Radio România Internațional

Tag: Mircea Diaconu

  • Lista candidaţilor la Preşedinţia României

    Lista candidaţilor la Preşedinţia României

    Alegerile prezidenţiale atrag ca un magnet
    personaje de tot felul, de la protagoniştii scenei politice, cei care se simt
    îndreptăţiţi să intre în cursa pentru funcţia supremă, până la figuri
    excentrice sau cvasianonimi aflaţi în goană după – în general – o nemeritată
    popularitate. Scrutinul de anul acesta nu face excepţie.


    În plus, unele
    candidaturi ridică semne serioase de întrebare sub aspectul legalităţii. Biroul
    Electoral Central a respins o parte din ele şi a sesizat organele penale,
    suspectând nereguli în privinţa listelor cu semnăturile de susţinere prezentate
    de mai mulţi aspiranţi la preşedinţie.     Vineri va fi anunţată lista oficială a
    candidaţilor. Cele validate deja şi, mai ales, care contează în calculul
    electoral sunt, însă, cunoscute.


    Prezidenţiabilul cu şanse mari la propria
    succesiune este actualul şef al statului Klaus Iohannis, susţinut de PNL,
    principala forţă de opoziţie. Bine prizat la Washington, unde a făcut două
    vizite în cursul primului mandat, şi la Bruxelles, preşedintele în funcţie a
    fost principala stavilă în calea a ceea ce el însuşi a numit asaltul PSD asupra
    sistemului judiciar, tradus prin controversata reformă promovată în materie
    penală şi judiciară în cei 3 ani de guvernare dominată de social-democraţi.
    Klaus Iohannis este susţinut de un partid puternic, bine ancorat în teritoriu,
    şi pare, în acest moment, un candidat greu de bătut.


    Principalul său
    contracandidat este liderul şi premierul PSD Viorica Dăncilă. Cei doi au
    ocupat, practic, scena şi au acaparat discursul politic, prin conflictul cu
    ramificaţii constituţionale Preşedinţie – Guvern declanşat după ce ALDE a rupt
    alianţa cu PSD. Viorica Dăncilă a primit moştenire de la mentorul său, fostul
    lider PSD Liviu Dragnea, închis pentru corupţie, un guvern şi în special un
    partid în derivă. Totuşi, comentatorii spun că nu trebuie subestimată
    capacitatea de regenerare a acestei formaţiuni, numărul unu în România ca număr
    de membri şi de primari.


    Cel care aspiră să intre în turul al doilea în locul
    doamnei Dăncilă este reprezentantul Alianţei USR – PLUS, Dan Barna. O face
    criticând ceea ce el consideră a fi pasivitatea sau lipsa de reacţie a
    actualului preşedinte în momente care ar fi impus acţiune promptă. Barna spune
    despre Iohannis şi Dăncilă că aparţin amândoi vechii clase politice.


    Critici la
    adresa lui Iohannis vin şi dinspre dreapta conservatoare, care defilează cu profesorul,
    eseistul şi diplomatul Theodor Paleologu. Un altfel de candidat se declară
    actorul Mircea Diaconu. El îşi proclamă independenţa, dar are în spate cele două
    partide născute din dizidenţe, Pro România, cea social-democrată, şi ALDE, cea
    liberală.


    În sfârşit, UDMR va avea candidat propriu, pe liderul ei Kelemen
    Hunor    . Voturile minorităţii maghiare cântăresc greu în turul al doilea. Primul
    tur al alegerilor prezidentiale va avea loc pe
    10 noiembrie, iar runda decisivă pe 24 noiembrie.

  • Candidats à la présidence de la Roumanie

    Candidats à la présidence de la Roumanie

    Le délai de dépôt des candidatures à l’élection présidentielle prévue cet automne est échu dimanche à minuit. Le scrutin aura lieu en deux tours — les 10 et 24 novembre prochains. Parmi les compétiteurs, on retrouve le président sortant, Klaus Iohannis, soutenu par le Parti national libéral, principal parti de l’opposition, qui a souligné que la Roumanie doit être modernisée :



    « C’est une période compliquée pour la Roumanie et un travail immense est nécessaire afin de réparer tout le mal fait par le Parti social-démocrate (PSD) en ces près de trois ans. Il faut moderniser la Roumanie. Nous avons besoin d’hôpitaux modernes, d’autoroutes, d’écoles propres, nous avons besoin d’une administration qui place au centre le citoyen, et non les fonctionnaires. »



    Les Roumains ont besoin d’un autre genre de président, selon la première ministre Viorica Dăncilă, qui se porte candidate de la part du PSD :



    « Je suis convaincue que les Roumains souhaitent un président qui aime la Roumanie et qui aime les Roumains. Je suis convaincue que nous avons besoin d’équilibre dans ce pays, d’un président actif, qui soit à chaque fois au milieu des gens, un président qui respecte la Constitution et qui vise des rapports interinstitutionnels corrects avec le gouvernement et le parlement de la Roumanie. »



    L’alliance d’opposition USR-PLUS se présente dans cette compétition avec Dan Barna, qui affirme que ses atouts sont l’énergie et la capacité de représenter la nouvelle génération.



    « C’est le moment de se donner des objectifs importants et de les atteindre. C’est le moment où nous pouvons commencer à rétablir la santé de la Roumanie, et c’est pourquoi je me porte candidat, parce que les Roumains peuvent et méritent d’être heureux ici, en Roumanie. Il faut de la vision et de la détermination. »



    Selon le candidat du Parti du mouvement populaire, Theodor Paleologu, le président de la Roumanie ne doit pas être un politicien, il doit surtout être diplomate :



    « Je crois que la Roumanie a besoin d’un président censé restaurer la dignité de l’Etat, restaurer la crédibilité de la Roumanie à l’étranger, rétablir le respect pour la Roumanie et pour les Roumains, et non dernièrement — chose très importante — rétablir la paix sociale dans ce pays si divisé par la mésentente, la discorde, que nous pouvons voir ces jours-ci, malheureusement. »



    Parmi les candidatures acceptées l’on compte aussi celle de l’ancien eurodéputé Mircea Diaconu, soutenu par l’Alliance des libéraux et des démocrates, ainsi que celle du leader de l’Union démocrate magyare de Roumanie, Kelemen Hunor, qui déclare souhaiter une Roumanie innovante et verte.



