Tag: Mircea Fechet

  • Rabla Plus, un buget record

    Rabla Plus, un buget record

    Încă pauperă în raport cu alte state membre ale Uniunii Europene, România are un parc auto dominat, statistic, de maşini vechi şi poluante, multe aduse, la mâna a doua, din Occident. Şi, de ani buni, autorităţile încearcă să amelioreze starea de lucruri prin aşa-numitul program Rabla, prin care şoferii sunt încurajaţi, cu diferite bonusuri, să renunţe la maşinile vechi şi să achiziţioneze unele noi, ce respectă normele ecologice. Încurajator e că, de pildă, nivelul achiziţiilor de vehicule electrice a urcat continuu. De la 39 de bucăţi în 2016 la peste 2.400 în 2020. În 2021 – peste 10.000, în 2023 – peste 11.000.

    În toţi aceşti ani, mai spun autorităţile, au fost finanţate peste 38.000 de autoturisme pur electrice. Ministerul Mediului de la Bucureşti a lansat, marţi, programul Rabla Plus 2024, care alocă un miliard de lei (echivalentul a circa 200 de milioane de euro), o sumă record, pentru autoturisme electrice şi plug-in hybrid.Fondurile alocate atât pentru persoane juridice, cât și pentru instituții de stat s-au epuizat în mai puțin de două ore de la lansarea programului, conform datelor analizate de presa economică.

    Programul Rabla pentru anul acesta a fost inaugurat de ministrul Mediului, Mircea Fechet, la fabrica Ford Otosan din Craiova , primul producător de vehicule electrice din România. Mircea Fechet: “Şi pentru că discutăm de acest buget-record de un miliard de lei, el se corelează foarte bine cu un alt element de noutate, la fel de important, respectiv faptul că aici, în România, la fabrica Ford, se va produce în curând primul autoturism electric. Este o veste extraordinară pentru calitatea aerului din România şi este o veste extraordinară, sunt convins, pentru economia românească, în general.” Sunt convins, mai afirmă ministrul Fechet, că unul dintre motivele principale pentru care românii au ales să achiziţioneze o maşină electrică a fost şi faptul că statul le-a acordat bonificaţii.

    Concernul turcesc este un investitor strategic în regiune, iar una din cele mai verzi fabrici ale companiei este cea din Craiova – susţine, la rândul său, preşedintele Ford Otosan România, Mujdat Tiryaki. Potrivit statisticilor furnizate de producător, la fiecare 61 de secunde o maşină părăseşte poarta fabricii din Craiova, unde se produc mai mult de 1.000 de motoare în fiecare zi. Tot la Craiova, preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu, Laurenţiu Neculaescu, a menţionat că programul Rabla Clasic a împlinit 20 de ani. În acest timp, ministerul Mediului a reuşit să scoată din circulaţie peste un milion de autovehicule vechi, poluanteşi s-au cumpărat peste 700.000 de maşini noi.

  • 15.01.2024 (mise à jour)

    15.01.2024 (mise à jour)

    Protestations – Le premier ministre roumain, Marcel
    Ciolacu, a appelé les chefs des ministères impliqués ces jours-ci dans les
    négociations avec les camionneurs et les fermiers à accélérer les procédures
    pour l’élaboration des actes normatifs censés solutionner les revendications
    des protestataires. Lors de la réunion de lundi, les ministres ont avancé le
    calendrier d’adoption des projets législatifs respectifs. L’Autorité de
    surveillance financière a annoncé être en train d’élaborer une série de mesures
    afin de réduire les tarifs des assurances automobiles, notamment pour les
    routiers qui ne sont pas responsables d’accidents. Par ailleurs, le ministre de
    l’Agriculture, Florin Barbu, et les représentants des associations du domaine
    ont accepté plusieurs revendications des agriculteurs, comme par exemple, le
    versement en régime d’urgence des subventions restantes, la compensation des
    pertes subies suite aux importations ukrainiennes et la revalorisation de
    l’aide publique pour le remboursement de
    l’accise sur le diesel acquis pour les travaux agricoles. Lundi, les
    camionneurs et les agriculteurs ont continué leurs protestations à travers la
    Roumanie.


    Médecins – Le ministre roumain de la Santé, Alexandru
    Rafila, et la direction de la Caisse d’assurance maladie de Roumanie ont lancé
    lundi un appel aux médecins traitant, en leur demandant de collaborer afin de
    trouver, ensemble, des solutions de financement de la santé publique. Les
    médecins généralistes ont déclenché des protestations et menacent d’offrir que
    des consultations payantes et non remboursées après que la Caisse nationale
    d’assurance maladie eut avancé un projet au terme duquel leurs revenus
    diminueront de 30 à 50%. Des mécontentements font irruption parmi les salariés
    des directions de la santé publique. Ceux-ci réclament des majorations
    salariales, tout comme leurs collègues de la Caisse d’assurance maladie. Entre
    temps, la Fédération syndicale Sanitas continue à ramasser des signatures pour
    décider d’une potentielle grève générale dans le domaine. Les syndicalistes
    affirment que le dégel de l’embauche ne suffit pas pour régler les problèmes du
    système de la santé publique. Les salaires ne sont pas attractifs et donc, les
    candidats au poste de médecin ne seront pas nombreux.




