Press reports and prosecutor investigations are brushing the lists of politicians with whom the Romanian political parties want to attend the upcoming Parliamentary elections, due on December 1 in Romania.
Tag: Mircea Geoana
-
NATO, SUA şi Europa
Amintatu tru 1958, ambasadorlu di ma ninti, Washington și ministru di Externe tru proţlli añi 2000, cându România fu aprukeatã tru NATO, Mircea Geană daima fu lugursitu unu fdi nai ma atlantiști politicieañi români. Tu vahtea di kiro 2005 și 2010 eara caplu tu PSD, partia ţi, kiro di trei dekenii ş-cama, easti amprotusa tu sţena politică românească. Și, un lucru ma ayoñea, ca ti ciudie trã liderlli suţialu-democraț, di la Ion Iliescu la Liviu Dragnea, via Adrian Năstase ili Victor Ponta, el vãrnãoarã nu fu protos tru vãrã dosaru penal icã aflatu cãbati ti plagiatu. Tru 2009, Geoană chiru, dinintea al Traian Băsescu, turlu ditu soni tu alidzerli prezidințiali ma pţãnu di unuproţentu.
Ditu 17 di Sumedru 2019, românlu Mircea Geoană easti secretaru gheneralu adjunctu al NATO, iara tu kirolu ditu soni, scoati tu videalã media şi analiștilli politiţ di București, easti vinitu cama multu tu vãsilie andicra di cãtu easti tu Bruxelles, s’clleamã, nãpoi u spuni mirakea ti s’candideadzã, tu inşita- aluştui anu, ti prezidenţilla ali Românie. Aoa şi ndauã dzãli, secretarlu gheneralu adjunct, nãpoi vini acasă, ta s’pãrãstiseascã Ploieşti cartea “Alumta trã yinitorlu ali Românie. Minduerli a unlui românu tu kipita ali NATO”.
Cu aestã furñie, tu spunearea-a lui mutrinda lãrguriulu exerciţiu NATO cari va s’ţãnã, tu şcurtu kiro, Polonia, ani cama marli după 1988, Mircea Geoană spusi cã cã aestu tomu s’hibã ghivãsitu ditu videala-a curayilui tãlleatu trã eventuallii adversari.
“90.000 di oamiñi, echipamenti di lenu turlii, tuţ aliaţllii (…) llia parti la aestu exerciţiu, nica şi ditu vãsilia-a noastã (…) yilipseşţã furteaţa şi axia s’aduţ ditu America di Nordu tu Europa, iruşi şi profesionistu, forţi suplimentari şi că alianţa tutã poati di s’ascumbuseaşti” – spusi Geoană.
El adãvgã cã America ari ananghi di aliaţ tru Europa şi tru lumea tutã, a deapoa, ma s’hibã cã tu scrutinlu ti di toamnã, Donald Trump nãpoi agiundzi tu Casa Albă, atumţealui va s’aibã “accente diferite” tru relaţia Statele Unite-NATO. Geoană adusi aminti aţea ţi spunea nu maş Trump, ama şi tuţ prezidenţãlli americani: “mulţã di aliaţllii europeni ali Americã nu investescu tru apărari şi America lipseaşti s’pãlteascã trã securitatea aliaţlor,şi tu aestu kiro eli ş’mutrescu lucãrlu ti economie şi ta s’llia gazu ieftinu di la aruşi”. Ama, aduţi aminti secretarlu gheneralu, tru aţelu ditu soni alui zboru mutrinda catandisea a miletillei, di aoa şi aproapea patru añi, Trump u alãvdã NATO.
Mutrindalui pragiundzeegătirea ali askeri românã ma s’hibã di acţã unã ceamaunã, unu conflictu, Geoană cundille simasia-a exerciţiilor militare. “Cându avdzãţ di exerciţii, s’nu mutriţ altu lucru/ diviniţ preocupaţi. Amu nãdia ti România (…) ca ditu aestă investiţie ma mari (…) s’putem s’avemu unã anaamintari ali industrie di apărare (….) Easti amãrtie s‘nu mindueştã sã scot tu videalã locãri di lucru/ joburi, s’nu mindueşţã unu ecosistem di inovare anvãrliga di zona di apărare” — cundille ufiţialu NATO.
Armnipsearea: Tashcu Lala
-
Nachrichten 17.11.2023
Rumänien und Tansania haben vereinbart, gegenseitig Stipendien für junge Menschen aus beiden Ländern zu gewähren. Der rumänische Präsident Klaus Iohannis, der am Freitag in der tansanischen Hauptstadt Dar es Salaam eintraf, kam mit seiner Amtskollegin Samia Suluhu Hassan zusammen. Besprochen wurde die Entwicklung der Beziehungen des Landes zur Europäischen Union. Tansania kann auf Rumänien zählen, wenn es um die Förderung und den Ausbau der Beziehungen zur EU geht, sagte Iohannis nach dem Treffen. Er erläuterte Rumäniens Wunsch für die Wiederbelebung der Beziehungen zu den afrikanischen Staaten im Zusammenhang mit der kürzlich von Bukarest verabschiedeten Nationalen Strategie für Afrika. Der rumänische Präsident erklärte, es gebe eine solide Grundlage für den Ausbau der bilateralen Beziehungen und es sei vereinbart worden, die Zusammenarbeit in Bereichen wie Bildung, Katastrophenschutz, Landwirtschaft, Forstwirtschaft, IT und Cybersicherheit auszubauen. Die Präsidentin Tansanias gab ihrerseits bekannt, dass Rumänien beschlossen hat, zehn Stipendien für tansanische Studenten anzubieten, und Tansania bietet fünf Stipendien für junge Rumänen an, die an tansanischen Universitäten studieren möchten. Außerdem wurden zwei Absichtserklärungen zum Katastrophenrisikomanagement sowie zur Zusammenarbeit und Forschung in der Landwirtschaft unterzeichnet. Der rumänische Staatspräsident befindet sich auf einer Reise durch den afrikanischen Kontinent, die am Dienstag in Kenia begann. Am Samstag wird Klaus Iohannis vom Präsidenten Sansibars, Hussein Mwinyi, empfangen und reist dann zu Konsultationen mit Präsident Jose Maria Neves in die Republik Kap Verde. Iohannis wird seinen Besuch auf dem afrikanischen Kontinent am 23. November in Senegal abschließen, wo er politische Konsultationen mit seinem Amtskollegen Macky Sall führen wird.