    (Trad. : Ligia)

  • Jurnal românesc – 20.09.2018

    Jurnal românesc – 20.09.2018

    Ministrul pentru
    Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero, a declarat miercuri, la Vaslui, că
    românii care pleacă la muncă în străinătate trebuie să ştie că statul român le
    este alături şi le-a cerut acestora să se informeze înainte de a părăsi ţara.
    Prezentă la lansarea în judeţ a Campaniei ‘Informare acasă! Siguranţă în
    lume!’, Natalia Intotero le-a solicitat autorităţilor locale să se implice în
    munca de informare a cetăţenilor cu privire la riscurile la care sunt expuşi
    când părăsesc ţara şi a făcut un apel către primari să comunice mai mult cu cei
    plecaţi să lucreze în străinătate. Ministrul pentru Românii de Pretutindeni a
    trecut în revistă o serie de proiecte menite să îi readucă în ţară pe românii
    plecaţi la muncă în străinătate. Oficialul a subliniat că nu există o evidenţă
    exactă a cetăţenilor români care merg la muncă în străinătate. Demnitarul a
    declarat că numărul acestora este mai mare decât cel din statistici, având în
    vedere că cei care pleacă din România nu au obligaţia de a anunţa autorităţile
    cu privire la faptul că locuiesc sau muncesc în afara ţării. Ministrul i-a
    încurajat pe cetăţeni să anunţe ambasadele sau consulatele româneşti din
    statele în care pleacă să muncească.


    Secretarul de
    stat în ministerul român de Externe George Ciamba s-a întâlnit, la Belgrad, cu
    liderii principalelor organizaţii ale minorităţii române din Serbia – anunţă
    diplomaţia de la Bucureşti. Ciamba, care este co-preşedintele Comisiei Mixte
    Interguvernamentale România-Serbia pentru protecţia minorităţilor naţionale, a
    reafirmat sprijinul Bucureştiului pentru respectarea drepturilor specifice ale
    persoanelor aparţinând minorităţii române de pe întreg teritoriul Republicii
    Serbia, în special în ceea ce priveşte accesul la educaţie, mass-media şi
    serviciul religios în limba română. Interlocutorii săi i-au prezent
    dificultăţile cu care se confruntă şi au adresat solicitări concrete de
    sprijin. România susţine aspiraţiile de integrare europeană ale Serbiei, dar
    solicită Belgradului un tratament conform standardelor comunitare pentru
    minorităţile naţionale.


    Europarlamentarul
    Mircea Diaconu solicită, într-o scrisoare deschisă adresată Preşedintelui şi
    Guvernului României, implicarea în rezolvarea problemelor privind încălcarea
    drepturilor românilor din afara frontierelor. Prezentând câteva dintre
    aspectele semnalate de participanţii la o audiere publică pe care a găzduit-o
    recent la Parlamentul European, referitoare la drepturile românilor care
    trăiesc în Serbia, Ucraina, Bulgaria, Republica Moldova, Albania, Grecia,
    Croaţia, Ungaria, Mircea Diaconu, vicepreşedinte al Comisiei pentru cultură şi
    educaţie din Parlamentul European, solicită autorităţilor române, în numele
    comunităţilor istorice româneşti din afara frontierelor, să reacţioneze pentru
    a opri fenomenele de alienare şi asimilare forţată a acestor comunităţi şi
    deteriorarea elementelor lor de cultură, limbă şi istorie. Concluzia
    mărturiilor expuse este că, deşi politica României în ceea ce priveşte
    protejarea drepturilor minorităţilor aflate pe propriul teritoriu este
    recunoscută ca fiind printre cele mai avansate în Europa, comunităţile
    româneşti din afara graniţelor nu beneficiază, din păcate, de un tratament
    asemănător, ci de unul aflat în continuă degradare, se mai spune în scrisoarea
    făcută publică miercuri. Europarlamentarul precizează că demersurile
    autorităţilor pentru a preveni astfel de situaţii trebuie făcute în mod coerent
    de România, ca stat membru al Uniunii Europene, cu toate drepturile aferente şi
    cu toată autoritatea conferite de această calitate.

  • Zidul de incintă al Cetății Medievale Sighișoara s-a prăbușit pe o porțiune de aproape 5 metri

    Zidul de incintă al Cetății Medievale Sighișoara s-a prăbușit pe o porțiune de aproape 5 metri

    Potrivit primarului
    Sighișoarei, Ovidiu Mălăncrăvean, întrucât cetatea este pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO au fost
    contactați specialiștii de la Institutul Naţional al Patrimoniului, dar până în
    prezent aceștia nu au dat nicio soluție.


    Mai
    mult, problemele cetății nu se opresc aici, o altă porțiune de circa 10 metri e
    în pericol iminent să se prăbușească.


    Specialiști
    au stabilit că pericolul vine de la infiltrațiile de apă în zidurile seculare
    ale cetății, ca și de la ciclurile îngheț-dezgheț care macină construcția.


    Problema
    recentei prăbușiri a zidului cetății medievale a suscitat atenția
    eurodeputatului independent Mircea Diaconu, în calitate de vicepreședinte al
    Comisiei pentru Educație și Cultură din cadrul Parlamentului European.


    În urmă cu o săptămână acesta a fost prezent
    la Sighișoara, la o dezbatere publică la care au participat reprezentanți ai
    autorităților locale, ai presei și ai societății civile. Eurodeputatul a sugerat soluţia
    accesării de fonduri europene direct, pe proiecte mari, care să implice atât
    zidurile cetății, cât și centrul istoric al orașului:     Trebuie să folosiți faptul că a căzut zidul, că e această urgență, ca să puteți accelera procesul pe tot situl, adică o renovare care poate dura și 20 de ani. bDar gândirea poate să fie pe termen lung, și pe chestiuni mari. ( ) Nu numai pe cetate, ci pe zonă, trebuie proiecte mari, de identitate unitară, de trasee europene, de unde vă puteți obține finanțare direct. Încercați să jucați tare, comportați-vă ca motorul întregii zone.







    Reamintim
    că anul 2018 a fost desemnat Anul European al Patrimoniului Cultural, iar prin
    această inițiativă oficialii UE își doresc ca la nivelul statelor membre să se
    valorifice mai bine imensul potențial al patrimoniului cultural.


    El poate genera creștere economică și
    locuri de muncă și stă la baza schimburilor culturale ale Europei cu restul
    lumii.


    Merită menționat că patrimoniul
    cultural reprezintă unul din principalele sectoare spijinite prin programul
    Europa Creativă    .


    În afară de el, în acest an se pot obține
    finanțări în domeniul patrimoniului cultural și prin intermediul programelor
    Erasmus+, Europa pentru cetățeni, Orizont 2020 sau alte programe europene.


