Tag: Miriam Raducanu

  • Festivalul Naţional de Teatru continuă, la Bucureşti

    Festivalul Naţional de Teatru continuă, la Bucureşti

    Festivalul Naţional de Teatru, un eveniment cultural aflat la cea de-a 34-a ediţie, continuă la Bucureşti, sub tematica “Dramaturgiile Posibilului”. Iubitorii de teatru sunt invitaţi să asiste, până pe 28 octombrie, la un maraton cu spectacole, lansări de carte și multe alte evenimente.

    „Este o ediție, aș spune, a dialogului între generații. Ne-am dorit foarte tare acest lucru, mai ales în timpurile astea. Am revenit la temele majore. Cred că festivalul nostru trebuie să fie mai ales un loc al întâlnirilor și un loc al dialogului”, spunea, vineri seară, scenograful Dragoş Buhagiar, preşedintele Uniunii Teatrale din România (UNITER).

    31 de spectacole din toată România vor fi prezentate în săli de teatru şi în diverse spaţii neconvenţionale din Bucureşti. “Antologia dispariţiei” – scenariu şi regie Radu Afrim; “A douăsprezecea noapte” de William Shakespeare, regia Andrei Şerban; “Hedda Gabler” de Henrik Ibsen, regia Thomas Ostermeier sunt doar cîteva dintre acestea.

    La ediţia din acest an vor fi prezente cinci spectacole invitate din străinătate – Germania, Irlanda, Polonia şi Belgia. Au fost invitaţi 50 de profesionişti români din lumea teatrului şi 100 din străinătate.

    Vor fi, de asemenea, şi instalaţii vizuale, spectacole-lectură pe texte noi din dramaturgia contemporană, spectacole de teatru independent, spectacole educaţionale, conferinţe şi dezbateri, ateliere, module dedicate unor artişti consacraţi, lansări de carte, spectacole de teatru radiofonic, dar şi un bogat eveniment-partener – Bienala de Scenografie (Bucharest Scenography Biennale).

    Artista Miriam Răducanu, coregrafă, dansatoare și profesoară de dans, de la a cărei naștere s-au împlinit 100 de ani va fi celebrată la ediţia din 2024.

    Festivalul marchează și 50 de ani de creație teatrală a regizorului Silviu Purcărete.

    Evenimentul este produs de Asociaţia UNITER – Uniunea Teatrală din România. FNT este un proiect cultural finanţat de Ministerul Culturii.

    (Maria Monica Chiriţă)

  • Memories. Magia Nocturnelor a revenit pe scena TNB

    Memories. Magia Nocturnelor a revenit pe scena TNB

    Performance-ul Radio Nocturn ”Gigi Căciuleanu/Confesiuni” a readus pe scena Teatrului Național din București atmosfera celebrelor Nocturne care au fascinat spectatorii Teatrului Țăndărică începând cu finalul anilor ‘60.


    Evenimentul a fost organizat, pe 11 septembrie, cu prilejul sărbătoririi, în anul 2023, a 95 de ani de la înființarea Radio România.


    Un spectacol conceput de Gigi Căciuleanu, un tribut adus ”Măiastrei” Miriam Răducanu, de al cărei spirit a fost impregnată întreaga seară.



    Confesiunile emoționante, momentele coregrafice semnate de Miriam Răducanu și Gigi Căciuleanu, proiecțiile cu dansurile Măiastrei, au fost deliciile unei seri de neuitat, pe care marele coregraf a pus-o sub semnul poeziei, dansului și libertății artistice.



    Alături de Gigi Căciuleanu a revenit pe scenă actorul Virgil Ogășanu, cel care a fost prezent și la primul Nocturn, când a spus monologul din “Revizorul” de Gogol, monolog pe care nu l-a uitat niciodată, care i-a rămas întipărit în minte ca și alte sute de roluri, și pe care l-a redat cu măiestrie, spre încântarea publicului.



    Actorul Lari Giorgescu, care spune că el, la fel ca Gigi Căciuleanu, a fost crescut de bogăția artistică minunată a lui Miriam Răducanu, a interpretat un fragment din spectacolul “Poezia Visului”, de la Unteatru, un spectacol creat în spiritul Nocturnelor, cu versuri de Emil Botta și cu coregrafia “Măiastrei”. Tot el a fost aplaudat îndelung pentru monologul lui Cațavencu din “D’ale noastre”, făcut din dans și onomatopee. Iar împreună cu actrița Alina Petrică, a oferit un moment special, intens, din “Jungla TV”, un spectacol lucrat de cei doi cu Gigi Căciuleanu, la distanță, în pandemie, cu un text semnat de acesta.



    Au mai evoluat coregrafa Lelia Marcu-Vladu, care de asemenea a transformat poezia în gest și gestul în poezie, demonstrând încă o dată simbioza dintre cele două elemente, care a fost miezul Nocturnelor, și soprana Oana Berbec, care a făcut o Coana Chirița absolut specială, o Chiriță cu veleități de soprană, care a dansat pe poante, un moment plin de umor și rafinament.



    Evenimentul a marcat, de asemenea, debutul grilei de toamnă a Radio România Cultural, sezon intitulat Memories. Înregistrarea acestuia va putea fi ascultată on air și vizionată online pe 1 Noiembrie, ziua în care Radio România împlinește 95 de ani.


  • Nocturnele, inițiate de Miriam Răducanu

    Nocturnele, inițiate de Miriam Răducanu

    Radio România Cultural aduce, pe scena Teatrului Național din București, un eveniment emblematic: Nocturnele, inițiate de Miriam Răducanu, cu prilejul sărbătoririi, în 2023, a 95 de ani de la înființarea Radio România,

    Luni, 11 septembrie 2023, de la ora 19.00, la Sala Studio a Teatrului Național din București, va avea loc performance-ul: RADIO-NOCTURN. Gigi Căciuleanu / Confesiuni.

    Coregrafiile lui Miriam Răducanu și Gigi Căciuleanu vor readuce pe scenă atmosfera celebrelor Nocturne care au fascinat spectatorii Teatrului Țăndărică începând cu finalul anilor ’60.

    De asemenea, confesiunile lui Gigi Căciuleanu însoțite de imagini inedite cu Miriam Răducanu, Măiastra, vor reda momente emoționante, unele nespuse până acum, din laboratorul de creație sau din culisele acestor evenimente unice în epocă.

    La primul Nocturn 9 ½, invitat special a fost actorul Virgil Ogășanu, care a acceptat cu bucurie să revină pe scenă și de această dată.

    Vor mai evolua, la invitația lui Gigi Căciuleanu, actorul Lari Giorgescu, coregrafa Lelia Marcu-Vladu, actrița Alina Petrică și soprana Oana Berbec.

    Accesul publicului se va face gratuit, pe bază de invitații care se pot obține prin rețeaua bilet.ro. (https://bilet.ro/eveniment/nocturnele-11928-37315)

    Nocturnele, spectacole inițiate de Miriam Răducanu la propunerea tot atât de curajoasă a Margaretei Niculescu, emblematica directoare a teatrului de marionete Țăndărică, din București, au reprezentat atât pentru noi, artiștii, cât și pentru spectatori niște momente și prilejuri de evadare.

    Acele Nocturne, poate mai mult chiar decât o serie de spectacole-cult, sunt o metaforă, dacă nu a libertății, cel puțin a unei eliberări.