    Climat – « Il est nécessaire d’une coopération climatique au niveau
    européen et de ce point de vue, je vous assure que la Roumanie reste ouverte au
    dialogue » a fait savoir le ministre roumain de l’Environnement, Mircea
    Fechet, lors des débats de lundi, de Bruxelles, en marge de la réunion de ses
    homologues européens. « La Roumanie a adopté toutes les mesures
    nécessaires à la préservation d’une population vigoureuse de grands carnivores,
    y compris d’ours » a ajouté le responsable de Bucarest qui participe deux
    jours durant au Conseil informel de l’Environnement.














    Culture -
    L’Académie roumaine et l’Académie des sciences de la République de Moldova ont
    organisé lundi matin une session commune, en système hybride, pour marquer la
    Journée de la culture nationale. Depuis Chisinau, le président de l’Académie
    moldave des sciences, Ion Tighineanu, a mis en évidence l’importance d’une
    telle journée pour la promotion de l’identité nationale. Et lui d’ajouter que
    les représentants de l’espace ethnique roumain, à travers la culture et les
    traditions ancestrales, ont la chance de mettre en avant la vérité sur
    l’identité nationale et sur l’histoire commune. Célébrée chaque année le 15
    janvier, jour de la naissance du grand poète national, Mihai Eminescu, la
    Journée de la culture roumaine a été marquée à travers une série de
    manifestations culturelles organisées aussi bien en Roumanie, qu’en République
    de Moldova et à l’étranger, dans les pays où vivent d’importantes communautés
    roumaines.




    Statistique -
    Même si les Roumains ne figurent pas parmi les Européens aux revenus les plus
    consistants, ils se classent en deuxième position en Europe quant à leur niveau
    de satisfaction de vie, apprend-on auprès d’Eurostat. Selon cette source, le
    niveau moyen de satisfaction de vie est de 7,1 points. Les Autrichiens sont en
    tête du classement avec 7,9 points, suivis par les Roumains, les Finlandais et
    les Polonais, tous avec 7,7 points. En queue du classement, on retrouve les
    Bulgares avec seulement 5,6 points.




    Schengen – La cheffe de
    la diplomatie roumaine, Luminita Odobescu, a déclaré lundi que Bucarest et
    Vienne poursuivent leur dialogue au sujet de l’adhésion complète de la Roumanie
    à l’Espace Schengen. La déclaration a été faite à l’issue d’une conférence de
    presse organisée à l’occasion du début de la présidence belge de l’UE. Y ont
    participé l’ambassadeur belge à Bucarest, John Cornet d’Elzius et la cheffe de
    la Représentation de la CE en Roumanie, Ramona Chiriac qui a affirmé que « La
    Roumanie et la Bulgarie répondent à tous les critères d’adhésion à la zone de
    libre circulation ». A son tour, l’ambassadeur belge a rappelé la
    présidence roumaine du Conseil de l’UE, en 2019, tout en réitérant le soutien
    de Bruxelles à l’adhésion complète de Bucarest et de Sofia à Schengen.


    Prix– La
    présidente moldave Maia Sandu est la première lauréate du Prix « Timisoara
    pour les valeurs européennes », mis en place par la municipalité de cette
    ville de l’ouest de la Roumanie qui a détenu le titre de Capitale européenne de
    la culture en 2023. Cette distinction est censée récompenser des personnalités
    internationales qui défendent les valeurs européennes. Lors de la cérémonie de
    remise de prix, Maia Sandu a affirmé qu’elle souhaitait obtenir pour la République
    de Moldova la prospérité et le développement dont jouissent les autres pays
    européens. De son côté, le jury qui lui a accordé le prix, a apprécié la clarté
    de sa vision concernant l’intégration européenne de son pays et la
    détermination avec la laquelle elle suit dans cette voie.










    Météo – En
    Roumanie, mardi, les températures chuteront sauf dans la partie sud où elles
    seront légèrement au dessus de la moyenne de la saison. Nous aurons entre -3 et
    8 degrés dans la journée. Le ciel sera couvert et des flocons de neige
    tomberont sur les sommets des Carpates et sur le nord de la Roumanie. Le vent
    soufflera légèrement sur le relief et plus fort en altitude où les rafales
    atteindront une vitesse de 80km/h. Une alerte météo aux précipitations
    modérées, au verglas et aux fortes rafales est en vigueur partout en Roumanie
    d’ici mardi, dans l’après-midi.