    Mai merită reținut că proiectele
    desfășurate în statele membre de către municipalități sau regiuni pot fi
    completate și prin programe transnaționale finanțate de UE.




  • A fost lansat Anul European al Patrimoniului Cultural

    A fost lansat Anul European al Patrimoniului Cultural

    2018 este Anul European al Patrimoniului Cultural, declarat printr-o decizie a Parlamentului European şi a Consiliului European. Lansat oficial și la Bucureşti, el va aduce în faţa românilor mii de evenimente prin care patrimoniul cultural al Europei va putea fi cunoscut mai bine. Cu un buget de 8 milioane de euro, acțiunea contribuie la educarea şi informarea publicului. Şefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Angela Cristea a declarat: “Organizăm acest an european pentru că noi considerăm că patrimoniul nu este un produs de lux, dacă vreţi, numai în răspunderea autorităţilor publice şi poate se mai duce la un muzeu sau la un concert sau la operă cineva care este interesat sau care are mai mulţi bani. Vrem să ne asigurăm că patrimoniul cultural este la îndemâna oricui. Sunt multe acţiuni gratuite, la care oamenii pot să participe şi, în acelaşi timp, vrem să promovăm o definiţie foarte democratică, foarte largă a patrimoniului European.”



    În aprilie 2017, legislativul comunitar aproba un raport pe aceasta temă elaborat de eurodeputatul român Mircea Diaconu, vicepreşedinte al Comisiei pentru Cultură şi Educaţie din Parlamentul European. El a oferit mai multe amănute despre desfăşurarea Anului European al Patrimoniului Cultural: “Derularea e în cursul anului 2018 ceea ce înseamnă expunere, expoziţie, etalare a ceea ce consideră statul membru respectiv că îl reprezintă, îl identifică pe patrimoniu. Folosind patrimoniul său, cu tenta identităţii naţionale, primordial, în libertate absolută, în acest puzzle european va fi promovat fiecare stat membru, ce face, ce va expune. Acest an este ofertant, mai ales pentru România care are foarte multe lucruri nespuse, neştiute despre sine. Cred că e un moment extrem de important pentru noi. Poate izbutim să facem acest gen de pas, să ne aşezăm faţă în faţă cu celelate state, cu ceva în mâna, cu ceva pe masă care înseamnă patrimoniu, înseamnă istorie, înseamnă cultură, ceva cu care suntem competitivi şi măcar în acest domeniu am putea fi percepuţi ca o mare naţiune, printre cele mai puternice naţiuni cultural, vorbind, din Europa.”



    Programul se desfăşoară sub sloganul “Patrimoniul nostru, la confluenţa dintre trecut şi viitor” şi reprezintă o excelentă oportunitate de a cunoaşte şi de a înţelege rolul patrimoniului cultural al Europei în promovarea sentimentului de apartenenţă la un spaţiu comun. Pe tot parcursul anului vor fi organizate evenimente, campanii de informare, educare şi sensibilizare, care să-i determine pe cetăţeni să se implice în acţiuni de protejare a patrimoniului cultural. Obiectivul este de a contribui la declanşarea unei schimbări reale în modul în care este apreciat, protejat şi promovat patrimoniul, astfel încât acest an să aducă beneficii pe termen lung cetăţenilor europeni.

  • Anul European al Patrimoniului Cultural

    Anul European al Patrimoniului Cultural

    2018 este Anul European al Patrimoniului Cultural, declarat printr-o decizie a Parlamentului European şi a Consiliului European. In aprilie 2017, legislativul comunitar a aprobat un raport pe aceasta temă elaborat de eurodeputatul român Mircea Diaconu, vicepreşedinte al Comisiei pentru Cultură şi Educaţie din PE. Intr-un interviu pentru Radio România Internaţional, Mircea Diaconu a dat detalii despre desfăşurarea acestul an:


    “Derularea e în cursul anului 2018 ceea ce înseamnă un fel de expunere, expoziţie, etalare a ceea ce consideră statul membru respectiv că îl reprezintă, îl identifică, pe patrimoniu şi folosind patrimoniul său, cu tenta identităţii naţionale, primordial, în libertate absolută, şi în acest puzzle euroepan va fi promovat, fiecare stat membru ce face, ce va expune. Acest an este ofertant, mai ales pentru România care are foarte multe lucruri nespuse, neştiute despre sine. Cred că e un moment extrem de important pentru noi. Poate izbutim să facem acest gen de pas, să ne aşezăm faţă în faţă cu celelate state, cu ceva în mâna, cu ceva pe masă care înseamnă patrimoniu, înseamnă istorie, înseamnă cultură, ceva cu care suntem competitivi şi măcar în acest domeniu am putea fi percepuţi ca o mare naţiune, printre cele mai puternice naţiuni cultural, vorbind, din Europa”.



    Programul se desfăşoară sub sloganul “Patrimoniul nostru, la confluenţa dintre trecut şi viitor” şi reprezintă o excelentă oportunitate de a cunoaşte şi de a înţelege rolul patrimoniului cultural al Europei în promovarea sentimentului de apartenenţă la un spaţiu comun. Pe parcursul acestui an vor fi organizate evenimente, campanii de informare, educare şi sensibilizare, care să-i determine pe cetăţeni să se implice în acţiuni de protejare a patrimoniului cultural. CE, în colaborare cu Consiliul Europei, UNESCO şi alţi parteneri, va derula 10 proiecte cu impact pe termen lung.



    Se vor desfăşura activităţi în şcoli, de căutare a unor soluţii inovatoare pentru reutilizarea clădirilor de patrimoniu sau de combatere a traficului de bunuri culturale. Obiectivul este de a contribui la declanşarea unei schimbări reale în modul în care ne apreciem, ne protejăm şi ne promovăm patrimoniul, astfel încât acesta an să aducă beneficii pe termen lung cetăţenilor. Anul European al Patrimoniului Cultural are un buget alocat de 8 milioane euro.



    Patrimoniul cultural include monumente, situri, tradiţii, cunoştinţe şi forme de expresie ale creativităţii umane transmise de la o generaţie la alta, precum şi colecţii păstrate şi gestionate în muzee, biblioteci şi arhive. Cu 453 de situri înscrise, Europa reuneşte aproximativ jumătate din monumentele înscrise pe lista patrimoniului mondial al UNESCO.

  • S-a dublat pragul de finanţare pentru proiecte de restaurare a obiectivelor de patrimoniu

    S-a dublat pragul de finanţare pentru proiecte de restaurare a obiectivelor de patrimoniu

    La mijlocul
    acestei luni, Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) din Parlamentul European a votat, la
    Strasbourg, în favoarea revizuirii a două limite de finanțare pentru proiectele
    de restaurare a obiectivelor de patrimoniu.