    Am avut norocul să fiu alături de Miriam de la primul Nocturn până la al VI-lea.

    Nu dansam alături de o dansatoare sau coregrafă, și mai puțin profesoară, dansam cu o idee, cu o METAFORĂ, în sensul brâncușian, cu o Măiastră. Miriam Răducanu, mărturisește Gigi Căciuleanu.

    Evenimentul va marca, de asemenea, debutul grilei de toamnă a Radio România Cultural, sezon intitulat Memories. Înregistrarea acestuia va putea fi ascultată on air și vizionată online pe 1 Noiembrie, ziua în care Radio România împlinește 95 de ani.

    Primele coregrafii de capul meu, pot să afirm, chiar dacă acest lucru poate suna cam straniu, că le-am făcut la radio…

    Era înainte de Nocturne. Miriam plecase pentru un timp în SUA, iar eu rămăsesem… de capul meu! Și iată că mi s-a ivit posibilitatea să particip la niște recitaluri. Să dansez.

    Ceea ce am și făcut. Pe rupte. Pe versuri de mari poeți, spuse de imenși actori… Într-o serie de evenimente de poezie puse în scenă, la Sala Radio, de Elena Negreanu. Atunci am gustat pentru prima oară, în mod profesionist, ce este libertatea. O libertate de creație care, pe deasupra, era și super-bine primită de către un public extrem de special. (Gigi Căciuleanu)

    Producător: Radio România Cultural

    Coproducători: Teatrul Național din București/Fundația ArtProduction

    Cu sprijinul: JTI

  • Preise des öffentlich-rechtlichen Kultursenders ohne Gala bekanntgegeben

    Preise des öffentlich-rechtlichen Kultursenders ohne Gala bekanntgegeben

    Die Gala des öffentlich-rechtlichen Kultursenders Radio România Cultural sollte Ende März im Bukarester Theater Odeon stattfinden, angesichts der Coronavirus-Pandemie wurden die Preise aber in einer Sondersendung am 30. März bekanntgegeben. Der Intendant des Kultursenders Radu Croitoru sagte über die Preisverleihung, die dieses Jahr bereits zum 20. Mal stattfinden sollte:



    Niemand dachte, dass gerade dieses Jahr so etwas passieren würde. Wir hätten eine Jubiläumsausgabe feiern sollen und wir hatten sie sorgfältig organisiert. Dank den diesjährigen Gewinnern und den Sonderpreisen hätte es eine fabelhafte Veranstaltung werden sollen, aber wir sehen uns jetzt gezwungen, diese Preise in einem Studio bekanntzugeben. Wir wollten jedoch nicht gänzlich darauf verzichten, denn diese Preise ehren die Persönlichkeiten des kulturellen Lebens, die sich im Vorjahr in diesem Bereich durch besondere Initiativen verdient machten. Die Preise des Kultursenders Radio România Cultural sind sehr begehrt, und das ist den Redakteuren unseres Senders zu verdanken. Ihre Arbeit hat deutlich dazu beigetragen, dass sich jede Persönlichkeit des kulturelles Lebens in Rumänien zumindest eine Nominierung wünscht.“




    Die Sonderpreise gingen dieses Jahr an die Choreographin Miriam Răducanu, die den Preis für besondere Leistungen erhielt, an den Verlag Humanitas, der mit dem Preis Radio România Cultural 20“ ausgezeichnet wurde, an den Komponisten Eugen Doga, der den Preis Lux Mundi“ erhielt, und an die Pianistin Adela Liculescu. Die Choreographin Miriam Răducanu ist eine der Kulturschaffenden von heute, die über die Grenzen Ihres Bereiches hinausgeht. Sie hat mehrere Generationen von Choreographen ausgebildet und genau wie ihre Vorgänger Gigi Căciuleanu und Gheorghe Iancu gro‎ße Künstler und Künstlerinnen entdeckt. Ihre berühmte Aufführung Nocturne“, die zum ersten Mal in den 1960er Jahren auf der Bühne des Bukarester Theaters Ţăndărică“ präsentiert wurde, hat sich weltweit eines gro‎ßen Erfolgs gefreut. Über die Auszeichnung durch den Kultursender Radio România Cultural sagte die Künstlerin:



    Es ist mir eine gro‎ße Ehre, diesen Preis von Radio Rumänien zu erhalten. Hier arbeitet jetzt eine neue Generation von Kulturredakteuren und ich habe den Eindruck, dass ich sie seit immer kenne. Sie sind genau wie die vorangegangene Generation dieses Kultursenders, warme und gute Menschen, die wissen, dass die Kultur die Gesellschaft retten kann. Besonders in schwierigen Zeiten, wie wir sie gerade erleben, kann die Kultur Wunden heilen.




    Die Schriftstellerin Ioana Nicolaie erhielt den Preis von Radio România Cultural in der Kategorie Prosa für ihr Buch Cartea Reghinei“, der Preis für den besten Gedichtband ging an Angela Marcovici für den Band Tagebuch, das im dritten Teil des Tages geschrieben wurde“ und die Regisseurin Gianina Cărbunariu erhielt den Preis in der Kategorie Theater. Anca Damian erhielt den Preis des Kultursenders Radio România Cultural für Filmregie für die Produktion Maronas fantastische Reise“.

  • Premiile Radio România Cultural

    Premiile Radio România Cultural


    Premiile Radio România Cultural, care ar fi trebuit să fie decernate în cadrul unei gale programată inițial să aibă loc pe scena Teatrului Odeon, au fost anunțate, luni, 30 martie 2020, în cadrul unei ediții speciale a emisiunii GPS Cultural, difuzată la RRC/Radio România Cultural. Radu Croitoru, managerul Radio România Cultural, a vorbit în emisiunea GPS Cultural despre aceste premii, devenite tradiție în cei 20 de ani pe care i-au împlinit la această ediție.


    Nu ne-am gândit nici o secundă că se va întâmpla așa anul acesta, evident nu s-a gândit nimeni. Am pregătit această ediție cu numărul 20 mai atent, mai detaliat, cu mai multă grijă decât toate edițiile de până acum. Spectacolul de la Teatrul Odeon se anunța fabulos, se anunța foarte frumos și datorită câștigătorilor de anul acesta, dar și datorită premiilor speciale. Iată că suntem nevoiți să ne retragem într-un studio și să acordăm aceste premii la care, evident, nu renunțăm, pentru că sunt premiile pentru ce s-a întâmplat relevant anul trecut în lumea culturală pe care o reprezentăm.


    Premiile RRC au devenit niște distincții extrem de râvnite de lumea culturală, de fapt, cred că tot ceea ce se întâmplă la RRC zi de zi, ceea ce fac toți realizatorii a contribuit la dorința celor din lumea culturală de a primi premiul RRC sau măcar de a fi nominalizat la această Gală. Este mândria noastră cea mai mare că munca și emisia zilnică a acestui post pe toate domeniile pe care le premiem a oferit această credibilitate și postului, și premiilor, care au devenit tot mai valoroase.”



    Câştigătorii premiilor speciale au fost: coregrafa Miriam Răducanu, care a obţinut “Premiul de Excelenţă”, Editura Humanitas, care a obținut premiul “Radio România Cultural 20”, compozitorul Eugen Doga, distins cu premiul “Lux Mundi” și pianista Adela Liculescu care a primit premiul “Celebrându-l pe Beethoven”.