Premierminister Marcel Ciolacu hat am Donnerstag erklärt, dass es im nächsten Jahr keine neuen Steuern geben wird und dass die rumänische Regierung es schaffen wird, durch die Bekämpfung der Steuerhinterziehung mehr Geld in den Staatshaushalt einzunehmen. Ihm zufolge erreichten die Einnahmen des Staatshaushalts im Oktober die Rekordhöhe von 40 Milliarden Lei (ca. 8 Milliarden Euro). Wenn wir das gleiche Tempo beibehalten und die nicht lebensnotwendigen Ausgaben unter Kontrolle halten, so der Premierminister, werden wir bis Ende des Jahres das mit der Europäischen Kommission vereinbarte Defizitziel erreichen. Die Erklärung kommt, nachdem der Vorsitzende der Liberalen Nicolae Ciucă kürzlich erklärt hatte, dass Rumänien sich im nächsten Jahr keine Steuererhöhungen leisten könne und dass Finanzierungsquellen gefunden werden müssten, um den Entwurf des Rentengesetzes zu unterstützen.
Weitere 16 rumänische Staatsbürger und ihre Familienangehörigen, die aus dem Gazastreifen evakuiert wurden, sind heute an Bord eines Fluges der staatlichen Gesellschaft TAROM in Rumänien eingetroffen. Zunächst reisten 17 Rumänen und ihre Familien über den Grenzübergang Rafah nach Ägypten ein und wurden von Vertretern des rumänischen Außenministeriums nach Kairo begleitet. Dort entschied sich einer der evakuierten Rumänen, in Ägypten zu bleiben. Bisher wurden 237 rumänische Staatsbürger, die aus dem Gazastreifen evakuiert wurden, nach Rumänien gebracht.
Der stellvertretende NATO-Generalsekretär, der Rumäne Mircea Geoană, besucht heute die Städte Iaşi und Bacău im Osten Rumäniens. In Iasi nimmt er an der Debatte zum Thema Wirtschaftliche Sicherheit und Innovation an der Ostflanke der NATO und der EU teil, die von der Handelskammer der Stadt organisiert wird. In Bacău wird Geoană das Unternehmen Aerostar besuchen, das einen Kooperationsvertrag mit Derco Aerospace (Teil des amerikanischen Lockheed Martin-Konzerns) über einen Technologietransfer für die Reparatur von F-16-Flugzeugausrüstung der rumänischen Armee unterzeichnen wird.
Außenministerin Luminiţa Odobescu stattete am Donnerstag Montenegro den ersten offiziellen Besuch eines Außenministers seit der Einsetzung der derzeitigen pro-europäischen Regierung in diesem Land ab. Auf dem Programm des Besuchs standen politische Konsultationen mit ihren Amtskollegen Filip Ivanovic, Empfänge mit Präsident Jakov Milatovic und Premierminister Milojko Spajic sowie Treffen mit dem stellvertretenden Premierminister für Sicherheit, Innenpolitik, europäische und auswärtige Angelegenheiten Aleksa Becic bzw. mit der Ministerin für europäische Angelegenheiten Maida Gorcevic. Auf der Tagesordnung der Gespräche standen Aspekte im Zusammenhang mit der Stärkung des bilateralen Dialogs, unter anderem durch die Intensivierung hochrangiger Kontakte. Angesprochen wurden Themen von gemeinsamem Interesse, wie die wirtschaftliche Zusammenarbeit und Interkonnektivität, Cybersicherheit, innere Angelegenheiten und Justiz, Katastrophenschutz, Bildung und Forschung.
Fußball – Die rumänische Fußballnationalmannschaft ist in Ungarn, wo sie am Samstagabend in einem Spiel der Qualifikationsgruppe I für die Europameisterschaft 2024, die von Deutschland ausgerichtet wird, gegen Israel antritt. Wegen des Krieges im eigenen Land mussten die Israelis ihre Spiele von Oktober auf November verschieben und die in der Heimat angesetzten Spiele im Ausland austragen.Die rumänischen Fußballer beenden die Vorrunde am Dienstag in Bukarest mit der Schweiz.Rumänien, das in den ersten acht Spielen ungeschlagen blieb, hat 16 Punkte und liegt in der Tordifferenz vor der Schweiz, dem Gruppenersten.Es folgen Israel mit 11 Punkten und der Kosovo mit 10 Punkten.Die beiden bestplatzierten Mannschaften der Gruppe nehmen an der Endrunde teil.Rumänien hat seit 2016 keine Europameisterschaft und seit 1998 keine Weltmeisterschaft mehr bestritten.
-
Mircea Geoană, în vizită la Bacău și Iași
Secretarul general adjunct al NATO,
românul Mircea Geoană, a vizitat vineri oraşele Iaşi şi Bacău, din estul
României. La Iaşi, a participat la dezbaterea intitulată Securitate economică
şi inovare pe flancul estic al NATO şi UE, organizată de Camera de Comerţ din
oraş. La Bacău, Geoană a vizitat Aerostar, companie ce va semna un contract de
colaborare cu Derco Aerospace (parte a grupului american Lockheed Martin),
având ca obiect transferul tehnologic pentru reparaţiile echipamentelor
avioanelor F-16 din dotarea Armatei Române.Mircea Geoană a declarat că NATO este
interesat să realizeze simultan două lucruri: primul este extinderea bazei
industriale de apărare la nivelul tuturor statelor membre, iar al doilea
crearea unui ecosistem de inovare pentru industrii cu dublă utilizare, civilă
şi militară, de care sa beneficieze ţări mai nou venite în Alianţă -
NATO and the Black Sea Region
According to military experts, the Black Sea region is a hot zone right now.
Since the launch of the Russian full-scale invasion of Ukraine on February 24,
2022, fighter jets and drones of the two warring sides constantly overfly the
area. In the annexed Crimean Peninsula, or a little further to the west,
Ukrainian territories are under the control of Russian occupation forces. Not
far from Odessa, the biggest port on the Black Sea, the pro-Russian Transnistria
has been de facto a breakaway region in the Republic of Moldova, self-proclaiming
its autonomy in the wake of an armed conflict which killed hundreds of people, that
ended with the intervention of Russian troops on the side of the rebels. Also
on the Black Sea and also following a Russian invasion, Georgia in turn lost control
over Abkhazia and South Ossetia. Pundits say Western powers are uncomfortable
with the conflict in Ukraine and the frozen conflicts in the Republic of
Moldova and Georgia, all fueled by Moscow.For this reason, the Black Sea
region is of great strategic importance for NATO, the NATO deputy Secretary
General, Mircea Geoană said in Constanța, the biggest Romanian port on the Black
Sea. A former ambassador in Washington and Foreign Minister two decades ago,
when Romania was allowed to join NATO, Deputy Secretary Geoană pays frequent
visits to Romania, where according to opinion polls he holds good chances of
winning next year’s presidential election. Goeană never leaves before addressing
the media and giving assurances that NATO will continue to pay special
attention to this area and take measures to protect the interests, citizens and
economies of Allied states. More recently, Mircea Geoană visited the Mircea
cel Bătrân Naval Forces Academy. Previously, he visited neighboring Bulgaria
where he had a meeting with Prime Minister Nikolai Denko and the army
leadership. The NATO official also visited the NATO multinational battle group.