    Comisia răspundea, astfel, solicitării
    formulate de eurodeputatul Mircea Diaconu în raportul său Spre o abordare
    integrată a patrimoniului cultural european, document adoptat de Parlamentul
    European în urmă cu doi ani.


    Astfel, pragul pentru monumentele de
    patrimoniu național a fost ridicat de la cinci la 10 milioane de euro, iar
    pentru monumentele de pe lista UNESCO acesta a fost rectificat de la 10 la 20
    milioane de euro.


    Europarlamentarul român, în calitate de
    vicepreşedinte
    al Comisiei pentru Educaţie şi Cultură şi totodată raportor pe probleme de
    patrimoniu cultural, a explicat că limitele de finanțare
    anterioare au fost impuse în mod artificial de Comisia Europeană, în practică
    ele blocând proiecte de restaurare care ar fi putut beneficia de fondurile
    alocate în acest sens.

    Mai
    mult, la nivel de strategie pe termen lung, dacă operatorii culturali nu puteau
    accesa fonduri pe linia politicii de coeziune, sumele rămâneau nealocate,
    oferind Comisiei posibilitatea de a propune și mai puține fonduri pentru
    cultură și patrimoniu în următorul cadru financiar.


    Mircea Diaconu a mai subliniat imporatanța conservării și
    promovării moștenirii culturale, care este importantă nu doar pentru
    identitatea noastră, ci și pentru
    potențialul său economic: Este necesar să întreținem aceste puncte de
    patrimoniu. Să le putem da generațiilor următoare în bună stare este extrem de
    important. Pe de altă parte, sunt exemple de bune practici în domeniu, în toată
    Europa, sunt regiuni întregi care s-au revigorat, și-au găsit calea sau
    dezvoltarea bazându-se pe puncte de patrimoniu creînd locuri de muncă.





    Eurodeputatul român a mai
    ținut să sublinieze că 2018 va fi Anul patrimoniului, iar asta va fi un prilej de a etala ceea ce
    avem mai bun în istoria noastră, în patrimoniul fiecăreia dintre națiuni și de
    ne prezenta fiecare identitatea, care este până la urmă rezultatul istoriei
    noastre comune europene: Va fi un prilej de a ne cunoaște unii pe ceilalți prin intermediul
    patrimoniului, un prilej de a ne etala ce avem mai bun în istoria noastră, în
    patrimonial fiecărei națiuni.



  • Jurnal românesc – 12.05.2017

    Jurnal românesc – 12.05.2017

    Ambasadorii României în Tunisia şi Republica Moldova, Dan Stoenescu şi Daniel Ioniţă, au primit cea mai înaltă distincţie Rotary pentru sprijinul acordat românilor din afara graniţelor şi proiectelor internaţionale
    ale Fundaţiei Rotary. Evenimentul a avut loc în cadrul Conferinţei
    Districtuale de la Tulcea, din perioada 11-14 mai. Ambasadorul României în
    Republica Tunisiană este diplomat din 2007. În perioada 2015-2016, Dan
    Stoenescu a deţinut funcţia de ministru delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni în Ministerul de Externe. Este membru
    fondator al asociaţiei Liga Tinerilor Români de Pretutindeni şi al Centrului pentru Educaţie Democratică. La rândul său, ambasadorul
    din Republica Moldova, Daniel Ioniţă,
    este diplomat de carieră. Din
    ianuarie 2015 până în iulie 2016 a ocupat funcţia de secretar de stat pentru afaceri
    strategice la Ministerul Afacerilor Externe.




    În cadrul
    campaniei Dialog
    pe teme consulare – 2017    , care se desfăşoară la Beirut, în perioada
    11-13 mai, este organizată o reuniune regională consulară la care participă
    reprezentanţi ai misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare din mai multe ţări,
    printre care Liban, Qatar, Belarus, Federaţia Rusă şi Republica Moldova. Sesiunea de lucru este condusă de
    secretarul de stat, George Ciamba, şi de secretarul general Cosmin Dinescu. Discuţiile
    vizează, între altele, aspecte legate de valorificarea instrumentelor de
    comunicare în relaţia cu cetăţenii
    români.




    România va
    pregăti, din acest an, un proiect naţional de identitate culturală şi de
    patrimoniu, având în vedere că 2018 a fost desemnat An european al
    patrimoniului cultural. Europarlamentarul Mircea Diaconu a prezentat, la
    Reşiţa, un raport pe această temă, care a fost votat de plenul Parlamentului
    European. El a explicat, cu acest prilej, ca se vor face studii, politici
    culturale, politici de patrimoniu pentru viitor şi vor avea loc dezbateri pe
    aceasta temă. Comunităţile locale din România sunt invitate să creeze grupuri
    de lucru, pentru ca împreună cu autorităţile, să se definească identitar.




    Vă reamintim că Ziua Românilor de
    Pretutindeni va fi sărbătorită pe 28 mai. Evenimentul va fi dedicat educaţiei
    şi se va concentra pe limba română ca element esenţial în păstrarea şi
    afirmarea identităţii etnice şi lingvistice a românilor din afara graniţelor.
    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni de la Bucureşti doreşte să realizeze
    un maraton media al limbii române prin difuzarea unor materiale cu
    această tematică, în acest sens urmând să pună la dispoziţia presei o bază de
    date cu şcolile duminicale coordonate de asociaţiile sau bisericile româneşti,
    cursurile susţinute de asociaţiile reprezentative şi cele organizate cu
    susţinerea Institutului Limbii Române.

  • Patrimoniul cultural european

    Patrimoniul cultural european

    2018 va fi Anul European al Patrimoniului Cultural. Aşa a decis Parlamentul european, aporbând un raport elaborat de românul Mircea Diaconu. Cunoscut şi apreciat actor, Mircea Diaconu a candidat şi şi-a câştigat locul în forul parlamentar european ca independent, bucurându-se de o uriaşă susţinere din partea românilor, alegătorii săi. Iată, deja, două direcţii, activitatea culturală şi popularitatea, din care iniţiativa europarlamentarului Mircea Diaconu capătă profunzime. “Trebuie să ne aşezăm, toate instituțiile europene, în fața cetățenilor pentru că dacă ceva nu a mers bine în tot acest timp, acel ceva este relația între Bruxelles şi cetățenii Europei.