    Considerată drept unul dintre cei mai influenți artiști români, Miriam Răducanu face parte dintre creatorii care depășesc granițele unui anumit domeniu. A fost mentor și profesoară a mai multor generații de dansatori, descoperind și formând personalități artistice, precum Gigi Căciuleanu şi Gheorghe Iancu. Celebrele ei “Nocturne”, începute în anii 60 la Teatrul “Țăndărică”, au fost prezentate în turnee internaţionale – la Edinburgh, Londra, Beirut, Roma, Tunis, Santiago de Chile, Berlin, Budapesta.



    Miriam Răducanu, distinsă cu Premiul de Excelență acordat de Radio România Cultural. “Sunt emoționată și onorată de faptul că primesc acest Premiu de Excelență din mâna tinerilor de astăzi care conduc acest post. Mi se pare formidabil că am avut impresia, cunoscându-vă, că vă scriu de mult. Și mi-am dat seama, de fapt, că este urmarea firească a generației de aur pe care ați moștenit-o întru totul. Adică sunteți oameni calzi, buni, oameni care înțeleg că prin cultură se pot salva oamenii. Că prin cultură se pot vindeca răni, iar în viața mea, de foarte multe ori am fost în această situație, ca atare o cunosc bine. Încă o dată, vreau să vă urez ca în vremurile acestea atât de grele să puteți totuși convinge oamenii care vă așteaptă cu interes, cu stimă în casele lor, în ideea și speranța că viața care nu este deloc simplă acum rămâne pentru ei foarte interesantă.”



    Ioana Nicolaie a primit premiul RRC la categoria Proză pentru Cartea Reghinei, apărută la Editura Humanitas. La categoria Poezie a fost premiată Angela Marcovici, pentru volumul: Jurnal scris în a treia parte a zilei & Soldat. Umbre ale trecutului pe câmpul de luptă, Editura frACTalia. Regizoarea Gianina Cărbunariu a fost premiată la categoria Teatru pentru un proiect managerial vizionar şi pentru Frontal, primul spectacol montat la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ, iar la categoria Film a fost premiată Călătoria fantastică a Maronei de Anca Damian.



  • Câștigătorii Premiilor Radio România Cultural 2020

    Câștigătorii Premiilor Radio România Cultural 2020

    Premiile
    Radio România Cultural, care ar fi trebuit să fie decernate în cadrul unei gale
    programată inițial să aibă loc pe scena Teatrului Odeon, au fost anunțate,
    luni, 30 martie 2020, în cadrul unei ediții speciale a emisiunii GPS Cultural.


    Câştigătorii
    premiilor speciale au fost: coregrafa
    Miriam Răducanu, care a obţinut Premiul
    de Excelenţă, Editura Humanitas,
    care a obținut premiul Radio România
    Cultural 20, compozitorul Eugen
    Doga, distins cu premiul Lux Mundi
    și pianista Adela Liculescu care a primit premiul Celebrându-l pe Beethoven.


    Coregrafa
    Miriam Răducanu, câștigătoarea Premiului de excelență a declarat:



    Sunt emoţionată şi onorată de faptul că primesc acest Premiu de Excelenţă.
    Sunteţi oameni calzi, oameni buni, oameni care înţeleg că prin cultură se pot
    salva oamenii. Că se pot vindeca răni şi, în viaţa mea, de foarte multe ori am
    fost în această situaţie. Ca atare o cunosc bine. Dar, încă o dată, vreau
    realmente să vă urez ca în vremurile astea atât de grele să puteţi totuşi
    convinge în continuare oamenii care vă aşteaptă cu interes, cu stimă în casele
    lor, în ideea şi în speranţa că, viaţa care nu e deloc simplă acum, undeva,
    rămâne pentru ei foarte interesantă. Vă urez mult, mult succes. Depinde de voi.
    Sunteţi foarte tineri şi îmi fac mari speranţe.”


    Premiile acordate sunt următoarele:


    La categoria PROZĂ: Ioana Nicolaie, pentru Cartea
    Reghinei, editura Humanitas;


    La categoria POEZIE: Angela Marcovici, pentru volumul: Jurnal scris în a treia parte a
    zilei & Soldat. Umbre ale trecutului pe câmpul de luptă, editura frACTalia


    La categoria TEATRU: regizoarea Gianina Cărbunariu – pentru un proiect
    managerial vizionar și pentru Frontal, primul spectacol montat la Teatrul Tineretului
    din Piatra Neamț;


    La categoria FILM:”Călătoria
    fantastică a Maronei” de Anca
    Damian.


    La categoria ARTE VIZUALE : Marilena Preda Sânc pentru expoziția ”Subjective
    (De)constructions”;


    La categoria ȘTIINȚĂ: Dr. Cristian Presură, cercetător la Philips Research în Eindhoven,
    Olanda, pentru cel mai vizionat canal Youtube dedicat științei;


    La categoria MUZICĂ: Filarmonica
    de Stat din Sibiu, pentru
    activitatea artistică foarte consistentă din 2019


    La
    categoria EDUCAȚIE: Asociația Telefonul Copilului – pentru
    organizarea primului Forum Național Anti-Bullying.




    Din juriu au făcut parte: Bogdan Ghiu -scriitor, traducător și critic literar,
    Radu Croitoru – manager Radio România Cultural, Adina Dragomir- redactor șef Radio România Cultural, Cristian Marica – redactor șef Radio
    România Cultural, Anamaria Spătaru -
    realizator Radio România Cultural.

  • Coregraful Gigi Căciuleanu dansează pentru Măiastră

    Coregraful Gigi Căciuleanu dansează pentru Măiastră

    Gigi Căciuleanu este invitatul special al Galei Premiilor Radio România Cultural care va avea loc pe 30 martie, pe scena Teatrului Odeon. Artistul va veni special de la Paris cu un moment dedicat fostei sale profesoare şi partenere de dans, Miriam Răducanu, supranumită de el Măiastra, care va primi, din partea Radio România Cultural, Premiul de Excelenţă.

    Cariera lui Gigi Căciuleanu a fost profund influenţată de Miriam Răducanu pe care artistul o consideră: o singularitate pe scena lumii, a dansului românesc şi, în general, în viaţă.

    Relaţia specială dintre Miriam Răducanu şi Gigi Căciuleanu a început încă din anii de şcoală ai lui Gigi. Când a intrat în sala de clasă am simţit un fel de magnetism, magnetism de trăsneală. Ea a venit şi ne-a spus: o să improvizăm. Iar eu i-am improvizat şi atunci cred că ne-am îndrăgostit unul de altul. A fost dragoste la prima vedere pentru că am descoperit o nouă etapă a libertăţii, a spus Gigi Căciuleanu, într-un interviu pentru Radio România Cultural.

    Debutul ca dansator al lui Gigi Căciuleanu este, de asemenea, strâns legat de întâlnirea cu Miriam Răducanu. Am debutat chiar în şcoală fiind, într-un spectacol al lui Miriam Răducanu, la Teatrul Mic, în urmă cu peste 50 de ani, spune artistul în acelaşi interviu în care îşi aminteşte cum chiulea de la şcoală ca să vadă spectacolele profesoarei sale: Primul lucru pe care l-am văzut era un moment în care ea ridica mâna, într-un gest lent, încet, homeopatic. Această mână se ducea spre ochi şi se contopea cu arcada. Atunci mi-am dat seama că gândul se poate dansa. Am mers acasă şi le-am spus părinţilor că eu vreau să dansez cu această doamnă.