  • Nachrichten 15.01.2024

    Nachrichten 15.01.2024

    Der rumänische Ministerpräsident Marcel Ciolacu hat die Leiter der Ministerien, die in direktem Dialog mit den Spediteuren und Landwirten stehen, aufgefordert, die Ausarbeitung von Rechtsvorschriften zur Lösung der von den Demonstranten aufgeworfenen Probleme zu beschleunigen. Bei der Sitzung am Montag stellten die Minister den Zeitplan für die Genehmigung der jeweiligen Gesetzesvorhaben vor, so dass die ersten Beschlüsse mit den vereinbarten Maßnahmen zur Unterstützung der Landwirte und Spediteure auf den nächsten Sitzungen der Exekutive verabschiedet werden können. Die Finanzaufsichtsbehörde hat angekündigt, dass sie bereits an einer Reihe von Maßnahmen arbeitet, die die MTPL-Sätze senken werden, insbesondere für diejenigen, die keine Unfälle verursachen. Was den Agrarsektor betrifft, so wurde den Landwirten zugesichert, dass sie auch die restlichen 5 % der insgesamt 1,6 Mrd. EUR an Subventionen erhalten werden. Unterdessen gingen die Proteste von Landwirten und Spediteuren am Montag auf mehreren Straßen im ganzen Land weiter.



    Der rumänische Gesundheitsminister, Alexandru Rafila, und die Leitung der Nationalen Krankenkasse haben am Montag an die Hausärzte appelliert, sich an den Verhandlungen zu beteiligen, die für Donnerstag angesetzt sind, um Lösungen zu finden, um eine angemessene Finanzierung zu ermöglichen. Die Hausärzte haben Proteste eingeleitet und haben damit gedroht, ab dem 1. Februar keine kostenlosen Untersuchungen mehr anzubieten, nachdem die CNAS einen Entwurf veröffentlicht hat, der den Punktwert für Untersuchungen reduziert. Diese würde nach Ansicht der Hausärzte ihr Einkommen um 30 – 50 % vermindern. Proteste gibt es auch bei den Gesundheitsdirektionen. Die Beschäftigten fordern ebenfalls höhere Gehälter, nachdem ihre Kollegenbei der CNAS Ende letzten Jahres höhere Gehälter erhalten haben. Unterdessen sammelt der Sanitas-Verband weiterhin Unterschriften, um zu entscheiden, ob er einen Generalstreik starten will. Die Gewerkschafter sagen, dass die Gehälter unattraktiv sind und die Leute sich nicht für ein Auswahlverfahren melden.



    Die Zusammenarbeit aller EU-Mitgliedstaaten ist notwendig, und ich möchte versichern, dass wir für einen Dialog und einen Konsens über die Position der EU, sowohl intern als auch international, in Bezug auf den Umweltschutz und den Klimawandel offen sind . Diese Erklärung gab der rumänische Umweltminister Mircea Fechet am Montag bei Gesprächen am Rande des informellen Umweltrates in Brüssel ab. Ihm zufolge hat Rumänien alle Maßnahmen ergriffen, um eine starke Population großer Raubtiere, einschließlich Bären, zu erhalten. Der Minister hat auch die Unterstützung der EU-Mitgliedstaaten gesucht. Mircea Fechet nimmt am Montag und Dienstag am Informellen Umweltrat in Brüssel teil. Auf der Tagesordnung stehen verschiedene Themen wie Anpassung und Widerstandsfähigkeit, Klimaziele und -politik, ein gerechter Übergang sowie die Kreislaufwirtschaft.



    Der Tag der rumänischen Kultur wird am 15. Januar in Rumänien und der Republik Moldau gefeiert. In diesem Jahr jährt sich die Geburt von Mihai Eminescu (15. Januar 1850 – 15. Juni 1889) zum 174. Das Ereignis wird mit einer Reihe von Ausstellungen, Aufführungen, Theateraufführungen, Führungen und Konzerten gefeiert. Auch die Sender von Radio Rumänien feiern an diesem Tag die Kultur in all ihren Formen. Alle Museen, die vom Kulturministerium verwaltet werden, können heute kostenlos besucht werden. Der Tag der rumänischen Kultur wird auch von den Gemeinschaften der Rumänen im Ausland gefeiert. Das Rumänische Kulturinstitut organisierte eine besondere Veranstaltung in Rom. Im zweiten Jahr in Folge feierten die rumänische und die moldauische Botschaft in Italien gemeinsam den Tag der rumänischen Kultur mit einer Veranstaltung, an der auch Mitglieder der rumänischen und moldauischen Gemeinschaften in Italien teilnahmen.