    Datoria noastră pe mai departe, şi în primul rând a Parlamentului European, care este ales de către cetățeni, e tocmai aceea de a reface această legătură fundamentală”, a fost una dintre primele declaraţii ale lui Mircea Diaconu. În scurt timp, el va reface turul României în formula realizată în anul 2014, când era candidat independent la un loc în Parlamentul european. Atunci, Mircea Diaconu a mers prin toată ţara, de multe ori fiind chemat în anumite localităţi, şi a discutat cu oamenii despre problemele lor şi ce poate face un reprezentant în forul european.



    Ca şi atunci, Mircea Diaconu caută tocmai apropierea de cetăţeni, de viaţa reală în România, în Europa, pentru o activitate reprezentativă eficientă. O iniţiativă concretă şi foarte elocventă a sa este “Harta patrimoniului rănit”, din România, realizat cu ajutorul voluntarilor din întreaga ţară. Este un instrument direct de descoperire a acestui patrimoniu aflat în pericol de dispariţie iremediabilă, prin implicarea cetăţenilor şi responsabilizarea autorităţilor tocmai în domeniul căruia Parlamentul european îi va dedica anul ce vine. În timpul dezbaterilor, subliniind implicarea deosebită a factorilor europeni de decizie în promovarea iniţiativei, europarlamentarul Mircea Diaconu sublinia calitatea de spaţiu comun al Europei culturii şi patrimoniului.



    “Ceea ce mă încântă deja, spunea Diaconu, este faptul că, în 2018, vom avea prilejul ca noi, cetățeni, state, instituții europene, asociații, structuri de toate felurile din domeniu, să ne etalăm ce avem mai bun în țările noastre, ceea ce ne reprezintă ca identitate națională. Concluzia finală a acestui an este că elementul european va apărea în toate aceste manifestări naționale, ceea ce va demonstra că suntem într-adevăr un spațiu unitar, construit în mulți ani, ba chiar într-o mie de ani, printr-o istorie comună, nişte experiențe comune, unele bune, altele nu foarte bune sau nefericite. Cert este că astăzi suntem un spațiu comun. Aceasta sigur va fi concluzia acestui An al patrimoniului”.



    În raportul care a susţinut declararea lui 2018 drept An European al Patrimoniului Cultural, se menţionează că acesta va contribui la promovarea rolului patrimoniului cultural european drept componentă fundamentală a diversității culturale şi a dialogului intercultural. De asemenea, este avut în vedere şi potenţialul economic, direct şi indirect, al patrimoniului cultural, care este şi un element important al dimensiunii internaționale a UE, dezvoltând interesul țărilor partenere în patrimoniul şi expertiza Europei. Continentul european este leagănul unei istorii îndelungate şi bogate, al unei culturii esenţiale pentru mersul omenirii şi creatorul unei imense bogăţii culturale, al unui patrimoniu inestimabil. O societate civilizată îşi cunoaşte şi îşi respectă cultura şi civilizaţia, rodul unor frământări şi acumulări îndelungate. De aceea, o societate dezvoltată are datoria păstrării şi punerii în lumină a culturii sale, a patrimoniului material sau spiritual pe care l-a moştenit

  • Jurnal românesc – 14.09.2016 UPDATE

    Jurnal românesc – 14.09.2016 UPDATE

    Astăzi a fost ultima zi în care cetăţenii români din străinătate s-au mai putut înscrie în Registrul Electoral, până la ora 24:00 a ţării în care locuiesc, în perspectiva alegerilor parlamentare din 11 decembrie. Potrivit datelor centralizate de Autoritatea Electorală Permanentă, peste 10 de mii de solicitări au fost validate. Dintre acestea, peste 7.200 se referă la votul prin corespondenţă, iar circa 2.800 la votul în secţii. Vor fi înfiinţate cinci secţii suplimentare, în urma solicitărilor făcute de minim 100 de alegători, în Republica Moldova, la Bardar, Căuşeni, Carabetcova şi Soroca, şi în Spania, la Tarancon. Sunt şanse să se atingă acest prag şi în Marea Britanie, la Luton, de unde, până la ora 9:00 a zilei de miercuri, au fost primite peste 90 de solicitări. Ministerul de Externe aminteşte că, la cinci zile de la expirarea termenului de înscriere în Registrul Electoral, cetăţenii români care s-au înscris cu opţiunea de vot prin corespondenţă pot verifica online, la adresa www.registrulelectoral.ro, dacă au fost înregistraţi. După înscrierea în Registrul Electoral, alegătorii care au optat pentru a-şi exercita votul prin corespondenţă vor primi acasă, prin Poşta Română, cu confirmare de primire, cel mai târziu cu 30 de zile înaintea datei alegerilor, documentele necesare votării. MAE precizeaza că alegătorul care a confirmat primirea documentelor necesare votării prin corespondenţă nu îşi poate exercita dreptul de vot în cadrul unei secţii de votare.



    Curtea Constituţională a României (CCR) a respins, miercuri, sesizarea Guvernului privind Legea salarizării unitare pentru personalul plătit din fonduri publice, care prevede, între altele, acordarea unui spor de 15% celor cu titlu de doctor. Executivul susţine că un astfel de act normativ ar putea genera interpretări şi o aplicare subiectivă. În plus, Guvernul reclamă că textul referitor la majorarea cu 10% a salariului pentru cei din instituţii de stat ar avea un impact financiar care nu poate fi acoperit din buget. Curtea a admis, în schimb, sesizarea Executivului în privinţa majorării salariilor pentru angajaţii din Ministerul Transporturilor. Potrivit CCR, actul normativ discriminează alte categorii de funcţionari şi vine în contradicţie cu principiul egalităţii în drepturi, reglementat de Legea fundamentală.



    Ministerul Finanţelor Publice vrea să suplimenteze cu 500 milioane lei plafonul pentru “Prima Casă”. Ministerul vizează elaborarea, în premieră, a unei strategii pe termen mediu pentru acest program. Anca Dragu, ministrul de resort, precizează ca strategia va fi corelată cu “Strategia locuirii”, elaborată de Ministerul Dezvoltării şi aflată în consultare publică. Strategia este menită să asigure transparenţa şi predictibilitatea solicitată atât de beneficiarii programului, cât şi de dezvoltatorii de locuinţe şi de instituţiile de credit.