    Unul dintre momentele importante din cariera celor doi artişti este reprezentat de Nocturnele din anii ’60, de la Teatrul Ţăndărică, evenimente culturale atipice pentru acele vremuri prin libertatea de care dădeau dovadă. Timp de cinci ani, Gigi Căciuleanu şi Miriam Răducanu au repetat prin casele oamenilor şi au dansat împreună, construind spectacole de referinţă în istoria culturală bucureşteană.

    Începusem să dansăm prin case, la oameni, pentru că nu aveam o scenă unde să ne facem spectacolele. Cine avea un salon mai mare sau o cameră, se dădeau mobilele la o parte şi Miriam şi Gigi veneau şi dansau. Noi am crezut că la Ţăndărică vom dansa de câteva ori dar a fost atâta lume de am dansat cinci ani de zile, îşi aminteşte Gigi Căciuleanu.

    Gigi Căciuleanu şi Miriam Răducanu se reîntâlnesc, aşadar, pe 30 martie, pe scena Teatrului Odeon, unde Radio România Cultural îi va acorda artistei care a revoluţionat dansul modern din România, Premiul de Excelenţă.

    Prezenţa lui Gigi Căciuleanu la Gala Premiilor Radio România Cultural este sprijinită de compania JTI şi Fundaţia Art Production.

    Accesul la Gala Radio România Cultural se va face pe bază de invitaţii care pot fi solicitate la numărul de telefon 021.303.1515, de luni până vineri, între orele 9:00 şi 14:00, sau la adresa de email cultural@rornet.ro.

    Evenimentul va fi transmis în direct la Radio România Cultural şi va fi înregistrat şi redifuzat de TVR3, coproducător al evenimentului. Detalii, pe www.radioromaniacultural.ro.

  • Theaterjahr 2016 – Rückblick auf die wichtigsten Aufführungen und Festivals

    Theaterjahr 2016 – Rückblick auf die wichtigsten Aufführungen und Festivals

    Die internationalen Theaterfestspiele im mittelrumänischen Sibiu (Hermannstadt), Timişoara, Cluj (Klausenburg), Bukarest haben auch im vergangenen Jahr zahlreiche Theaterliebhaber aus allen Ecken der Welt nach Rumänien gebracht. Thematisiert wurden dabei aktuelle Probleme in der heutigen Gesellschaft: das mangelnde Vertrauen, das Erlebnis der Entfremdung, die Migration. Das Thema Vertrauen aufbauen“ stand im Mittelpunkt des 23. Internationalen Theaterfestivals in Sibiu. Ohne Vertrauen hätten die internationalen Festspiele in der siebenbürgischen Stadt ein solches Ausma‎ß allerdings nicht erreicht: 472 Veranstaltungen und renommierte Theatermacher Rumäniens und der Welt, die 2016 dabei waren — Victor Rebengiuc, Anamaria Marinca, Gigi Căciuleanu, Silviu Purcărete, Tim Robbins, Evgeny Mironov, Thomas Ostermeier. Alle Aufführungen, Konzerte, Filmvorführungen, Buchpräsentationen, Publikumsgespräche im Anschluss an die Theateraufführungen, die Partnerschaften, die während der zehn Festivaltage geschlossen wurden, stellten einen riesigen Schritt nach vorne für die Theatergemeinschaft und die rumänische Kultur dar. Die vom Hermannstädter Nationaltheater Radu Stanca“ organisierten Festspiele gelten europaweit als das drittgrö‎ßte Theaterfestival.



    Der rumänische Theaterverband UNITER hat im vergangenen Jahr das 26. Nationale Theaterfestival organisiert. Die Festivalintendantin Marina Constantinescu wählte für diesen Event 40 Aufführungen der Spielzeit 2015-2016 aus. Präsentiert wurden sowohl Aufführungen rumänischer Staatstheater als auch unabhängiger Theater. Seit 2005 widmet das Internationale Theaterfestival auch ausländischen Aufführungen eine Sektion. 2016 brachte das Event zwei weltweit renommierte Choreographen nach Bukarest: Angelin Preljocaj und Carolyn Carlson. Dem Tanz widmeten allerdings die Organisatoren ein spezielles Augenmerk im vergangenen Jahr. Im Mittelpunkt der 26. Nationalen Theaterfestspiele stand das Werk der rumänischen Choreographin Miriam Răducanu. Das Festival ging mit der Aufführung von Tschechows Kirschgarten“ in der Regie von Lew Dodin, einer Produktion des Theaters Malyj Drama aus Sankt Petersburg zu Ende.



    Das Thema Europa — wohin steuerst du?“ stand 2016 im Mittelpunkt des Europäischen Theaterfestivals Eurothalia“, organisiert vom deutschen Staatstheater Temeswar. Das Festival erforscht innovative Tendenzen der darstellenden Künste in Europa. Die ausgewählten Stücke setzten sich 2016 sowohl mit Themen von aktueller Relevanz auseinander wie der Migration, der Ausbeutung natürlicher Ressourcen und ihrer Folgen als auch mit Themen, die den modernen Menschen auf persönlicher Ebene beschäftigen.



    Das Internationale Theaterfestival Interferenzen“ wird vom Ungarischen Staatstheater in Klausenburg organisiert und findet jedes zweite Jahr statt. Die 22 ausgewählten Aufführungen haben im vergangenen Jahr aus verschiedenen Perspektiven Die Odyssee des Fremden“ thematisiert. Die Organisatoren bezeichnen die Festspiele, die 2016 bereits zum 5. Mal stattfanden, als ein Festival aller Klausenburger“, einem Treffpunkt verschiedener Gemeinschaften und Generationen.



    Zum Jahresende wurden zwei neue Theater eröffnet. Das Stadttheater Matei Vişniec“ im nordostrumänischen Suceava, das den Namen eines renommierten rumänischen Dramatikers trägt, brachte im Dezember seine erste Aufführung auf die Bühne: Der Tiger in meiner Stadt“ von Gianina Cărbunariu, in der Regie von Bobi Pricop. Das Privattheater Apollo 111 öffnete November 2016 seine Pforten mit der Aufführung Ali: Angst essen Seele auf“ nach Rainer Werner Fassbinders Drehbuch zum gleichnamigen Film, in der Regie des Filmemachers Radu Jude. Das Theater wurde vom Filmregisseur Călin Peter Netzer gegründet.

  • CLUB CULTURA: El baile, un elemento importante en el FNT 2016

    CLUB CULTURA: El baile, un elemento importante en el FNT 2016

    El Festival Nacional de Teatro ha dedicado su 26ª edición a la coreógrafa Miriam Răducanu, ”una personalidad única en el escenario rumano”. En la apertura oficial del festival, el famoso coreógrafo Gigi Căciuleanu ha inaugurado su exposición ”Căciuleanu” y ha presentado un espectáculo-coupe. Entre los invitados extranjeros, también figuraron los conocidos coreógrafos Angelin Preljocaj y Carolyn Carlson. El baile ha sido una parte importante en esta edición, con espectáculos firmados por Pal Frenak, Răzvan Mazilu y Andrea Gavriliu. Podemos decir que el baile ha dominado todo el ambiente del festival.