According to Radio Romania’s correspondent in Bulgaria, Mircea Geoană
insisted that assistance for Ukraine must continue. Russia will use the upcoming
winter as a weapon, which is why we have to continue to provide Ukrainians with
everything they need to stay strong on teh battlefield and have a stronger
position at the negotiations table, Mircea Geoană said. Part of this assistance
is the inauguration of the F-16 European Training Center at the 86 Air Base in
Fetești (south). The center will be an international hub F-16 training
addressing pilots from Romania, allied and partner states, including Ukraine. (VP).
-
NATO şi regiunea Mării Negre
Potrivit experţilor militari, Marea Neagră e un cazan care fierbe. Odată cu declanşarea invaziei ruseşti din Ucraina, pe 24 februarie 2022, apele sale sunt survolate permananent de avioanele de luptă şi de dronele celor două ţări aflate în război şi sunt scena frecventă a luptelor navale. În peninsula anexată Crimeea sau puţin mai la vest, ţărmurile ucrainene sunt sub ocupaţia armatei de invazie. Nu departe de Odesa, cel mai mare port ucrainean de la Marea Neagră, regiunea separatistă pro-rusă Transnistria e ieşit, de facto, acum mai bine de trei decenii, de sub controlul autorităţilor centrale ale Republicii Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă),după un conflict armat soldat cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor Moscovei de parte rebelilor secesionişti. Tot riverană la Marea Neagră şi tot în urma unei invazii ruseşti, Georgia a pierdut, la rându-i, din 2008, controlul asupra Abhaziei de Sud şi Osetiei.
Lumea civilizată, spun comentatorii, nu se poate simţi confortabil cu conflictul deschis din Ucraina şi cele îngheţate din Republica Moldova şi Georgia, toate amorsate de ruşi. De aceea, bazinul Mării Negre este de o importanţă strategică excepţională pentru NATO – a repetat, la Constanţa, cel mai mare portmaritim românesc, secretarul general adjunct al Alianţei Nord-Atlantice, românul Mircea Geoană. Fost ambasador la Washington şi fost ministru de Externe acum două decenii, când România a fost admisă în NATO, Geoană vine foarte frecvent în ţară, unde sondajele privind intenţiile de vot îl creditează cu şanse la alegerile prezidenţiale de anul viitor. Nu pleacă niciodată fără să se adreseze presei şi fără să dea asigurări că NATO va continua să acorde o atenţie specială acestei zone şi va lua toate măsurile pentru a proteja interesele, cetăţenii şi economiile aliaţilor. A făcut-o şi zilele trecute, când a vizitat Academia Forţelor Navale Mircea cel Bătrân. Anterior, el s-a aflat în Bulgaria vecină, unde a avut o întâlnire cu premierul Nikolai Denkov şi cu conducerea armatei şi a vizitat Grupul de luptă multinaţional al NATO.
Potrivit corespondentului Radio România în Bulgaria, Geoană a insistat că asistenţa acordată Ucrainei trebuie să continue. Rusia va folosi din nou iarna care se apropie ca armă în războiul său, aşa că trebuie să continuăm să le oferim ucrainenilor ceea ce au nevoie pentru a rămâne puternici pe câmpul de luptă şi pentru a avea o poziţie mai puternică la masa negocierilor – a afirmat secretarul general adjunct al NATO. Parte a acestui sprijin e şi inaugurarea Centrului European de Instruire F-16, de la Baza 86 Aeriană din Feteşti (sudul României). Centrul va fi un hub internaţional pentru pregătirea piloţilor de pe acest tip de aeronave, români şi din statele aliate şi partenere, inclusiv din Ucraina invadată
-
October 26, 2023
SUMMIT On Thursday and Friday, Romanian president Klaus Iohannis will
be in Brussels to participate in the European Council proceedings and the Euro
Summit in extended format, the presidential administration in Bucharest has
announced. High on the agenda are talks on the situation in Ukraine, a review
of the Multiannual Financial Framework, economic aspects, migration and the EU’s
foreign relations with emphasis on the Middle East situation, the situation in
Southern Caucasus, Kosovo and Serbia and in Sahel. Regarding the situation of Ukraine,
European leaders are expected to endorse among other things, the EU’s
multidimensional support and president Iohannis will underline Romania’s
decision to carry on its support for Ukraine and plead for the continuation of
the EU assistance to this country as long as it needs. The Romanian official is
expected to stand for the opening of EU-accession talks for Ukraine and the
Republic of Moldova by the end of this year. The Euro Summit will include talks
about the economic situation at a European level.
DAY The role of the Romanian army in ensuring national
and regional security is all the more so important against the present
background in which the world peace and the entire security climate are
threatened by regional conflicts with a worsening potential – the highest
Romanian officials said during the events dedicated to Army Day in Romania.
Attending the ceremonies occasioned by the event, Romanian President Klaus
Iohannis said that Romania would continue to pay special attention to fitting
its armed forces with modern equipment and weapons. In turn, Prime Minister
Marcel Ciolacu has underlined that a budget of 2.5% has been earmarked this
year to defence, a decision, which allowed a larger number of programmes to be
run as well as the initiation of an ample process for the modernization and
transformation of the Romanian army. In his message, Defence Minister Angel Tilvar
has underlined the fact that the army has already managed to achieve NATO
standards in many areas, while the deputy secretary general of NATO, Romanian
Mircea Geoana, has mentioned the significance of this day for the entire nation
can be found in the patriotism and sacrifice of the Romanian soldiers of today
and yesterday.
FAIR Bucharest is hosting
INDAGRA 2023 – Romania’s most important International Fair of Products and Equipment
used in agriculture and the food industry. Until October 29th, over
550 companies from 23 countries are displaying here the equipment and technologies
of the future in the agricultural field as well as a series of innovations in
horticulture, winegrowing and animal breeding. If decision makers and professionals
are expected to participate in a series of forums and conferences, visitors are
invited to admire the most beautiful animal breeds or taste traditional
Romanian dishes.
VISIT Romanian Prime Minister Marcel Ciolacu is also in Brussels
for talks with the European Commissioner for Transport Adina Valean and that
for Economic and Financial Affairs, Taxation and Customs, Paolo Gentiloni. Ciolacu
will also participate in the meeting of the European Socialists Party right
before the European Council. This round of talks with Commisssion
representatives is taking place after the government in Bucharest has submitted
the draft law on the pension system, part of the commitment, Romania has
assumed in the National Plan of Recovery and Resilience. The Prime Minister has
recently said that he wishes the new pension law may come into effect next
year.(bill)
-
Ziua armatei române
Ziua Armatei Române a fost marcată, pe 25 octombrie, prin numeroase ceremonii militare şi religioase, însoțite de depuneri de coroane la monumentele închinate eroilor, prin manifestări organizate în principalele garnizoane din ţară, precum şi în bazele din teatrele de operaţii în care sunt dislocaţi militari români. Traversăm o perioadă în care pacea mondială şi întregul climat de securitate sunt ameninţate de conflicte regionale cu potenţial de agravare, iar în acest context rolul Armatei Române în asigurarea securităţii naţionale şi regionale este cu atât mai important, au subliniat cele mai înalte oficialităţi ale statului cu ocazia acestor manifestări.