    Eurodeputatul Mircea Diaconu, Vice-Preşedinte al Comisiei pentru Cultură şi Educaţie a Parlamentului European, a fost desemnat ca raportor pe subiectul “Anul European al Patrimoniului” 2018. “Cu eforturi substanţiale şi cu sprijinul colegilor, am reuşit să convingem Comisia Europeană de importanţa unui an european dedicat patrimoniului cultural. Comisia Europeană nu prevede, însă, un buget pentru acest proiect, sugerând finanţarea sa din programul Europa Creativă, principala sursă UE pentru sectoarele culturale şi creative din Europa”, spune dl. Diaconu. Mircea Diaconu a depus deja cu succes patru amendamente privind bugetul general al Uniunii Europene pentru exerciţiul financiar 2017, cerând, printre altele, instituirea garanţiilor bugetare necesare pentru activităţile pregătitoare prevăzute în contextul Anului European al Patrimoniului cultural (2018). “România are un bagaj patrimonial uriaş, care este nefolosit, uitat, neadministrat. Mă voi lupta, în următoarele luni, pentru o finanţare adecvată pentru Anul European al Patrimoniului, cu speranţa că acest proiect va stimula şi ţara noastră”, a spus Mircea Diaconu.

  • Raport privind Patrimoniul cultural european

    Raport privind Patrimoniul cultural european

    Mircea Diaconu, în calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru Cultură și Educație (CULT) a PE a prezentat, în ședința Comisiei Europene, proiectul de raport referitor la o abordare integrată a patrimoniului cultural european.



    Printre solicitările incluse în raport se numără desemnarea unui An European al Patrimoniului cultural și înfiinţarea unui portal unic cu informaţii despre toate sursele de finanţare europene pentru patrimoniul cultural și asigurarea unui controlului de calitate în cadrul proiectelor europene. Totodată, Mircea Diaconu a cerut revizuirea pragului de 5 milioane de euro, fixat pentru proiectele de restaurare.



    Documentul mai cuprinde o serie de recomandări ale Parlamentului European în legătură cu politica în domeniul patrimoniului cultural, precum și prezentarea unor probleme urgente ale sectorului şi soluţii pentru rezolvarea acestora.


    Raportul Diaconu va fi supus votului comisiei CULT în luna iunie, urmând să fie votat în plenului Parlamentului European, în septembrie.

  • Interviu cu eurodeputatul Mircea Diaconu

    Interviu cu eurodeputatul Mircea Diaconu

    Mircea Diaconu, ALDE, Vicepreşedinte al Comisiei pentru cultură și educație a Parlamentului European, este raportor pe Raportul “Către o abordare integrată a patrimoniului cultural european”. Tocmai a terminat proiectul de raport, care va fi discutat în 23 martie în Comisia pentru cultură și educație (CULT), votat în CULT 16 iunie şi în plen la Strasbourg, în septembrie.






    Raportul propune o nouă strategie pentru politica europeană din domeniul patrimoniului cultural şi face o serie de recomăndari concrete, între care:




    – introducerea unui mecanism de control al calităţii în proiectele de restaurare a patrimoniului cultural finanţate prin fondurile europene;

    – eliminarea (sau măcar revizuirea) barierei de 5 milioane de euro pentru proiectele de patrimoniu cultural finanţate din FEDER;

    – crearea de căi legale prin care comunitatea locală, societatea civilă şi mediul privat să se poată implica activ în protejarea patrimoniului cultural (aşanumita “guvernanţă participativă”), desigur dublate de un sistem de control al calităţii;

    – desemnarea unui An european al patrimoniului cultural, cu un buget pe măsură.



    În acelaşi timp, Mircea Diaconu este raportor din partea ALDE pe avizul CULT pe TTIP (Acordul Comercial Transatlantic). Poziţia clară este aceea de a susţine “excepţia culturală” în TTIP.

  • Mircea Diaconu, amintiri despre decembrie 1989

    Mircea Diaconu, amintiri despre decembrie 1989

    Europarlamentarul Mircea Diaconu a povestit, la sediul Parlamentului European, câteva dintre amintirile sale despre Revoluția Română din decembrie 1989, astfel fiind înregistrată o primă contribuție la campania Europeana 1989, proiect aflat în desfășurare în mai multe state europene în care se marchează împliniriea a 25 de ani de la evenimentele revoluționare ce au dus la căderea Cortinei de Fier în Europa. Campania constă în colectarea şi publicarea, pe site-ul www.europeana1989.eu, a unor amintiri, povestiri, copii ale unor fotografii și documente personale scrise și în format audio-video din timpul Revoluției desfășurate în 1989, toate acestea fiind menite să ajute tânăra generație în înţelegerea unor evenimente care au marcat profund destinul Europei.


    În acele zile, am purtat, asta e, așa m-a prins Revoluţia, o geacă, cum purta toată lumea atunci. Când s-a terminat povestea asta și am ajuns acasă, mi-am dat seama că era pătată, cred că de la tanc, pentru că m-am urcat pe tanc cu alții și așa am intrat în Piața Comitetului Central și așa am intrat în Comitetul Central, pe tancuri. Aceasta este geaca, iată, v-o arăt. Mi-a rămas, țin la ea și o voi păstra, o vor păstra și copiii mei ca o amintire. Iar petele acelea, nu știu nici azi dacă sunt de motorină de la tanc, dacă sunt altfel de pete, nu știu. Cert este că din acele nopți, cu atât am rămas, cu acele pete și cu această geacă și din păcate cu foarte multe speranțe neîmplinite.”



    Mircea Diaconu vorbește, în mărturia sa, și despre ceea ce le spunea forțelor de ordine când se aflau față în față cu tinerii ieșiți în stradă. Pentru că eram un actor foarte cunoscut și, mă rog, toți mă știau, treceam de barajele de scutieri înarmați și cum vedeam sau simțeam că unul dintre ei pare a fi un șef, un comandant, mă duceam încet lângă el și îi spuneam: <>. Dacă cei mai mulți dintre scutieri nu scoteau o vorbă și nu reacționau la ceea ce le spunea Mircea Diaconu, a existat totuși și o excepție. “Unul singur, după ce am spus lucrul acesta, cât de cât, așa, discret, a întins mâna către mine, m-a apucat de mână și mi-a cerut buletinul, ceea ce însemna că mă reține. Atunci m-am prefăcut că mă strigă cineva, m-am smuls din mâna lui şi am plecat de acolo cu o frică năpraznică”.