    Cuando dedicas un festival a una personalidad como Miriam Răducanu, lo dedicas no solo al baile, sino también a la cultura y la belleza”, ha dicho Gigi Căciuleanu, una de las personalidades artísticas descubiertas y formadas por la artista. Nacida en 1924, Miriam Răducanu ”ha revolucionado el baile en Rumanía a través de su manera de mezclar artes como la poesía o la música (…) unidas por la fuerza y el mensaje de unos gestos únicos”, ha dicho la crítica de baile Gina Şerbănescu.



    ”El creador de bailes”, como es conocido Gigi Căciuleanu, ha inaugurado el Festival Nacional de Teatro, donde también ha lanzado su libro titulado ”Miroirs”:



    ”Siempre apunto todo en pequeños trozos de papel, así preparo mis coreografías. Como les decía en el lanzamiento del libro, este es un libro que contiene bailes, y mis bailes incluyen poesías y dibujos. No es un libro aburrido, ni tampoco difícil de leer, sino todo lo contrario, contiene poesías que se pueden recitar. El libro ha sido escrito originalmente en varios idiomas, ya que muchas poesías no son en rumano. Quise traducir al rumano mis poesías escritas en francés y así he redescubierto nuestra bonita lengua. Y me pregunto por qué existe el esperanto, ya que tenemos la lengua rumana que incluye tantos elementos que podrían ser utilizados para crear un idioma internacional”.



    Durante los 2 primeros días del festival, el público rumano ha podido ver a uno de los más importantes coreógrafos europeos: el francés de origen albanés Angelin Preljocaj. Después de ”Blancanieves”, Preljocaj ha presentado un espectáculo inspirado por un cuento chino: ”El fresco”/”La Fresque”, que tuvo su estreno mundial hace un mes. El coreógrafo Angelin Preljocaj:



    ”Me interesaba descubrir otras historias aparte de las tradicionales, que aparecen en los ballets románticos, como ”La Cenicienta ” o ”El lago de los cisnes”. También quería buscar en otras culturas una manera distinta de contar historias, y cómo se transmiten o qué mensaje tienen. Así encontré este cuento chino medieval, que es maravilloso de verdad y que se refiere a un aspecto muy sútil, el de la representación…. Creo que aquí está toda la historia de la pintura, que es un arte que data desde la época de las cuevas, ya que los hombres prehistóricos dibujaban escenas de caza, utilizando el arte conceptual. Me parece muy interesante toda esta historia de la pintura y de la representación. Ahora en la época del internet, la representación tiene un carácter raro. Además, se trata de una bonita historia de amor, un sueño de alguien que se enamora de una representación”.


    Nacida en California y radicada en París, la coreógrafa Carolyn Carlson ha ofrecido un taller artístico en el marco del Festival Nacional de Teatro, donde ha presentado dos espectáculos: ”Short Stories/Breves relatos” y ”Now/ Ahora”. El espectáculo ”Ahora” incluye temas como ”el baile vive y muere ahora” o ”tenemos la oportunidad de cambiar el mundo ahora”. Carolyn Carlson:



    ”Por un lado, me gusta mucho Gaston Bachelard. He realizado 3 espectáculos sobre sus textos : ”Water and dreams”, ”Air and dreams”, y este último, ”La poétique de lespace”. Habla sobre bosques, intimidad e inmensidad. Por otro lado, ahora cojo el metro para ir a los ensayos. Y así he visto que todos estaban ocupados con su móvil. Estamos hablando de París… y pensé: ¿hay alguien aquí? ¿por qué no puedes mirar a la gente y disfrutar del viaje? Creo que ahora ya no nos interesa la vida. Por eso, mi espectáculo se titula ”Ahora”.



    El FNT también ha contado con elementos de baile en algunas representaciones de teatro. En el último día del festival, el público ha podido ver un espectáculo firmado por Vlad Massaci en el Teatro “Sică Alexandrescu” de Braşov titulado “Bailando en la noche”, inspirado en la famosa película “Dancer in the Dark” de Lars von Trier y otro, dirigido por Mihai Măniuţiu, en el Teatro “Aureliu Manea” de Turda bajo el título de “¡A sus órdenes, Fuhrer!”, con Maia Morgenstern como primera protagonista. A través de sus coreografías, Andrea Gavriliu ha logrado crear auténticos mundos en los espectáculos.:



    Con el ”Dancer in the Dark”, intentamos crear un mundo sonoro más expresivo, ya que para una persona casi ciega, el oído es lo más importante . El ritmo y los sonidos que nos rodean llegan a ser más fuertes y tienen efectos sobre nuestro cuerpo. Por esta razón, hemos optado por una música muy sugestiva, que hace que todos los sonidos habituales se conviertan en música. ”¡A sus órdenes, Fuhrer!” es otra cosa. Se trata del destino de una mujer formada según la ideologia nazi, pero que quiere hacer cosas buenas, aunque este régimen ha sido un desastre para la humanidad. He intentado desarrollar un lenguaje coreográfico inspirado por el rigor del régimen nazi”.



    Andrea Gavriliu: ”Todo lo que hace un actor para construir su personaje tiene un elemento coreográfico muy importante. Creo que este elemento debe ser más visible para los creadores de teatro y también para los espectadores ”.


    Gigi Căciuleanu cree que todo ha sido una celebración del arte: ”Me parece algo simbólico y me alegra haber participado en este festival de teatro, ya que el baile es una parte de este conjunto general llamado teatro”.


    (versión española S. Sarbescu)

  • Nationales Theaterfestival 2016: Mehr Tanz als Theater

    Nationales Theaterfestival 2016: Mehr Tanz als Theater

    Vom 21.-30. Oktober 2016 fand in Bukarest das Nationale Theaterfestival statt. Im Mittelpunkt jedes Theatertreffens stehen der Dialog und die Idee, dass Künstler zusammenkommen und Erfahrungen austauschen, das ist auch, was wir beim 26. Nationalen Theaterfestival unseren Gästen anbieten werden“, erklärte die Theaterkritikerin Marina Constantinescu, Intendantin der Festspiele, auf der ersten Pressekonferenz des Festivals.



    Die 26. Auflage des Nationalen Theaterfestivals wurde der Choreographin Miriam Răducanu gewidmet, einer herausragenden Persönlichkeit des rumänischen Gegenwartstanzes. Bei der offiziellen Eröffnung des Festivals stand der Choreograph Gigi Căciuleanu, ein ehemaliger Schüler und Bühnenpartner von Miriam Răducanu, im Mittelpunkt. Eröffnet wurde das Nationale Theaterfestival 2016 mit der Foto-, Video- und Graphikausstellung Căciuleanu“ und einer Coupé-Tanzaufführung mit mehreren kurzen Tanzstücken. Ehrengäste waren die amerikanische Choreographin Carolyn Carlson und der französische Choreograph Angelin Preljocaj. Ferner wurden im Rahmen des Festivals Tanzaufführungen des ungarischen Choreographen Pál Frenák und der der rumänischen Choreographen Răzvan Mazilu und Andreea Gavriliu präsentiert.



    Wenn man ein Theaterfestival einer Persönlichkeit wie Miriam Răducanu widmet, bedeutet das nicht nur Tanz, sondern auch Kultur und Schönheit“, sagte Gigi Căciuleanu, der seine Karriere als Tänzer und Choreograph seiner Mentorin Miriam Răducanu zu verdanken hat. Die 1924 geborene Miriam Răducanu revolutionierte den Gegenwartstanz in Rumänien. Sie brachte Poesie und Musik zusammen, mit der Kraft und der Botschaft einer einmaligen Tanzsprache“, sagte die Tanzkritikerin Gina Şerbănescu bei der Eröffnung des Theaterfestivals.