În discursul său, șeful statului român a subliniat că Europa se confruntă cu o criză fără precedent după cel de Al Doilea Război Mondial, ca urmare a agresiunii militare a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, dar şi a atacului terorist din 7 octombrie împotriva Statului Israel, care riscă să destabilizeze complet Orientul Mijlociu pe termen lung.
Klaus Iohannis: Militarii români, alături de aliaţii prezenţi pe teritoriul ţării noastre, cărora le mulţumesc şi cu acest prilej, sunt elemente-cheie în menţinerea posturii de descurajare şi apărare a NATO în regiunea Mării Negre, o zonă de importanţă strategică pentru spaţiul euroatlantic.
Deteriorarea situaţiei de securitate în regiune a fost evocată și de premierul Marcel Ciolacu. Aceasta demonstrează încă o dată de ce este nevoie de o armată capabilă să facă faţă noilor provocări, a spus Marcel Ciolacu: Descurajarea şi combaterea eficientă a diferitelor tipuri de ameninţări la care suntem supuşi nu se poate face decât dacă vom investi masiv şi în dotări. Acesta este motivul pentru care începând din acest an am alocat un buget de 2,5% la apărare.
Militar de carieră, cu experiență inclusiv în teatrele de operații în care România activează alături de aliații săi, fostul premier Nicolae Ciucă, în prezent președinte al Senatului, a amintit că Armata României este o instituţie respectată în interiorul ţării şi apreciată în exteriorul ei: Chiar dacă poate suna paradoxal, militarii noştri sunt cei care respectă cel mai mult pacea şi sunt gata să o apere cu preţul vieţii. Armata României, aşa cum o ştim azi, se bucură de un bun renume la nivelul aliaţilor NATO şi al membrilor UE.
Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a menționat, la rândul său, că armata a reuşit deja să atingă în multe dimensiuni standardele NATO, iar secretarul general adjunct al Alianţei Nord-Atlantice, românul Mircea Geoană, a transmis un mesaj în care a arătat că graniţele statului român sunt mai sigure ca oricând, în pofida războiului din vecinătate şi multiplelor crize. Oficialul NATO a menţionat, în același timp, că semnificaţia acestei zile pentru întreaga naţiune se regăseşte în patriotismul şi jertfa ostaşilor români de astăzi şi de ieri. Manifestările organizate în Capitală de Ziua Armatei s-au încheiat cu tradiţionala retragere cu torțe – eveniment simbolic prin care militarii români transmit mesajul devotamentului şi sacrificiului lor pentru ţară.
-
Jurnal românesc-15.09.2023
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat, joi, în timpul unei întrevederi pe care a avut-o la Chişinău cu primul-ministru moldovean, Dorin Recean, că locul Republicii Moldova este în Europa alături de familia democraţiilor occidentaleˮ.
El a salutat declaraţia autorităţilor de la Chişinău cu privire la nevoia de a avea o interoperabilitate cât mai extinsă cu NATOˮ, subliniind că alianţa militară în conducerea căreia se află este cea mai puternică structură de acest gen. La rândul său, premierul Republicii Moldova s-a referit la importanţa sprijinului pe care NATO îl acordă Ucrainei în războiul provocat de Federaţia Rusă. NATO, în general, şi dumneavoastră, personal, aţi avut şi continuaţi să aveţi un rol important pentru susţinerea capacităţilor ucrainenilor de a face faţă acestui război şi chiar şi vedem progrese, uneori lente, alteori mai accelerate, dar cu siguranţă Ucraina, cu suportul prietenilor, va învinge în acest război a precizat Dorin Recean.
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, joi, un mesaj cu ocazia Reuniunii Teatrelor Naţionale Româneşti, care are loc la Chişinău. Salut cu mare bucurie cea de-a opta ediţie a Reuniunii Teatrelor Naţionale Româneşti, eveniment de excepţie care oferă o elocventă exprimare a rolului şi a misiunii artelor şi artiştilor în îmbogăţirea culturii noastreˮ, spune şeful statului în mesajul prezentat de consilierul prezidenţial Sergiu Nistor. Klaus Iohannis aminteşte că, împreună cu preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a acordat, şi anul acesta, Înaltul Patronaj acestui eveniment pentru a sublinia, sub cupola artelor spectacolului, solidaritatea dintre România şi Republica Moldova şi angajamentul ferm pentru împlinirea destinului european comun. Liderul de la București a afirmat că prezenţa la Chişinău a teatrelor din toate provinciile româneşti transmite, totodată, şi un puternic mesaj cultural de fraternitate pentru Republica Moldovaˮ. România este hotărâtă să contribuie cu toate mijloacele la îmbunătăţirea perspectivelor europene, la stabilitatea, la consolidarea democraţiei şi a statului de drept din Republica Moldovaˮ, a punctat şeful statului român. Cea de a VIII-a ediţie a Reuniunii Teatrelor Naţionale Româneşti de la Chişinău se desfăşoară în perioada 14 – 24 septembrie.
Ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, l-a primit pe ambasadorul agreat al Republicii Franceze, Nicolas Warnery, pentru prezentarea copiilor scrisorilor de acreditare. Şefa diplomației de la București a evidențiat dinamica ridicată a dialogului politico-diplomatic, relațiile economice solide, aflate pe un trend ascendent, precum și viziunea comună și complementară cu privire la actualul context securitar. A subliniat aprecierea României pentru asumarea de către Franța a rolului de națiune-cadru în eforturile NATO de apărare și descurajare pe Flancul Estic și prezența trupelor franceze în România încă de la începutul agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Luminița Odobescu a subliniat că România rămâne determinată să continue, împreună cu Franța și alți parteneri europeni, acordarea sprijinului pentru Ucraina, inclusiv în ceea ce privește asigurarea tranzitului pentru exporturile de cereale către piețele globale.