    Die moldauische Präsidentin Maia Sandu ist die erste Preisträgerin des Timișoara-Preises für europäische Werte. Mit dem Preis werden Persönlichkeiten geehrt, die sich durch die Förderung oder Verteidigung europäischer Werte internationale Anerkennung erworben haben. In ihrer Dankesrede sagte Präsidentin Sandu, sie wolle, dass die Republik Moldau genauso gedeiht und sich entwickelt wie andere europäische Länder. Maia Sandu wurde für ihre Entschlossenheit und ihre klare Vision in ihren Bemühungen um die europäische Integration der Republik Moldau gewählt.



    Die rumänische Handball-Nationalmannschaft der Männer hat am Sonntag in ihrem zweiten Spiel der Gruppe B bei der Europameisterschaft in Deutschland 36:24 gegen Spanien verloren. Am Freitag hatte Rumänien ebenfalls mit 31:24 gegen Österreich verloren. Die dritte Runde ist für morgen angesetzt, wenn Rumänien gegen Kroatien und Spanien gegen Österreich antritt. Spanien gewann die Europameisterschaft 2018 und 2020 und bestreitet 2022 ein weiteres Finale, während Kroatien das Finale 2020 bestritt. Die beiden besten Mannschaften jeder Gruppe ziehen in die Hauptrunde ein.

  • Recycling: Pfand- und Rückgabe-System für Getränkeverpackungen eingeführt

    Recycling: Pfand- und Rückgabe-System für Getränkeverpackungen eingeführt





    Rumänien ist noch weit entfernt von den EU-Zielen und dem europäischen Durchschnitt in Bezug auf das Recycling — derzeit liegt die Recycling-Quote der Haushalts- und Siedlungsabfälle bei etwa 12 %. Zum Vergleich: Der europäische Durchschnitt liegt bei fast 50 %. Nachdem Rumänien wegen der mangelhaften Recycling-Politik in den vergangenen Jahren von der EU-Kommission mehrmals zu Geldstrafen verdonnert wurde, ist nun die Einführung eines ehrgeizigen Pfand- und Rücknahmesystems beschlossen worden. Zunächst gilt es für Einweg-Primärverpackungen aus Glas, Kunststoff und Metall mit einem Fassungsvermögen von 0,1 l bis einschlie‎ßlich 3 l, und das Programm ist offiziell seit dem 30. November in Kraft.



    Durch das Pfand- und Rücknahme-Projekt hat Rumänien die Möglichkeit, in den kommenden Jahren eine viel grö‎ßere Menge an Abfällen zu recyceln und so einen Recycling-Vorsprung von bis zu 80 % zu erreichen. Damit wird Rumänien zu einem Ma‎ßstab für die Kreislaufwirtschaft und zu einem Vorbild in dieser Hinsicht in Mittel- und Osteuropa“, hei‎ßt es in einer Verlautbarung von Green Environment Support — einem Unternehmen, das auf Umweltaudits, Fachberatung und Abfallmanagement spezialisiert ist.



    Nach Norwegen, Dänemark, Deutschland, Belgien, Island, Estland, der Slowakei, der Tschechischen Republik, Lettland und Litauen ist Rumänien nun das elfte Land in Europa, das ein solches Recycling-System einführt. Dadurch soll Rumänien von einem Land der Mülldeponien zu einem Land des Recyclings werden, sagt Mircea Fechet, Minister für Umwelt, Gewässer und Waldwirtschaft.



    Aus der Erfahrung anderer Länder, die solche Projekte gestartet haben, wissen wir, dass das erste Jahr schwierig ist. Im ersten Jahr wird das System erst eingeführt, dann wird es kalibriert, und hier kann so einiges passieren — manchmal funktioniert ein Strichcode nicht, manchmal fällt ein Gerät aus oder es trennt sich vom Netz… Es dauert etwa ein Jahr, bis das System zu 100 % funktionstüchtig und einsatzbereit ist. Es handelt sich um die grö‎ßte öffentlich-private Partnerschaft in Rumänien, das zweitgrö‎ßte Rücknahmesystem in Europa nach dem deutschen. Deshalb erwarte ich nicht nur eine gute Zusammenarbeit mit allen an diesem Prozess beteiligten Akteuren, sondern bitte auch um Geduld; denn ich bin überzeugt, dass wir in fünf Jahren, wenn wir zurückblicken und sehen werden, dass wir ein sauberes Land haben, ein Land ohne herumliegende PET-Flaschen, ohne Müll, ohne Verpackungsabfälle, dann werden wir sagen können, dass es eine sehr gute Idee war, dieses System einzuführen.“