    Der Tanzmacher“ (wie er sich selbst nennt) Gigi Căciuleanu eröffnete das Nationale Theaterfestival mit der Ausstellung Căciuleanu“ und schloss es mit einer Buchvorstellung ab. In dem Band Miroirs“ (Spiegel“) sammelte er zahlreiche Texte, die im Laufe der Jahre entstanden sind. Gigi Căciuleanu:



    Soweit ich mich erinnern kann, habe ich immer auf Papierstücken etwas gekritzelt. So schreibe ich meine Tänze auf. »Miroirs« ist ein Buch, das vor allem aus Tänzen besteht, genauso wie meine Tänze grö‎ßtenteils aus Gedichten und Zeichnungen bestehen. Das Buch lässt sich leicht lesen, es ist gar nicht langweilig. Es enthält viele Gedichte, die ich auf Französisch geschrieben, dann ins Rumänische übertragen habe. Und während ich meine auf Französisch geschriebenen Gedichte ins Rumänische übertrug, entdeckte ich unsere wunderbare Sprache wieder, und begann, wieder in meiner Muttersprache zu schreiben.“




    In den ersten zwei Tagen des Nationalen Theaterfestivals hatte das rumänische Publikum die Gelegenheit, einen der besten europäischen Choreographen kennenzulernen. Der französische Choreograph albanischer Abstammung Angelin Preljocaj kam nach Bukarest mit der Tanzaufführung La Fresque“ (Das Fresko“), die von einem chinesischen Märchen inspiriert wurde und vor einem Monat ihre Weltpremiere hatte. Angelin Preljocaj dazu:



    Ich wollte andere Märchen entdecken, ich wollte etwas Anderes, und nicht mehr die bekannten »Aschenputtel« oder »Schwanensee«, die traditionsgemä‎ß für romantische Ballettaufführungen verwendet werden. Ich wollte herausfinden, wie Geschichten oder Märchen in anderen Kulturen übermittelt werden, was sie vermitteln, welchen tieferen Sinn sie enthalten. Ich entdeckte dieses mittelalterliche chinesische Märchen, das ich wirklich wunderbar finde, ein Märchen, das die äu‎ßerst subtile Frage der Vorstellung behandelt. Im Grunde genommen ist die Geschichte der Malerei, die mit den Höhlenmalereien der prähistorischen Menschen angefangen hat, bis zum heutigen Tage mit der Konzeptkunst verbunden. Diese gesamte Geschichte der Malerei und der Vorstellung finde ich besonders interessant, und in der heutigen Zeit des Internets erleben wir die Vorstellung auf höchst seltsame Art. Abgesehen davon erzählt das Märchen eine wundervolle Liebesgeschichte — jemand träumt, dass er sich in eine Vorstellung verliebt.“




    Die in Kalifornien geborene und in Paris lebende Choreographin Carolyn Carlson hielt ein Workshop im Rahmen des Nationalen Theaterfestivals und präsentierte in Bukarest zwei Tanzaufführungen: Short Stories“ (Kurzgeschichten“) und Now“ (Jetzt“). Jetzt“ vermittelt Hauptgedanken wie Tanz lebt und stirbt jetzt“, oder wir haben die Möglichkeit, die Welt jetzt zu ändern“. Carolyn Carlson über diese Tanzaufführung:



    Einerseits habe ich eine Vorliebe für den französischen Philosophen Gaston Bachelard. Ich schuf bereits zwei Tanzaufführungen nach seinen Texten »Leau et les rêves« (»Das Wasser und die Träume«) und »Lair et les songes« (»Die Luft und die Traumbilder«). Die dritte Tanzaufführung, »Jetzt«, basiert auf »La poétique de lespace« (»Die Poetik des Raumes«). Es geht dabei um Wälder, Grenzenlosigkeit und Intimität. In Paris fuhr ich mit der Metro zu den Proben, und es fiel mir auf, dass niemand wirklich da war. Das hei‎ßt, dass alle Leute mit ihren Handys beschäftigt waren. Und ich fragte mich: Ist noch jemand wirklich da? Warum kann man sich nicht mehr seine Mitfahrer anschauen und einfach die Fahrt genie‎ßen? Wir nehmen das Leben nicht mehr wahr, wir sind zu beschäftigt, wir sind nicht mehr hier und jetzt. Und ich nannte meine Tanzaufführung »Jetzt«.“




    Die Tanzkunst war beim Nationalen Theaterfestival in mehreren Theateraufführungen präsent. Bei zwei Aufführungen, die am letzten Festivaltag präsentiert wurden, gestaltete Andreea Gavriliu die Choreographie. Es handelt sich um Tänzerin im Dunkeln“, in der Regie von Vlad Massaci, eine Bühnenadaption nach dem Spielfilm Dancer in the Dark“, von Lars von Trier, und um das Stück Zu Befehl, mein Führer“, eine Aufführung des Regisseurs Mihai Măniuţiu mit Maia Morgenstern in der Hauptrolle. Andreea Gavriliu spricht über ihre Choreographien:



    In »Dancer in the Dark« versuchten wir, eine besonders expressive Welt der Klänge zu schaffen. Wenn jemand fast blind ist, verfeinern sich die anderen Sinne, vor allem das Gehör. Wir versuchten, dies mit der Körpersprache darzustellen, wir wollten zeigen, dass die Rhythmen und die Klänge, die uns im Alltag umgeben, viel prägnanter werden und eine stärkere Wirkung auf unseren Körper haben. Deshalb haben wir eine besonders suggestive Musik ausgewählt — alle gewöhnlichen Geräusche und Klänge, die wir normalerweise kaum noch wahrnehmen, werden zu Musik. Das Stück »Zu Befehl, mein Führer« ist etwas ganz Anderes. Es geht um das Schicksal einer Frau, die während des Nationalsozialismus aufgewachsen ist, aber immer versucht hat, nur Gutes zu tun, auch wenn das Nazi-Regime eine Katastrophe für die Menschheit war. Mit meiner Choreographie wollte ich die Härte des Nazi-Regimes ausdrücken.“




    Über die Bedeutung der starken Präsenz des Tanzes auf dem Nationalen Theaterfestival 2016 sagte Andreea Gavriliu:



    Alles, was ein Schauspieler bei der Gestaltung seiner Rolle macht, hat eine bedeutende choreographische Komponente. Das sollte immer deutlicher werden, sowohl für die Theaterprofis, Darsteller, Regisseure usw. aber auch für die Zuschauer im Saal.“

  • Dansul – un loc important în FNT 2016

    Dansul – un loc important în FNT 2016

    A 26-a ediţie a
    Festivalului Naţional de Teatru i-a fost dedicată coregrafei Miriam Răducanu, o personalitate de neegalat a scenei
    româneşti. Deschiderea oficială a
    festivalului a fost marcată de personalitatea coregrafului Gigi Căciuleanu -
    vernisajul expoziţiei Căciuleanu şi un spectacol-coupe. Iar doi dintre cei
    trei invitaţi străini au fost celebrii coregrafi Angelin Preljocaj şi Carolyn
    Carlson. Şi lista poate fi completată de alte câteva spectacole în care dansul
    a fost parte importantă, cu coregrafii semnate de Pal Frenak, Răzvan Mazilu,
    Andrea Gavriliu. S-ar putea spune că dansul a plutit în aer pe tot parcursul
    festivalului.