Institutul Cultural Român de la Paris continuă colaborarea cu Asociația Pro Patrimonio France și organizează, în perioada 14 septembrie – 5 octombrie, la Galeria Macadam a ICR Paris, expoziția Les manoirs de Roumanie / Conacele din România și în data de 20 septembrie conferința Exploration du patrimoine roumain / Explorarea patrimoniului român. Cele două proiecte sunt organizate cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului, sărbătorite în septembrie, și se înscriu în cadrul celei de-a doua ediții a Ciclului Patrimoniului, un program de expoziții și conferințe despre inițiativele societății civile pentru protejarea și revalorificarea patrimoniului din România. Expoziția curatoriată de Carolyne d’Assay, președintele Pro Patrimonio France, propune tema conservării și reutilizarii unei anumite tipologii arhitecturale: CONAC – reședința secundară în mediul rural pentru familiile înstărite încă din Evul Mediu, dar și reședința principală a marilor proprietari de terenuri. Această nouă ediție își dorește să se concentreze pe protejarea, conservarea și reutilizarea vechilor conace românești.
-
La visite du secrétaire général adjoint de l’OTAN à Chişinău
En
visite dans la capitale de la République de Moldova, Chişinău, le secrétaire général
de l’OTAN, Mircea Geoană, a parlé, entre autres, des récents incidents produits
sur le territoire de la Roumanie, près de la frontière avec l’Ukraine, où des
débris de drones similaires à ceux utilisés par l’armée russe avaient été
découverts.Estimant qu’il s’agissait d’incidents et non pas d’attaques
délibérées, M. Geoana a reconnu la probabilité que de telles situations se
répètent, mais il a souligné l’inexistence d’informations concernant des
actions intentionnelles de la Russie contre le territoire allié. L’OTAN, a-t-il
ajouté, continue à prendre des mesures pour renforcer la protection de ce
territoire allié, y compris celui de la Roumanie. Mircea Geoană a affirmé que
le contact avec l’allié roumain était permanent, rappelant que le secrétaire
général de l’Alliance atlantique, Jens Stoltenberg, avait récemment eu une
conversation téléphonique avec le président roumain Klaus Iohannis sur ce
sujet. Concernant la République de Moldova, le secrétaire général de l’OTAN a
affirmé que celle-ci avait sa place en Europe, « aux côtés de la famille
des démocraties occidentales ».Et lui d’ajouter que, malgré l’absence
d’un risque de nature militaire pour l’État moldave, celui-ci fait l’objet
d’une guerre hybride provoquée par la Russie, qui va de l’utilisation de l’arme
de l’énergie aux attaques informatiques, à la désinformation, à l’influence sur
les mécanismes démocratiques et la révolte sociale. Mircea Geoană a également
déclaré que l’Ukraine voisine, qui résiste devant la Russie, défend
actuellement aussi la République de Moldova contre des attaques militaires
directes: Je veux confirmer encore une
fois, ici à Chişinău, que nous ne voyons pas de risque de nature militaire de
la part de la Fédération russe à l’adresse de la République de Moldova, et cela
pour la simple raison que l’Ukraine fait un si bon travail, aussi avec notre
aide, que ce risque militaire n’existe ni à l’heure actuelle ni sur une période
prédictible. Cela ne veut pas dire que la Fédération russe n’a pas déclenché et
déroulé, justement pendant que l’on parle, tout l’arsenal d’une guerre hybride
contre la République de Moldova, qui va de l’arme de l’énergie aux attaques
informatiques, à la désinformation, à l’influence sur les mécanismes
démocratiques et à l’instigation à la révolte sociale. Pour nous aussi, il est
très important de renforcer la résilience de la République de Moldova, tout en
respectant sa neutralité.
A
son tour, le premier ministre moldave Dorin Recean a souligné que la guerre de
la Russie contre l’Ukraine avait changé la perception de la sécurité en Europe
et dans le monde. Il a affirmé que de nombreux États avaient compris qu’ils
avaient besoin d’un secteur de la défense développé, la priorité pour Chişinău
étant actuellement de se doter d’une armée calée sur les normes de l’OTAN. Il
faut consolider la capacité de défense principalement par des investissements
dans l’armée, a insisté Dorin Recean: La neutralité de l’État
moldave n’est pas synonyme d’indifférence et ne veut pas dire qu’il ne faut
rien faire. C’est pour cela que nous devons consolider notre capacité de
défense, investir dans l’armée nationale, pour qu’elle réponde aux normes de
l’OTAN et, là, nous aurons tout le soutien de nos partenaires.Et
Dorin Recean de préciser que la République de Moldova participera aux
programmes de nouvelles technologies et d’innovations de l’Alliance
Nord-Atlantique. (Trad. Ileana Ţăroi)
-
NATO and Security at the Black Sea
To the Romanians living in the sparsely populated villages on the Danube, close to the border with Ukraine, the war in the neighboring country has gained an increased and unwanted concreteness after the recent Russian bombing of the Danube ports of Reni and Izmail.
The aforementioned ports have been targeted by Russia, after they became hubs in the transport of the Ukrainian grain towards Western Europe. If until recently the noise made by the explosions used to be the main source of discomfort for the locals, their concern reached new levels after debris from some Russian drones had been discovered nearby. The Ministry of Defence has stepped up its surveillance in the area, in accordance with the NATO plans for strengthening the eastern flank, while the alliance, through the voice of its Secretary General Jens Stoltenberg has voiced its support for Romania. Just like Stoltenberg, NATO Deputy Secretary General, Mircea Geoană, said there were no indications regarding Russias intentions to strike a NATO member state.
However, the concern of the Romanian citizens living close to the Danube border with Ukraine is understandable, Geoana went on to say. “…When you hear the sound of war several hundreds of meters or kilometers away from you, its only natural to feel anxiety and anguish. I understand that, but there is no risk for Romania to be attracted into this conflict or for this conflict to be extended to the area” the NATO official says. “My message, as Romanian, is to try to have confidence in the fact that the North-Atlantic Alliance has taken all the measures needed now and in the future so that it may be able to defend the entire allied space, including Romania, Mircea Geoana explained. He hailed the US decision to beef up air policing in the Black Sea area. In Vilnius, he recalled, allied leaders endorsed a new generation of defence plans tailored for this type of incidents, accidents or more serious situations, even involving deliberate attacks. These defence plans are complete, including among other things, air policing and integrated anti-missile systems. We are speaking about measures specific to the Black Sea, which is an important area for us and very complex, the NATO official added.
In another development, a military drill is taking place in the Black Sea and the Danube Delta until Friday, which brings together troops from Romania, the USA and other allied countries as well as from Ukraine. The Sea Breeze multinational exercise, the United States has staged in Romania for the first time, contributes to increasing stability in the Black Sea region and ensuring the free navigation in the wake of the Russian Federations aggression against Ukraine. It is aimed at raising the training level of the servicemen from the participant countries in the anti-mine combat operations. The drill also comes after Russias withdrawal from the agreement on the transit of the Ukrainian grain through the Black Sea.