    Laut Statistik fallen in Rumänien jedes Jahr etwa 116 Kilo Verpackungsabfälle pro Kopf an. Weniger als die Hälfte davon wird recycelt. Das Pfand- und Rückgabe-Projekt umfasst rund 80 000 Getränkehändler, die Infrastruktur zur Rückgabe der 7 Milliarden Verpackungsabfälle einrichten müssen, die innerhalb eines Jahres anfallen. Das Prinzip ist einfach: Beim Kauf eines Getränks bei einem Einzelhändler ist ein Pfand von umgerechnet etwa 10 Cent zu zahlen, das man zurückerhalten kann. Genauer gesagt kann man die leere Verpackung zu einer der von den Händlern eingerichteten Rückgabestellen bringen, wo man an Ort und Stelle den Gegenwert des Pfandes zurückerhält — in bar, als Gutschein oder per Kartenüberweisung. Dabei muss keine Quittung vorgelegt werden, auch wenn das Produkt nicht am selben Ort gekauft wurde. Die Produkte, die von der Regelung erfasst werden, sind mit einem speziellen Logo gekennzeichnet. Allerdings wird vorerst kein Unterschied gemacht, ob Wasser, Erfrischungsgetränke, Bier, Apfelwein, Wein oder Spirituosen eingekauft wurden — die Höhe des Pfands bleibt gleich, nämlich umgerechnet 10 Eurocents. Umweltminister Mircea Fechet mit weiteren Einzelheiten:



    Jedes Geschäft muss eine Sammelstelle einrichten. Die Einsammlung erfolgt entweder automatisch, wenn das Geschäft der Meinung ist, dass die Menge an Verpackungen gro‎ß genug ist, um einen Leergut-Rücknahmeautomaten einzurichten, oder manuell. Im letzten Fall wird die Verkaufskraft an der Kasse zwei Säcke unter dem Ladentisch haben, einen für Glas und einen für PET-Behälter und Alu-Dosen. Für jede zurückgegebene Verpackung dieser Art bekommt man umgerechnet 10 Cents zurück, und dann kommt die Firma RetuRO, um das Leergut einzusammeln und der Recycling-Industrie zuzuführen. Dabei werden dem Händler gleichzeitig der Gegenwert des Pfands und die Verwaltungsgebühr zurückerstattet. Das bedeutet, dass jedes Geschäft, ob klein oder gro‎ß, mit manueller oder automatischer Einsammlung, für seine Arbeit, d.h. das Einsammeln von Verpackungen von den Kunden, entschädigt wird.“



    Die vom Umweltminister erwähnte Firma RetuRO, die sich um die Weiterbeförderung des Leerguts kümmern wird, kündigte an, dass sie innerhalb des nächsten Jahres 17 Gro‎ßsammelstellen für Getränke-Behälter einrichten werde. Dort soll Leergut von zehntausenden von Einzelhändlern eingesammelt werden und anschlie‎ßend für den Transport zu den Recycling-Unternehmen aufbereitet werden. Umweltminister Mircea Fechet zeigt sich optimistisch über den Erfolg dieser öffentlich-privaten Partnerschaft:



    Wenn wir uns die Leistung von Pfand- und Rücknahmesystemen in anderen europäischen Ländern ansehen, können wir feststellen, dass man in Deutschland zum Beispiel eine Recycling-Quote von 95 % für Glas und 98 % für Alu-Dosen hat. Nun können wir die deutschen Zahlen vielleicht nicht sofort erreichen, aber ab dem dritten Jahr dürfte auch bei uns die Quote bei über 90 % liegen. Ich denke, das wäre ein au‎ßergewöhnlicher Fortschritt für Rumänien.“



    Nebst den Vorteilen bringt die Einführung des Pfand- und Rücknahmesystems in Rumänien auch Herausforderungen mit sich. Einige Hersteller, Importeure und grö‎ßere Einzelhändler haben im Vorfeld schon eine Reihe von Ma‎ßnahmen ergriffen, um die Einführung zu erleichtern. Bei kleinen Tante-Emma-Läden hingegen ist der Aufwand vorerst grö‎ßer als der Nutzen — Kleinhändler stehen vor der nicht leichten Vorgabe, Lagerräume für das eingesammelte Leergut zu finden oder für die Anschaffung von Rücknahme-Automaten kräftig in die Tasche greifen zu müssen.

  • Beneficiile și provocările Sistemului de Garanție – Returnare

    Beneficiile și provocările Sistemului de Garanție – Returnare

    România este încă departe de obiectivele stabilite la nivelul UE şi de media europeană în ceea ce privește nivelul de reciclare – în prezent, acesta se situează la aproximativ 12% din deşeurile municipale, comparativ cu aproape 50%, cât este media europeană. Este poate principalul motiv pentru care România a decis să implementeze un sistem ambițios de garanție-returnare (SGR) care vizează ambalajele primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l inclusiv, sistem pus în aplicare din 30 noiembrie, după o pregătire minuțioasă.