    Când
    dedici un festival unei personalităţi ca Miriam Răducanu, îl dedici nu numai
    dansului, dar şi culturii şi frumuseţii, spune Gigi
    Căciuleanu, una dintre personalităţile artistice care îi datorează descoperirea
    şi formarea. Născută în 1924, Miriam Răducanu a
    revoluţionat dansul în România prin modul în care a adus laolaltă arte precum
    poezia sau muzica, reunite (…) prin forţa şi mesajul unei gestualităţi unice, apreciază criticul de dans Gina Şerbănescu.


    Făcătorul
    de dans, cum preferă să fie numit, Gigi Căciuleanu a deschis, după cum
    spuneam, Festivalul Naţional de Teatru, dar l-a şi închis prin lansarea
    volumului Miroirs, care cuprinde texte scrise de-a lungul timpului De când mă ţin minte, tot scriu pe bucăţele de
    hârtie, pe unde s-o nimeri, aşa îmi notez dansurile. Aşa am şi spus la lansarea
    cărţii, că este o carte care conţine dansuri, aşa cum dansurile mele conţin
    poezie şi desene. Nu este deloc o carte plicticoasă şi nici greu de citit.
    Dimpotrivă, conţine poezii de spus. Volumul e în mai multe limbi, pentru că
    foarte multe dintre poezii nu le-am scris direct în română. Dar mi-am tradus în
    română poeziile scrise în franceză şi am reînceput să scriu şi am redescoperit
    limba noastră frumoasă. Şi mă întreb de ce există esperanto, când există limba
    română, care conţine atâtea elemente care ar fi putut unifica o vorbire
    internaţională.


    Primele două zile de festival l-au readus în
    faţa publicului român pe unul dintre cei mai apreciaţi coregrafi de pe continent:
    francezul de origine albaneză Angelin Preljocaj. După Albă ca Zăpada,
    Preljocaj a venit acum cu un spectacol inspirat dintr-un basm chinezesc:
    Fresca/ La Fresque, care a avut premiera mondială cu doar o lună mai
    devreme. Coregraful Angelin Preljocaj Am fost foarte interesat să descopăr alte poveşti decât cele
    tradiţionale, pe care le folosim, de obicei, pentru baletele romantice, de
    exemplu Cenuşăreasa, Lacul lebedelor. Am vrut să caut în alte culturi modul
    în care se transmit poveştile şi ce transmit ele, ce sensuri dau. Şi am
    descoperit acest basm chinezesc medieval, pe care îl consider cu adevărat
    magnific, care abordează o problemă extrem de subtilă precum cea a
    reprezentării. Adică, în cele din urmă, întreaga istorie a picturii, care este
    o artă ce dăinuie de la epoca peşterilor, pentru că oamenii preistorici desenau
    scene de vânătoare, şi până azi, cu arta conceptuală. Găsesc foarte interesantă
    toată această istorie a picturii şi a reprezentării. În prezent, în epoca internetului,
    trăim reprezentarea într-un mod atât de ciudat. În plus, este o poveste de
    dragoste foarte frumoasă, o poveste visată de cineva care se îndrăgosteşte de o
    reprezentare.


    Născută în
    California şi stabilită la Paris, coregrafa Carolyn Carlson a susţinut un
    workshop în cadrul Festivalului Naţional de Teatru şi a venit în FNT cu două spectacole: Short Stories / Scurte
    povestiri şi Now/ Acum. Spectacolul Acum are la bază idei precum dansul
    trăieşte şi moare acum sau avem posibilitatea de a schimba lumea acum.
    Carolyn Carlson, despre gândurile care au născut acest spectacol Pe de o parte,
    îmi place foarte mult Gaston Bachelard. Am făcut trei spectacole după textele
    sale: Water and dreams, Air and dreams, iar acesta este după La poétique
    de l’espace. Vorbeşte despre păduri, intimitate şi imensitate. Pe de altă
    parte, am început să iau metroul ca să merg la repetiţii. Şi am observat că
    nimeni nu era acolo. Adică, fiecare era preocupat de telefonul său mobil.
    Vorbim despre Paris… Şi m-am gândit: este cineva aici cu adevărat? De ce nu
    te poţi uita pur şi simplu la oameni şi să te bucuri de călătorie? Găsesc că
    acum suntem mai neatenţi la viaţă. Sunt prea multe lucruri. Deci, m-am hotărât
    să numesc spectacolul Acum.


    Dansul s-a regăsit în FNT şi ca formă de
    exprimare în cadrul unor spectacole de teatru. Două dintre ele, prezentate în
    ultima zi de festival, au avut coregrafia semnată de Andrea Gavriliu. Este
    vorba despre un spectacol montat de Vlad Massaci la Teatrul Sică Alexandrescu,
    Braşov – Dansând în noapte, după celebrul film Dancer in the Dark regizat
    de Lars von Trier şi despre un spectacol semnat de Mihai Măniuţiu, pus în scenă
    la Teatrul Aureliu Manea, Turda – La ordin, Fuhrer!, cu Maia Morgenstern în
    rol principal. Prin coregrafiile sale,
    Andrea Gavriliu reuşeşte să creeze adevărate lumi în cele două spectacole La Dancer in the Dark,
    am încercat să inventăm o lume sonoră cât mai expresivă, pentru că în momentul
    în care cineva este aproape orb, celelate simţuri i se ascut foarte tare, în
    special auzul. Am încercat să exprimăm asta corporal prin faptul că ritmul şi
    sunetele din jurul nostru devin mult mai pregnante şi au un efect asupra
    corpului nostru. De aceea, am ales o muzică foarte sugestivă, prin care toate
    sunetele aparent obişnuite, care ne înconjoară în viaţa de zi cu zi devin
    muzică. La La ordin, Fuhrer! e cu totul altceva. Este vorba despre destinul
    unei femei crescute în ideologia nazismului, dar este cineva care a dorit să
    facă bine, chiar dacă acest regim a fost catastrofal pentru omenire.
    Coregrafic, am încercat să dezvolt un limbaj inspirat din rigoarea regimului
    nazist.


    Despre
    semnificaţia prezenţei atât de pregnante a dansului în FNT 2016, Andrea
    Gavriliu spune: Tot ce face un actor în
    construcţia rolului său are o componentă coregrafică foarte importantă. Şi cred
    că lucrul acesta trebuie să fie din ce în ce mai vizibil şi pentru creatorii de
    teatru, dar şi spectatorii trebuie să vadă asta.
    Iar Gigi Căciuleanu este de părere că a fost o sărbătoare a artei: Mi se pare foarte simbolic şi îmbucurător
    pentru mine personal faptul că am făcut parte din acest festival de teatru,
    dansul fiind o particularitate a acestei generalităţi care este teatrul.