(bill)
-
NATO şi securitatea la Marea Neagră
Pentru români, în special pentru locuitorii satelor dunărene slab populate situate la graniţa cu Ucraina, războiul din ţara vecină a căpătat o sporită şi nedorită concreteţe odată cu bombardarea de către ruşi a porturilor Reni şi Izmail de la Dunăre. Acestea au devenit ţinte ale Moscovei, după ce au ajuns puncte nodale în transportul cerealelor spre vestul Europei. Dacă, până de curând, zgomotul bombardamentelor ruseşti era singura sursă de disconfort major pentru locuitorii satelor româneşti de la Dunăre, descoperirea, pe teritoriul lor, a unor resturi de drone este dătătoare de frisoane.
Ministerul Apărării a sporit mijloacele de supraveghre, în acord cu planurile NATO de consolidare a flancului estic, iar Alianţa, prin vocea secretarului general Jens Stoltenberg, şi-a exprimat solidaritatea cu România. Asemenea lui Stoltenberg, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a afirmat că nu există indicii privind intenţia Federaţiei Ruse de a ataca un stat membru al Alianţei. Este, însă, de înţeles îngrijorarea cetăţenilor români care locuiesc în apropierea frontierei dunărene cu Ucraina, a spus Geoană.
…Când asculţi la câteva sute de metri sau la câţiva kilometri dincolo de casa ta, de locul tău de muncă, zgomotul războiului, evident că îţi creează emoţie şi evident creează anxietate şi angoasă. Eu înţeleg acest lucru. Dar nu există risc la adresa României, în sensul de a fi antrenaţi în acest conflict sau de a avea o extensie a acestui conflict către noi”, a dat asigurări înaltul oficial al Alianţei.
Mesajul meu, ca român, este acela de a încerca să avem încredere în faptul că Alianţa Nord-Atlantică are toate măsurile luate, acum şi în perspectivă, pentru a asigura protecţia întregului spaţiu aliat, inclusiv a României, a subliniat Mircea Geoană. Pe acest fundal, el a salutat decizia Statelor Unite de suplimentare a poliţiei aeriene în zona Mării Negre.
La Vilnius, amintea Geoană, liderii aliaţi au adoptat o nouă generaţie de planuri de apărare, exact pentru acest tip de incidente, accidente sau situaţii mai grave, de eventuale atacuri deliberate. Aceste planuri de apărare sunt complete, pornind de la poliţie aeriană, sistem anti-rachetă integrat, vorbim de măsuri specifice Mării Negre care este, în sine, o zonă de importanţă pentru noi şi foarte complexă, a mai spus secretarul general adjunct al NATO.
Pe de altă parte, până vineri are loc la Marea Neagră şi în Delta Dunării un exerciţiu militar comun, la care participă militari români, americani şi din alte state aliate, precum şi din Ucraina. Exerciţiul multinaţional Sea Breeze, organizat de Statele Unite pentru prima dată în România, contribuie la creşterea stabilităţii în regiunea Mării Negre şi la asigurarea libertăţii de navigaţie, ca urmare a agresiunii Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. El urmăreşte creşterea nivelului de pregătire a militarilor din ţările participante în lupta contra minelor. Antrenamentele vin şi pe fondul retragerii Rusiei din acordul care permitea tranzitarea cerealelor ucrainene prin Marea Neagră.
-
Jurnal românesc – 10.08.2023
Mai puţin de jumătate (48%) dintre
părinţii care lucrează în alte ţări vin să îşi petreacă concediul de vară cu
copiii lor rămaşi în România, potrivit unui sondaj realizat de organizaţia
Salvaţi Copiii în rândul beneficiarilor programului dedicat copiilor cu
părinţii plecaţi din ţară. 36% dintre părinţi nu pot veni în ţară, iar 15% nu
erau încă decişi. Principalele ţări în care lucrează mamele sunt Italia, Spania
şi Austria, iar taţii – în Germania, Italia şi Marea Britanie. Unul dintre
motivele majore pentru care părinţii nu pot veni în concediul de vară în
România este lipsa banilor pentru drumul până în ţară. Cei mai mulţi dintre
copii (45%) vorbesc cu părintele plecat zilnic, 10% – de câteva ori pe zi, 32%
– o dată la două-trei zile, 7% – o dată pe săptămână, iar 7% de câteva ori pe
lună sau mai rar. Dintre părinţii care se întorc în ţară, 42% au în plan
contactarea şcolii în care învaţă copilul pentru discuţii cu învăţătorul,
dirigintele, profesorii, 39% au în plan rezolvarea a diferite probleme
familiale, 42% rezolvarea a diferite probleme administrative, iar 20%
rezolvarea a diferite probleme medicale. Salvaţi Copiii România, cu sprijinul
Poliţiei de Frontieră, a lansat, pentru al treilea an consecutiv, o serie de
activităţi de informare pentru părinţii care revin în România în perioada
vacanţei de vară cu privire la efectele negative pe care plecarea lor le poate
avea asupra dezvoltării copiilor şi la importanţa menţinerii comunicării.
Iulian Gherguţ, cetăţeanul român
răpit în urmă cu opt ani în Burkina Faso a fost eliberat şi se află în acest
moment în siguranţă pe teritoriul României. Potrivit ministerului de Externe de
la Bucureşti, aducerea în ţară a lui Gherguţ este rezultatul muncii depuse de
către toate instituţiile din cadrul Celulei de criză interinstituţională, care
au efectuat demersuri permanente pentru eliberarea sa, pe toate palierele şi
canalele politico-diplomatice. Ministerul a mulțumit tuturor partenerilor
externi, în special autorităţilor marocane pentru sprijinul important acordat
în vederea soluţionării acestui caz, pe care îl califică drept extrem de
complicat. Iulian Gherguţ, care era angajat al unei firme de pază la o mină din
Burkina Faso, a fost răpit în aprilie 2015 de grupări înarmate islamiste, care
l-ar fi vândut ulterior unor bande din Mali.
România are o reputaţie foarte bună
la nivelul Alianţei Nord-Atlantice, dar şi toate şansele de a atinge în
următorii 10-15 ani un nivel de trai similar cu cel al statelor occidentale
dezvoltate, a declarat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană,
într-un interviu la Radio România. Înaltul oficial al NATO a spus că nivelul de
securitate naţională pentru România este la cel mai ridicat nivel cunoscut până
acum, iar viitoarea dezvoltare economică a ţării depinde şi de modul în care
statul îşi va îndeplini rolul faţă de cetăţeni. Cred că România, prin atributul său strategic, îşi
creează condiţii mult mai bune şi pentru atuuri economice, pentru mai multe
investiţii, pentru o administraţie mai eficientă, pentru atragerea de mai multe
fonduri europene, pentru dezvoltarea statului românesc. Văd că această cotă de
piaţă strategică pentru România este la un nivel foarte, foarte înalt şi văd un
fel de vase comunicante creându-se pentru a putea să avem şi dividende
economice, comerciale, investiţii, job-uri mai bune, job-uri pentru tineri, a
declarat Mircea Geoană.