    Europarlamentarul român a evocat şi momentele din seara anterioară fugii dictatorului, când în Piaţa Universităţii se strânseseră foarte mulți tineri care rezistau pe baricadă. Se făcuse o barieră, venise noaptea şi erau două tabere în faţă. Tabăra care avea arme și tancuri a început, la un moment dat, să tragă cu gloanţe trasoare, ceea ce înseamnă gloanțe care luminează, vizibile și trăgeau în sus, ca să ne sperie. Coborau tirul de gloanțe din ce în ce mai jos, deasupra și asupra noastră și atunci noi am început să ne aplecăm. Nu știu, era o frică animalică, pur şi simplu, până m-am lipit de asfalt și m-am târât pur și simplu ca să mă ascund după o clădire, după care am fugit… A doua zi însă, într-adevăr, tot orașul a plecat către centru. Erau fabrici mari, uzine mari în care lucrau mii de oameni, mii și mii de oameni au plecat, au deschis porțile, pentru că șefii lor, directorii lor, primiseră comandă să sudeze porțile fabricilor, să nu iasă oamenii afară. Au rupt porțile, au trecut și au plecat către centru. O masă uriașă de oameni venea către centru. Acesta a fost momentul, pe la ora 11, a doua zi, pe 22 decembrie, când a fost foarte limpede că vom învinge.”

  • La semaine du 16 au 21 juin 2014

    La semaine du 16 au 21 juin 2014

    Le gouvernement roumain a donné son feu vert à la réduction des charges patronales en l’absence d’un accord des grands bailleurs de fonds internationaux



    Le gouvernement de Bucarest a approuvé un projet de loi visant la réduction de 5% des charges patronales à partir du 1er octobre. Le projet sera renvoyé au Parlement avant d’être promulgué par le chef de l’Etat. Le premier ministre roumain Victor Ponta a assuré que tous les objectifs macroéconomiques convenus avec les créditeurs extérieurs seront respectés, même si les bailleurs de fonds n’ont pas approuvé cette décision. Et Ponta d’ajouter que son cabinet dispose de l’argent nécessaire pour la mise en œuvre du projet de loi dont l’impact sur le budget s’élèverait, selon lui, à quelque 190 millions d’euros, au premier trimestre de l’année. La confédération syndicale Cartel Alfa affirme que la mesure de réduire les charges patronales augmenterait en fait les profits des multinationales et réduirait les contributions au système de pensions de retraite. En réplique, le premier ministre affirme que le budget n’aura pas à souffrir, les pertes allant être comblées en récupérant les dettes des compagnies en défaut de paiement. Le président du Conseil Fiscal, Ionut Dumitru, le contredit et opine qu’une telle solution n’est pas viable puisque les dettes ne se récupèrent qu’une seule fois par an et souvent à hauteur de seulement 30%.



    La cotation en Bourse du paquet majoritaire d’actions de la compagnie Electrica – le plus grand processus de ce type du marché roumain des capitaux



    L’appel d’offre pour la vente de 51% des actions appartenant au distributeur roumain d’électricité, Electrica, a commencé le lundi, 16 juin et se déroulera jusquau 25 juin. Le gouvernement roumain a décidé de faire coter en Bourse la compagnie, souhaitant obtenir au moins 435 millions d’euros pour le paquet mentionné, dont 85% des actions s’adressent aux investisseurs et 15% aux personnes physiques. Le prix d’une action va de 2,5 à 3 euros. En plus, dans une tentative de rendre encore plus attrayantes les actions, l’Etat a décidé d’offrir des réductions. Les investisseurs qui achèteront entre 1000 et 20.000 actions se verront offrir une réduction de 5%.



    L’Agence Nationale d’Intégrité de Roumanie conteste le mandat de député européen du Roumain Mircea Diaconu



    L’Agence Nationale d’Intégrité de Roumanie a demandé au Parlement Européen de ne pas valider le mandat de député européen du Roumain Mircea Diaconu, constatant que celui-ci se trouve en situation d’incompatibilité. L’Agence a présenté un recours contentieux devant la Cour d’Appel Bucarest, demandant l’annulation de la Décision du Bureau Electoral Central qui avait attribué un mandat au candidat indépendant Mircea Diaconu. Selon l’Agence Nationale d’Intégrité, les tribunaux avaient permis à M. Diaconu de se présenter au scrutin européen du 25 mai, bien que le Bureau eût rejeté sa candidature. L’Agence souligne également qu’une décision définitive de la Haute Cour de Cassation et de Justice confirmait la situation d’incompatibilité de Mircea Diaconu, qui ne pouvait donc pas occuper un poste ou une fonction publique.



    L’attaque contre un adolescent roumain d’ethnie rom en France a suscité une vive émotion dans l’espace public.



    Le ministère roumain des affaires étrangères a demandé aux autorités françaises d’éclaircir au plus vite les circonstances de l’agression perpétrée dans la banlieue parisienne contre Darius, un adolescent de 16 ans d’ethnie rom. Kidnappé par 12 hommes, le vendredi dernier, du campement de fortune qu’il habitait, il a été séquestré, battu à mort et abandonné. Le jeune en question était soupçonné d’avoir commis plusieurs cambriolages. La diplomatie de Bucarest estime que ces actes d’une violence extrême contre les ressortissants européens, les Roumains y compris, sont en quelque sorte le résultat des attitudes publiques xénophobes, parfois même racistes, de plus en plus présentes dans les approches de certains politiques de l’espace communautaire. Les autorités françaises ont publiquement condamné cette agression et ouvert une enquête. Les organisations de défense des droits humains ont exprimé leur indignation et dénoncé la stigmatisation que subit la communauté rom.



    Un scandale de corruption à haut niveau secoue la Roumanie et non seulement



    Le président de la Roumanie, Traian Băsescu, s’est publiquement défendu, rejetant toute implication dans l’affaire où son frère cadet, Mircea Băsescu, est accusé par les procureurs anti-corruption de trafic d’influence. Le président de la République a assuré qu’il n’interviendrait auprès d’aucune institution de l’Etat pour protéger son frère. Selon les procureurs, Mircea Băsescu a perçu 250 mille euros en échange de la promesse d’influencer la décision de justice attendue dans le procès de tentative de meurtre dont faisait l’objet un chef de clan mafieux.



    La Roumanie ne sera pas touchée, dans les six prochains mois, par la suspension des livraisons de gaz russe vers l’Ukraine voisine, affirment les autorités de Bucarest.