    Prin proiectul SGR, România are capacitatea să recicleze o cantitate mult mai mare de deşeuri în următorii ani şi astfel să obţină un avans de reciclare cu până la 80%, devenind un reper al economiei circulare şi un model în acest sens în Europa Centrală şi de Est, spun cei de la Green Environment Support – companie specializată în audit de mediu, consultanţă de specialitate şi managementul gunoaielor.

    După Norvegia, Danemarca, Germania, Belgia, Islanda, Estonia, Slovacia, Cehia, Letonia şi Lituania, România este a 11-a ţară din Europa care implementează un sistem de acest tip. Ne dorim cu toţii ca SGR să transforme România din ţara depozitării în ţara reciclării, spune ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Mircea Fechet:Din experienţa altor state care au început astfel de proiecte am constatat că primul an e mai dificil. În primul an, sistemul se mai aşează, se mai calibrează, nu merge un cod de bare uneori, alteori se mai strică un echipament, se deconectează din reţea… E nevoie de aproximativ un an de zile pentru ca sistemul să devină 100% funcţional, 100% operaţional.

    Este cel mai mare parteneriat public-privat din România, este al doilea cel mai mare sistem de garanţie-returnare din Europa, după cel al Germaniei, motiv pentru care mă aştept nu doar la o bună cooperare a tuturor actorilor implicaţi în tot acest proces, dar mai ales la răbdare, pentru că sunt convins că peste cinci ani, când vom privi în urmă şi vom constata că avem o ţară curată, o ţară fără PET-uri, fără gunoaie, fără deşeuri de ambalaje, vom putea să spunem că a fost o idee foarte bună introducerea acestui sistem.

    În fiecare an, în România, conform datelor statistice, sunt aproximativ 116 kg de ambalaje, de deşeuri, pe cap de locuitor. Din acestea se reciclează mai puţin de jumătate. Proiectul SGR vizează 80.000 de comercianţi de băuturi, care trebuie să implementeze facilităţi pentru colectarea celor 7 miliarde de ambalaje rezultate în decurs de un an. Principiul sistemului este unul simplu: se plătește o garanţie de 50 de bani (circa 10 eurocenți) la achiziţia unei băuturi (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant, contravaloare care va fi recuperată ulterior. Mai exact, după golirea ambalajului, pe care consumatorul va trebui să îl aducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianţi și va primi înapoi, pe loc, valoarea garanţiei – cash, ca voucher valoric sau prin transfer pe card. Aceasta fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal, chiar dacă respectivul produs nu a fost cumpărat din acea locaţie. Produsele care fac parte din sistem sunt marcate cu un logo specific.

    Mircea Fechet: Orice magazin va trebui să asigure un punct de colectare. Colectarea se va face fie automat, dacă magazinul consideră că are un flux de ambalaje suficient de mare cât să justifice o astfel de cheltuială, cu un aparat RVM – Reverse Vending Machine – sau preluare manuală. Cu alte cuvinte, persoana care vinde, vânzătorul, va avea şi doi saci sub tejghea, cel mai probabil unul pentru sticlă şi unul pentru PET, în amestec cu doze de aluminiu, şi ori de câte ori un cetăţean va veni să returneze un astfel de ambalaj, persoana îi va plăti 50 de bani pentru fiecare ambalaj şi va colecta acele recipiente în saci, aşteptând compania RetuRO să vină să debaraseze magazinul şi să compenseze cu valoarea garanţiilor, pe de o parte, şi cu un tarif de administrare. Adică fiecare magazin mai mic sau mai mare, cu preluare manuală sau cu preluare automată va fi despăgubit pentru această muncă pe care o face, respectiv aceea de a prelua ambalajele de la cetăţeni.

    În calitate de administrator al SGR, RetuRO a anunţat că va deschide 17 centre specifice, în următorul an, unde va transporta ambalajele de băuturi colectate de la zecile de mii de comercianţi. Acestea vor fi numărate, sortate şi pregătite pentru transport către companiile de reciclare, în vederea producerii de materie primă reciclată, care va fi folosită la producţia de noi ambalaje de băuturi.

    Mircea Fechet: Dacă ne uităm la performanţele sistemelor de garanţie-returnare din alte ţări din Europa, putem constata că în Germania, spre exemplu, avem 95% la sticlă şi 98% la dozele de aluminiu. Acum, poate n-o să reuşim din prima să avem cifrele Germaniei, dar, începând cu anul trei de funcţionare, sistemul trebuie să funcţioneze la nişte parametri care să depăşească 90%. Ceea ce eu cred că pentru România este un progres extraordinar.

    Pe lângă avantaje, introducerea sistemului de returnare-garanție în România aduce cu sine și provocări. În general, producătorii, importatorii şi retailerii mari au luat preventiv o serie de măsuri care să facă această implementare mai simplă, dar dacă discutăm de afacerile mici situaţia este diferită – acestea se lovesc de provocarea găsirii spaţiului care va trebui alocat pentru colectarea ambalajelor returnate sau de investiţiile necesare pentru achiziţia RVM-urilor. Pe de altă parte, există riscul de fraudă, unii consumatori putând încerca să abuzeze și să returneze ambalaje contrafăcute, ceea ce duce la necesitatea unor măsuri de securitate adecvate.