Liceenii români se pot înscrie, până pe 28 septembrie,
la Future Leaders Exchange Program (FLEX), transmite un comunicat al American
Councils for International Education. Programul educaţional FLEX este finanţat
de Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii şi îşi propune să ofere
liceenilor din România ocazia de a studia la un liceu american şi de a locui
împreună cu o familie americană pe parcursul anului şcolar 2024 – 2025.
Participarea la Programul FLEX este gratuită. În anii de implementare
anteriori, FLEX România a oferit bursa către sute de liceeni români din mai multe
judeţe ale ţării, aceştia fiind repartizaţi la licee din statele Washington,
Texas, Colorado, California, Hawai, Iowa şi Florida. Programul se adresează în
egală măsură şi liceenilor cu dizabilităţi. Competiţia este deschisă liceenilor
care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au cetăţenie română, sunt
născuţi între 15 iulie 2006 şi 15 iulie 2009, sunt în clasele a IX-a, a X-a sau
a XI-a în anul şcolar 2023 – 2024, studiază engleza în liceu, îndeplinesc
criteriile pentru a obţine viza SUA şi nu au stat în SUA mai mult de 3 luni în
ultimii 5 ani. Înscrierile se înregistrează online. Informaţii complete despre
program sunt disponibile la adresa de email flex.ro@americancouncils.org şi pe
site-ul www.americancouncils.ro.
-
Jurnal românesc – 16. 05.2023
Secretarul
General Adjunct al NATO, Mircea Geoană, s-a întâlnit, zilele trecute, cu ocazia
vizitei oficiale pe care a efectuat-o în SUA, cu comunităţile românilor din Los Angeles, San Francisco şi
Washington. ‘România are nevoie să se cupleze organic cu masiva sa Diasporă,
inclusiv cu cei 1,5 milioane de basarabeni care au dublă cetăţenie’, a declarat
Mircea Geoană. Ca soluţii, oficialul a enunţat găsirea unor mecanisme pentru
păstrarea identităţii românilor plecaţi din ţară, dar şi pentru încurajarea
repatrierii comunităţilor româneşti. Potrivit unui comunicat, în Washington, unde
a avut loc dezbaterea intitulată ‘Parteneriatul strategic România – SUA.
Perspective, Ambiţii, Orizont 2030’, oficialul a vorbit despre cum ar trebui statul
român să-și îmbunătăţească relaţia cu românii plecaţi în străinătate. Primul
lucru care trebuie făcut, consideră
acesta, este ‘să reinvestim în păstrarea identităţii românilor plecaţi’.
În opinia sa, ‘trebuie sprijinit rolul limbii române, investit în şcoli în
limba română’. Mircea Geoană a dat exemplul Spaniei unde există un program prin
care se introduce limba română în şcolile spaniole. Cred că trebuie să facem
mult mai mult pentru a păstra legătura cu naţiunea română şi acest lucru este o
precondiţie ca noi să putem să avem un viitor bun pentru români’, a adăugat
Mircea Geoană.
Tot în Statele Unite, peste 3.000 de
persoane au vizitat Ambasada României, sâmbătă, cu ocazia ‘EU Open House’
(‘Ziua Porţilor Deschise’), cel mai mare eveniment de diplomaţie publică
organizat la Washington de misiunile diplomatice ale ţărilor membre ale Uniunii
Europene. Potrivit unui comunicat al Ambasadei României, vizitatorii au avut
ocazia să dialogheze cu şeful misiunii, Andrei Muraru şi cu ceilalţi diplomaţi,
în special cu privire la istoria ţării, obiective turistice şi tradiţiile
culturale. De asemenea, vizitatorii au aflat informaţii despre obiceiurile de
primăvară româneşti, prezentate în expoziţia ‘Romanian Spring Traditions’. Au
fost spectacole de muzică şi dansuri populare tradiţionale româneşti, precum și
prezentări de vinuri româneşti premiate internaţional. ‘EU Open House’ este un
eveniment prin care statele membre UE şi Delegaţia Uniunii Europene la
Washington sărbătoresc Ziua Europei. Cu această ocazie, ambasadele statelor
Uniunii şi Delegaţia Uniunii în SUA îşi deschid uşile pentru publicul american,
oferind vizitatorilor o privire în interiorul misiunilor şi oportunitatea de a
cunoaşte patrimoniul cultural şi tradiţiile naţionale ale statelor membre.
Aproape 1.500 de
tineri români de 18 ani vor călători la vară, gratuit cu trenul, prin Europa.
Ei sunt între câştigătorii permiselor oferite de Uniune în cadrul iniţiativei
DiscoverEU. Pentru cele peste 35.000 de bilete disponibile în total, în acest
an s-au înscris mai bine de 145.000 de tineri din toate statele membre, dar şi
din ţări din afara Uniunii care participă la programul ERASMUS PLUS, precum
Islanda, Norvegia, Serbia sau Turcia. Potrivit Comisiei Europene, tinerii
selecționanți vor putea călători individual sau în grupuri de maximum cinci
persoane prin Europa în perioada 15 iunie 2023 – 30 septembrie 2024. Programul
DiscoverEU a fost lansat în urmă cu cinci ani, înregistrând de atunci peste un
milion de înscrieri în rândul tinerilor dornici să participe. Este o acțiune a
programului ERASMUS PLUS care oferă tinerilor posibilitatea de a descoperi
Europa prin intermediul unor experiențe de învățare. Tinerii din program au
posibilitatea să viziteze mai multe orașe, de la capitale culturale, până la
orașe verzi. La ruta orașelor verzi, România se regăsește cu Tulcea, Brașov și
Cluj.
Romanian Chamber
Orchestra a lansat proiectul RCO 4 Seasons, prin care unii dintre
cei mai valoroşi muzicieni români din ţară şi din diaspora reprezintă România
şi promovează cultura română pe toate continentele, prin intermediul unor
parteneriate cu Ambasadele României şi cu Institutele Culturale Române. Primul
turneu dedicat Timişoarei, Capitală Culturală Europeană, a avut deja loc la Roma
și va fi urmat de concerte în alte trei oraşe europene: Madrid (16 mai), Porto (22
mai) şi Lisabona (23 mai). Timișoara va fi promovată în cadrul turneului prin
fotografii și video-uri care vor fi prezentate înainte și după concerte. Conceptul
turneului gravitează în jurul a două idei principale: migrația (spre locuri
străine devenite în timp acasă) și capitala ca punct
geografic și simbolic central.
-
Mircea Geoană s-a întâlnit cu comunităţile românilor din Los Angeles, San Francisco şi Washington
Mircea Geoană s-a întâlnit cu comunitățile românilor din Los Angeles, San Francisco și Washington (SUA) și a prezentat soluții pentru cuplarea masivă a României cu Diaspora.