    Le premier ministre Victor Ponta a déclaré que la Roumanie est moins menacée par la suspension des livraisons de gaz russe vers l’Ukraine voisine, vu qu’elle a sa propre production de gaz et dispose de réserves suffisantes pour les six prochains mois. Selon lui, il n’y aura pas de problèmes d’approvisionnement en gaz de la population et des entreprises. Le ministre de l’énergie, Răzvan Nicolescu, a déjà pris des mesures supplémentaires, en sollicitant aux compagnies d’extraction d’ajourner les éventuels travaux de révision des sondes pétrolières, afin d’assurer une production maximale de gaz. Les autorités de Bucarest prennent en compte d’autres variantes aussi pour assurer la sécurité énergétique du pays. Parmi elles, l’exploitation des ressources de gaz de la Mer noire. (Trad. Ioana Stancescu, Mariana Tudose)

  • Retrospectiva săptămânii 15.06 – 21.06.2014

    Retrospectiva săptămânii 15.06 – 21.06.2014

    Reducerea CAS a fost aprobată de guvernul român, fără aprobarea creditorilor internaţionali


    Proiectul de lege privind reducerea cu 5%, de la 1 octombrie, a contribuţiilor asigurărilor sociale la angajator a fost aprobat de Guvernul de la Bucureşti. El urmează sa fie adoptat în Parlament şi promulgat de şeful statului. Premierul Victor Ponta a dat asigurări că toate ţintele macroeconomice convenite cu creditorii externi ai României — FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, care nu au fost de acord cu reducerea CAS, vor fi respectate. Ponta susţine că există banii necesari pentru introducerea măsurii şi a menţionat că impactul bugetar va fi de circa 190 de milioane de euro în ultimul trimestru al anului. Confederaţia sindicală Cartel ALFA consideră că măsura ar creşte, de fapt, profiturile nete ale companiilor multinaţionale şi ar reduce contribuţia la sistemul de pensii micşorând, astfel, bugetul asigurărilor sociale. Premierul spune că bugetul nu va fi afectat, pierderile urmând a fi compensate prin recuperarea datoriilor de la contribuabilii aflaţi în insolvenţă. Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru îl contrazice şi explică – statul nu se poate baza pe o astfel de măsură pentru că rata de recuperare în astfel de cazuri este, în medie, de 30%, şi în plus aceste sume se încasează o singură dată.



    Listarea la bursă a pachetului majoritar al companiei Electrica cel mai mare proces de acest fel de pe piaţa de capital din România


    Statul român a început listarea la bursă a 51% din acţiunile pe care le deţine la compania Electrica. Procesul, care se va încheia pe 25 iunie, este cel mai mare proces de listare la bursă de pe piaţa de capital din România. Statul şi-a propus să obţină minim 435 de milioane de euro. 85% din acest pachet sunt oferite investitorilor instituţionali, iar restul, 15%, personelor fizice, ca mici investitori. Preţul unei acţiuni variază între 2,5 si 3 euro. În încercarea de a face şi mai atractive acţiunile, statul a decis să ofere şi discounturi. Investitorii care vor achiziţiona între 1.000 şi 20.000 de acţiuni ale companiei care se ocupă cu distribuţia energiei electrice vor primi o reducere de preţ de 5%.



    Mandatul europarlamentarului român Mircea Diaconu este contestat de ANI atât în justiţia din România cât şi la Parlamentul European


    Agenţia Naţională de Integritate din România a solicitat Parlamentului European să nu valideze mandatul de europarlamentar al lui Mircea Diaconu, pentru că acesta s.ar află în incompatibilitate. De asemenea, ANI a depus la Curtea de Apel Bucureşti o acţiune în contencios administrativ prin care cere anularea deciziei Biroului Electoral Central privind atribuirea mandatului lui Diaconu, care a candidat ca independent la euroscrutin. ANI susţine că BEC a respins candidatura acestuia la europarlamentarele din 25 mai, dar instanţele de judecată i-au permis să candideze, fără însă ca judecătorii să se pronunţe şi asupra validării mandatului de membru în PE. ANI mai arată că Diaconu a fost declarat, printr-o decizie definitivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în stare de incompatibilitate, astfel încât el nu mai poate ocupa o funcţie sau o demnitate publică.



    Atacul căruia i-a căzut victimă, în Franţa, un adolescent român de origine romă a provocat emoţie în spaţiul public


    Ministerul de Externe de la Bucureşti a solicitat autorităţilor franceze să clarifice în cel mai scurt timp circumstanţele în care a avut loc agresarea unui tânăr român de etnie romă, la periferia Parisului. Darius, un adolescent de 16 ani, a fost răpit vinerea trecută, dintr-o tabără improvizată la periferia Parisului de 12 persoane, care l-au sechestrat, l-au bătut cu bestialitate şi apoi l-au abandonat. Atacatorii îl suspectau de comiterea unor spargeri de locuinţe. MAE considera că asemenea acte, de o violenţă extremă, cărora le cad victime cetăţeni europeni, inclusiv români, sunt într-o anume măsură şi rezultatul manifestării publice de atitudini xenofobe şi, adesea, rasiste, din ce în ce mai prezente în abordările unora dintre politicienii din spaţiul comunitar. Autorităţile franceze au condamnat public agresarea tânărului şi au deschis o anchetă. Organizatii de apărare a drepturilor omului şi ale minorităţilor şi-au exprimat indignarea şi au denunţat stigmatizarea la care este supusă comunitatea romă.



    Un alt scandal, de această dată de corupţie, cu implicare politică la nivel înalt a zguduit România şi nu numai


    Preşedintele României, Traian Băsescu, s-a apărat public şi a respins orice implicare într-un caz în care fratele său, Mircea Băsescu, este acuzat de procurorii anticorupţie de ”trafic de influenţă”. Într-o declaraţie la Palatul Cotroceni, preşedintele a dat asigurări că nu va interveni la nicio instituţie a statului pentru a-l proteja pe fratele său. Procurorii susţin că Mircea Băsescu ar fi primit mită 250.000 de euro în schimbul promisiunii că va determina o sentinţă favorabilă într-un proces intentat, pentru tentativa de omor, unui interlop.



    România nu va fi afectată în următoarele şase luni de sistarea livrărilor de gaze ruseşti către Ucraina vecină susţin autorităţile de la Bucureşti


    Premierul Victor Ponta a declarat că România este mai puţin ameninţată de sistarea de către Rusia a livrărilor de gaze către Ucraina vecină, întrucât dispune de o producţie internă şi are rezerve suficiente pentru următoarele şase luni. El a apreciat ca, în acest interval, nu vor apărea probleme legate de aprovizionarea cu gaze a populatiei si agentilor economici. Ministrul energiei, Răzvan Nicolescu, a luat, deja, măsuri suplimentare, solicitând companiilor extractive de gaze să-şi amâne eventualele lucrări de revizie la sonde, programate în această perioadă, pentru a produce la maximum. Autorităţie de la Bucureşti iau în calcul şi alte variante pentru asigurarea securităţii energetice pe termen lung a ţării. Una dintre ele este exploatarea resurselor de gaze din Marea Neagră.