  • Le système de garantie-retour des emballages

    Le système de garantie-retour des emballages

    La Roumanie instaure à
    partir de jeudi le système de garantie-retour (SGR) des emballages,
    fonctionnant sur la base d’une consigne fixe de 0,50 lei appliquée sur les
    emballages des boissons. Une fois la bouteille vidée, les clients sont tenus de
    la restituer dans un des centres de tri mis en place par les commerçants. Ils
    se verront rembourser sur le coup le montant de la consigne sans être obligés
    de montrer le ticket de caisse.


    De plus en plus de commerces
    et de grandes surfaces s’apprêtent à proposer une offre de boissons en
    emballage consigné.

    Ces produits seront signalés par les commerçants pour que
    les clients puissent faire la différence avec le reste des boissons dont le
    prix ne comporte pas une consigne de 0,50 lei. Aux dires du ministre de
    l’Environnement, Mircea Fechet, le nouveau système permettra à la România d’encourager le tri des emballages. Si on regarde autour de
    nous, on constate qu’en Roumanie, la collecte des emballages atteint un niveau
    plutôt modeste, de 12 à 13%. Or, il suffit de prendre l’exemple des pays comme
    l’Allemagne qui, suite à la mise en place d’un système de garantie-retour
    arrive à récycler 95% des emballages en verre et 98% des emballages en
    aluminium. Bien sûr, je ne m’attend pas à ce que la Roumanie affiche les mêmes
    pourcentages que l’Allemagne, mais à partir de la troisième année de fonctionnement,
    le système devrait nous permettre un taux de récyclage de 90%. Or cela serait
    un progrès évident pour la Roumanie.



    Le ministre de
    l’Environnement a précisé que le nouveau système de tri repose sur le
    partenariat public-privé le plus significatif jamais adopté par la Roumanie.
    C’est, en fait, le deuxième système de garantie-retour le plus significatif
    d’Europe après celui allemand
    . Je fais appel non seulement à une bonne
    coopération de tous les acteurs impliqués dans ce processus, mais aussi à une
    bonne dose de patience. Car, d’ici cinq ans, quand on pourra enfin regarder en
    arrière et constater que le pays est propre, sans déchets et sans emballages en
    plastique, nous pourrions affirmer haut et fort que ce système de récyclage a
    porté ses fruits
    , a ajouté M. le ministre.


    Selon l’entreprise
    responsable du récyclage des emballages de bouteille, d’ici le milieu de
    l’année prochaine, toutes les boissons concernées par le système de
    garantie-retour seront en vente dans les rayons des magasins. Les commerçants
    seront tenus d’aménager des points de collecte et de signer des contrats censés
    leur permettre de collecter les emballages. Lundi, un premier centre de tri a
    été inauguré dans le département de Cluj, dans le nord-ouest de la Roumanie.
    Les prochains centres seront ouvers à Timis, dans l’ouest, à Bacau, dans l’est
    et à Bucarest.





  • Năulu Cod Silvic, tru debatu

    Năulu Cod Silvic, tru debatu



    București fu lansat tru consultare publică năulu Cod Sivic, iara ministrul a Mediului, Apilor şi Pădurilor, Mircea Fechet, și spusi nădia că, unăoară pitricutu tru Parlamentul ali Românie, tru aestă toamnă, proiectul va să scoată tu videală un actu normativ di multu bună calitate, cari nu maş s-u-ascapă România di infringement-urile legate di păduri, ama s’combată şi alti lucri, catacum furlăkea di masă lemnoasă. Unăoară cu aestu proiect di nom, va s’alăxească şi Codlu Pinal, cari va s’da pideapsa cu hăpsani di până la Tinţi añi ti falsul tru declaraţii tu ligătură cu transporturile di material lemnos.



    Anamisa di nai ma importante pruvideri a năului Cod Silvic s’arădăpseascu neise si aţea că tăllierli di la thimelliu neise di la ras nu va s’aibă izini tru aproapia giumitati ditu suprafaţa di pădure a văsiliillei, după ţi, până tru aestu kiro, aestea era interdzăse maş tru Parcurile Naţionale. Tutunăoară, va s’tindă interdicţia tru Parcurile Naturale, ama şi tru tuti siturile Natura 2000.