‘România are nevoie să se cupleze organic cu masiva sa Diasporă, inclusiv cu cei 1,5 milioane de basarabeni care au dublă cetăţenie, iar ca acest lucru să se întâmple trebuie făcute trei lucruri’, a declarat dl. Mircea Geoană, Secretarul General Adjunct al NATO, cu prilejul vizitei oficiale în SUA, pe care a efectuat-o în perioada 3-14 mai. Cu acest prilej, dl. Mircea Geoană s-a întâlnit şi cu comunităţile româneşti din Los Angeles, San Francisco şi Washington.
În capitala SUA, Washington D.C., a avut loc dezbaterea intitulată ‘Parteneriatul strategic România – SUA. Perspective, Ambiţii, Orizont 2030’, în cadrul căreia dl. Geoană a vorbit despre cum trebuie Statul român să îmbunătăţească relaţia cu românii plecaţi în străinătate.
Evenimentul a fost organizat de Asociaţia Proiectul România 2030, în parteneriat cu New Economy Trust (NET), Romanians of DC şi Federation of Romanian-American Organizations (FORA).
Primul lucru care trebuie făcut este ‘să reinvestim în păstrarea identităţii românilor plecaţi de afară’. Mulţi vor decide să rămână afară. Şi nu ne este indiferent dacă a doua sau a treia generaţie de români din Europa, în principal, dar şi din America, uită limba română, uită că sunt parte dintr-o singură naţiune română, nu au acces sau preţuire pentru cultura română, pentru civilizaţia noastră, pentru istorie, a punctat Geoană.
În opinia sa, ‘trebuie sprijinit rolul limbii române, investit în şcoli în limba română’. ‘Şcoli în bisericile româneşti, şcoli de duminică. În Spania este un program prin care se introduce limba română în şcolile spaniole. Foarte mulţi români de acolo cred că Statul român trebuie să reinvestească în lectori şi în catedre de limbă română. Cred că trebuie să facem mult mai mult pentru a păstra legătura cu naţiunea română şi acest lucru este o precondiţie ca noi să putem să avem o un viitor bun pentru români’, a adăugat dl. Mircea Geoană.
De asemenea,Mircea Geoană a subliniat că trebuie găsită ‘o formulă de recirculare a talentului.’ Chiar dacă nu decizi să vii acasă, să găsim un mecanism prin care care să sprijinim dorinţa masivă a celor plecaţi de a da ceva înapoi ţării. Poate câteva idei, poate o vacanţă acasă, un medic care vrea să opereze, un profesor care vrea să predea, un om de afaceri româno- American care vrea să mentoreze un tânăr antreprenor de acasă. Şi a promovat ideea construirii unei platforme digitale, care ‘să pună cap la cap cererea cu oferta’, idee ‘bine primită în Los Angeles şi San Francisco.
Trebuie găsite ‘mecanisme pentru a încuraja repatrierea comunităţilor româneşti.’ Dacă s-ar întoarce 10-20% din Diaspora românească, cea de-a cincea cea mai mare diasporă din lume, dacă vom găsi soluţii şi se pot găsi, de la facilităţi fiscale, la formule de echivalare a diplomelor copiilor. Se pot găsi formule pentru a încuraja de o manieră mai sistematică acest proces’, (…). Încă o dată: cine vrea să vină, perfect, cine nu vrea să vină să contribuie, dar măcar să ne păstrăm tradiţia şi identitatea naţională, a mai explicat el.
La Los Angeles, Secretarul General Adjunct al NATO a acceptat invitaţia lui Alex Popa şi a Fundaţiei ‘Friends of Romania’ de a se întâlni cu comunitatea românescă de pe Coasta de Vest a SUA. ‘Studenţi, profesori, medici, cercetători, oameni de afaceri, magistraţi sau artişti – un evantai de românce şi români de succes, care îşi poartă Patria în suflet şi sunt gata să se implice în destinul naţiunii române’, a scris dl.Geoană pe Facebook.
La San Francisco, el s-a întâlnit cu profesioniştii si antreprenorii români de mare succes din Silicon Valley. ‘Reuşitele lor profesionale şi dorinţa de a transfera acasă cunoştinţele si experienţele acumulate în cel mai mare ecosistem de inovare din lume reprezintă o uriaşă oportunitate pentru Romania. Sunt hotărât să o fructificăm pe deplin’, a punctat dl. Geoană.
Secretarul General Adjunct al NATO a vizitat şi prestigioasa universitate Stanford, unde, pe lângă o întrevedere cu ambasadorii tech şi reprezentanţii corpului consular din statele aliate şi partenere NATO, a avut o întâlnire cu cercetătorul român Sergiu Paşca, director al Programului de Organogeneză a creierului uman din cadrul Stanford Neuroscience Institute. ‘Un român despre care nu ar ajunge o zi întreagă să vorbim. Sergiu este dedicat cercetărilor în domeniul bolilor neuropsihiatrice, iar laboratorul său este pionier în aplicarea tehnologiilor neuronale organoide, forţând în fiecare zi limitele biotehnologiei şi inovaţiei. Povestea lui şi a tuturor celor ce activează în cadrul Universităţii Stanford şi fac istorie în Silicon Valley mă fac să mă simt ca un vizitator al Florenţei în perioada Renascentistă. Sunt impresionat de acest conflux al ideilor noi şi curajoase şi mândru de faptul că românii noştri sunt vârful de lance al inovaţiei mondiale’, a punctat dl. Mircea Geoană pe pagina sa de Facebook.
De asemenea, el a vizitat sediul global al Google din Silicon Valley, prilej cu care s-a întâlnit cu patru dintre românii care ocupă funcţii de mare responsabilitate în companie: Cristina Bita, Dan Ardelean, Emanuel Taropa şi Mircea Oancea. Tot la San Francisco, dl. Geoană a revenit la Casa Română, unul dintre cele mai importante centre culturale şi spirituale ale românilor din zona San Francisco. ‘Construită prin donaţiile românilor din Silicon Valley şi Bay Area, Casa Română poate şi trebuie să devină un model de promovare a limbii, culturii şi credinţei româneşti în toată lumea. Case care să adune împreună românii şi care să aducă respectul străinătăţii faţă de România şi de naţiunea română’, a scris el pe pagina sa de Facebook.
La Washington, în afară de întâlnirea cu Romanians of DC şi Federation of Romanian- American Organizations (FORA), Secretarul General Adjunct al NATO a revenit ‘cu mare bucurie în Parohia Sfântul Andrei din apropierea Washingtonului.’ ‘Părintele Cosmin Antonescu şi o comunitate românească foarte unită construiesc o spectaculoasă nouă Biserică, o adevărată Moldoviţa de pe Potomac, pe tărâm american. Prin credinţă, limbă şi cultură românească, rămânem o Singură Naţiune, oriunde viaţa şi destinul ne-ar purta‘, a punctat dl. Mircea Geoană.