărată trebuie să aibă un germene de poezie, un strop de fantastic, o aură de miraculos. Și acestea le-am descoperit din plin la Gabriel García Márquez, Mario Vargas Llosa, Alfredo Bryce Echenique, Juan Rulfo, la marele scriitor mexican Carlos Fuentes, și la alți mulți scriitori de o extraordinară valoare. Noi apoi ne-am străduit să le semănăm. Am învățat foarte mult de la acești autori și ne-am străduit să scriem pe aceeași linie, într-un fel rămânând însă noi în șine, filtrând fantezia, fantasticul, suprarealismul acestei lumi, prin propria noastră istorie, prin propriile noastre percepții.”
Mircea Cărtărescu a publicat peste 30 de cărți, cele mai importante scrieri ale sale fiind: “Theodoros”, “Travesti”, “Orbitor”, “Solenoid”, “Nostalgia”, “De ce iubim femeile”, “Melancolia”, “Poeme de amor”, “Totul”, “Nimic”, “Levantul”. Opera sa, tradusă în peste 25 de limbi, a primit premii prestigioase în România, dar și în străinătate:Premiul “Thomas Mann” în Germania (2018), Premiul Formentor în Spania (2018), Premiul “Gregor von Rezzori” în Italia (2015), Premiul de Stat al Austriei pentru Literatură (2015), Premiul orasului Leipzig pentru Înțelegere Europeană (2015), Premiul “Euskadi de Plata”, Spania (2014), Marele Premiu pentru Poezie în Serbia (2013), Premiul “Spycher-Leuk” în Elveția (2013), Premiul “Vilenica” în Slovenia (2011).