    Mircea Fechet: Adză, tăllerli di la thimelliu a cupacilui suntu interdzăse tru aproximativ 5% ditu suprafaţa împădurită ali Românie, iara pritu proiectul di Cod Silvic ti cari zburămu tora, aestă interzicere va s’bagă ti ună ună suprafaţă cari va s’hibă aproapia di 50% ditu tută suprafaţă împădurită ditu România. Ună daua năutate pi cari voi svă u spunu mutreaştiaţea că năulu Cod Silvic va s’da izini a Statlui să-şi llia borgi ti împădurirea-a terenurilor cari fură ma ninti tălleati şi deapoa fură abandonate di nicukiri.”



    Năulu Cod Silvic ndreadzi și cadrul legal ti alumta digitalizată cu tăllerli paranomu di pădure şi cu autorllii di dinăpoia a aluştoru. Tutunăoară, s’da a nicukirlui di păduri ndreptul la soluţii alternative di viglleari, cu precizarea că vigllearea a pădurillei easte obligatorie pritu nom.



    Tru idyiulu kiro, va s’hibă apufusiti comunităţli dependente critic di pădure şi prioritizate tru accesul la resurse forestiere, iara anamisa di 5 şi 20% ditu ncasările a ocoalelor silviţi di Stat şi private ditu vindearea di masă lemnoasă va s’agiungă sumu turlia di investiţii tru construcţia di călliuri forestiere şi depozite di lemnu. Va s’hibă dişcllisu Consiliul Naţional tră Silvicultură, cu rol di filtru etic şi tehnic tru domeniul silvic, iara tuţ nicukirlli di pădure ditu România va s’hibă băgaţ tru Registrul Naţional Forestier, va s’hibă adratu Cataloglu Naţional a Ecosistemelor cu analtă valoare di conservare şi apare un conceptu nău — “insule di auşeari”. Aestea agiungu s’hibă mecanismul pritu cari suprafeţele di pădure di minimum 0,1 ha, cu mari rol ti tănearea ali biodiversitati va s’hibă viglleati di tăllieri.



    Cu tuti aestiatuuri, există, ama, şi boţ cari ndrupăscu că proiectul riscă s’ducă la “liberalizarea a tăllierilor”, lucru ti poati s’bagă tru nomu, tru yinitorlli añi, exploatarea a unui volum di lemn di pisti 100 di milioane di metri cubi.



    Autoru: Corina Cristea

    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Noul Cod Silvic, în dezbatere

    Noul Cod Silvic, în dezbatere

    La București a fost lansat în consultare publică noul Cod Sivic, iar ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, și-a exprimat speranța că, odată trimis în Parlamentul României, în această toamnă, proiectul va genera un act normativ de foarte bună calitate, care nu doar să salveze România de infringement-urile legate de păduri, dar să combată şi alte lucruri, precum furtul de masă lemnoasă. Odată cu acest proiect de lege, se va modifica şi Codul Penal, care va pedepsi cu închisoare de până la cinci ani falsul în declaraţii cu privire la transporturile de material lemnos.



    Printre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic se numără faptul că tăierile la ras vor fi interzise în aproape jumătate din suprafaţa de pădure a ţării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naţionale. De asemenea, se va extinde interdicţia în Parcurile Naturale, dar şi în toate siturile Natura 2000.



    Mircea Fechet: Astăzi, tăierile la ras sunt interzise în aproximativ 5% din suprafaţa împădurită a României, iar prin proiectul de Cod Silvic despre care discutăm acum, această interzicere se va aplica unei suprafeţe care va fi aproape de 50% din întreaga suprafaţă împădurită din România. O a doua noutate pe care aş dori să v-o prezint se referă la faptul că noul Cod Silvic va permite Statului să-şi asume împădurirea terenurilor care au fost, în trecut, despădurite şi ulterior au fost abandonate de proprietari.”



    Noul Cod Silvic stabileşte și cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure şi cu autorii din spatele acestora. Totodată, se acordă proprietarului de pădure dreptul la soluţii alternative de pază, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.



    În acelaşi timp, vor fi stabilite comunităţile dependente critic de pădure şi prioritizate în accesul la resurse forestiere, iar între 5 şi 20% din încasările ocoalelor silvice de Stat şi private din vânzarea de masă lemnoasă vor ajunge sub formă de investiţii în construcţia de drumuri forestiere şi depozite de lemn. Va fi înfiinţat Consiliul Naţional pentru Silvicultură, cu rol de filtru etic şi tehnic în domeniul silvic, iar toţi proprietarii de pădure din România vor fi incluşi în Registrul Naţional Forestier, va fi întocmit Catalogul Naţional al Ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare şi apare un concept nou — “insule de îmbătrânire”. Acestea devin mecanismul prin care suprafeţele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menţinerea biodiversităţii vor fi protejate de tăieri.



    În pofida tuturor acestor atuuri, există, însă, şi voci care susţin că proiectul riscă să ducă la “liberalizarea tăierilor”, fapt ce ar legaliza, în următorii ani, exploatarea unui volum de lemn de peste 100 de milioane de metri cubi.