  • Nationales Theaterfestival 2016: Tanzkunst im Rampenlicht

    Nationales Theaterfestival 2016: Tanzkunst im Rampenlicht

    Zum 26. Mal findet in diesem Herbst das Nationale Theaterfestival in Bukarest statt. Auf dem Programm stehen Inszenierungen und Aufführungen, die in der Spielzeit 2015-2016 das Publikum begeisterten. Drei weltweit renommierte Künstler schlie‎ßen sich dieses Jahr den Festspielen an, unter ihnen der Choreograph Angelin Preljocaj, dessen Aufführung La Fresque — L’Extraordinaire Aventure“ das Festival am 21. Oktober eröffnete und die Choreographin Carolyn Carlson, deren Schlüsselrolle in der französischen und italienischen Tanzszene von der Fachpresse oftmals betont wird. Vor einem Monat hatte die Aufführung von Angelin Preljocaj beim Grand Théatre de Provence ihre Weltpremiere gefeiert. Carolyn Carlson bringt auf die Bühne der Bukarester Festspiele zwei Aufführungen: Short Stories“ und Now“.



    Dieses Jahr kommt allerdings dem Tanz eine gro‎ße Rolle im Festival zu, sagt die künstlerische Leiterin Marina Constantinescu:



    Als Hauptachse der Festspiele würde ich den französischen Tänzer und Choreographen rumänischer Herkunft Gigi Căciuleanu bezeichnen. Wir wollen dem rumänischen Publikum seine gro‎ße Persönlichkeit näherbringen und die Pforten seiner Welt öffnen. Dem Choreographen widmen wir eine Ausstellung, die ihn als gro‎ßartigen Künstler mit zahlreichen Nuancen präsentiert. Wer die Ausstellung besucht, wird leicht verstehen, woraus seine Motivation, Kreativität und Energie entspringen. Nach der Vernissage luden wir das Publikum zu einer Aufführung des sogenannten Coupe-Theaters ein. Es handelte sich um die Aufführung »Vivaldi und die Jahreszeiten« des Staatstheaters Târgu Mureş. Wenige Darsteller nehmen daran teil, der Maestro bringt seinen Lehrlingen das Tanzen, die Schauspielkunst bei und wie sie das Verhältnis zwischen Gedanken und Bewegung verfolgen können.“




    Das 26. Nationale Theaterfestival stellt auch die Choreographin Miriam Răducanu in den Vordergrund, eine Persönlichkeit der rumänischen Tanzschule, die mehrere Generationen bedeutender Tänzer und Choreographen geformt hat.



    Die Ausstellungen Căciuleanu — Fotografie, Graphik, Lyrik und Video“, TransMutaţii“ — eine Kunstinstallation des Bühnenbildners Dragoş Buhagiar und Shakespeare ad Infinitum“ — eine Ausstellung der Künstlerin Oana Maria Cajal präsentiert die künstlerische Leiterin Marina Constantinescu als Neuigkeiten des Festivals:



    Dieses Jahr hat sich auch das Nationale Kunstmuseum dem Festival angeschlossen und der Königspalast, der das Museum beherbergt, ist jetzt Teil der Struktur unserer Festspiele. Dort präsentieren wir dieses Jahr die bühnenbildnerische Installation von Dragoş Buhagiar, die einen neuen, magischen Raum mit einer besonderen Akustik eröffnet. Jeder Künstler bezeichnet eine solche Installation als eine besondere Herausforderung. Im Nationaltheater präsentieren wir zudem im Rahmen der Festspiele eine Ausstellung, die wir zum Teil vom Nationaltheater in Craiova und von der Kunstgalerie Senso in Bukarest übernehmen. Es handelt sich um eine dem Dramatiker Shakespeare gewidmete Gemälde-Collagen-Ausstellung der rumänischen Künstlerin Oana Cajal. Bei dieser Shakespeare-Hommage unseres Festivals versuchen wir diese besondere Technik neu zu definieren.“




    Radio Rumänien ist ein traditionsreicher Partner des Nationalen Theaterfestivals und beteiligt sich seit 2008 daran in der dem Hörspiel gewidmeten Sektion On Air“.

  • Le chorégraphe Gigi Căciuleanu

    Le chorégraphe Gigi Căciuleanu

    «Gigi Căciuleanu dépasse, en matière d’envergure et de démarche culturelles, l’espace chorégraphique. Il est un grand créateur, en termes absolus, un innovateur et en même temps un homme de synthèse», affirmait Alina Ledeanu, directrice de la publication «Le XXIe siècle», lors du lancement du numéro paru sous le titre «Danse-danse-danse». Artiste international, lauréat de maints prix, le chorégraphe Gigi Căciuleanu est membre fondateur du Conseil International de la Danse auprès de l’UNESCO, en 1974, et à compter de 2001, directeur artistique du Ballet National du Chili, El Banch. Aux origines russes et grecques, Gigi Căciuleanu est né en Roumanie. Il déclarait dans une interview qu’il ne se sent chez lui que «dans une salle de danse, de spectacle, où qu’elle puisse se trouver». «Devant le public, je suis toujours chez moi», concluait-il.



    Gigi Căciuleanu se plaît à dire qu’il n’est pas chorégraphe mais «faiseur de danse», et que ses créations ne sauraient être désignées par le terme de danse. Gigi Căciuleanu: «Ce que je fais, c’est du théâtre chorégraphique, qui est l’inverse du théâtre-danse. Dans le théâtre danse, qui a été inventé par Pina Bausch, le danseur est appelé à penser et à réagir tel un comédien sur la scène. C’est une heureuse trouvaille, qui a amené en grand nombre les spectateurs de théâtre aux spectacles de danse. Moi, je m’intéresse aux mécanismes internes du mouvement, qui ne concernent pas que le danseur. En fait, certains mouvements internes sont à retrouver chez tous les gens. Par ailleurs, le danseur se transforme en quelque chose qu’il est le seul à pouvoir incarner. Autrement dit, alors que dans le théâtre le geste est traduit, dans la danse il l’est davantage, de sorte qu’il ne ressemble pas au mouvement quotidien, ni même à ceux du théâtre. Bref, je dirige le danseur d’abord vers le jeu théâtral – et là c’est de la danse–théâtre – et tout de suite après je l’emmène, le plus impétueusement possible, à l’état de danse, cette étape de transposition du mouvement en métaphore. Pour ce faire j’ai besoin de versions fort intelligentes, voire savantes».



    Il existe quelques termes capables d’offrir une définition brève mais complète de Gigi Căciuleanu. A ceux déjà mentionnés, à savoir «faiseur de danse» et «théâtre chorégraphique», on pourrait ajouter celui de «danse autrement». Ce dernier est d’ailleurs le titre du manifeste personnel de l’artiste, lancé en 2005 à Santiago du Chili. «A un moment donné, j’ai été très irrité de constater que le public mais notamment les hommes politiques de la culture nous mettent dans des tiroirs. J’ai alors dit que je revendiquais le droit d’être moi-même, le droit de chaque artiste d’être soi-même. A savoir ne pas faire quelque chose, parce que c’est la coutume ou encore choquer uniquement par le pur plaisir de choquer. S’exprimer soi-même doit être la seule préoccupation de l’artiste. Parce qu’à mon avis, cet art ne doit pas être privée de sincérité. Nous savons qu’au moment où nous dansons, nous sommes seuls. Nous ne saurions être plus seuls que ça, même lorsque nous dansons avec quelqu’un. Et lorsque nous dansons en groupe, la solitude est terrible. C’est ce que ressens. J’ai le sentiment d’être responsable de tout ce qui m’arrive et de tout ce qui arrive à celui qui me regarde. Mais cette solitude n’est pas du tout tragique. C’est la solitude du coureur de longue distance, une solitude qui a quelque chose de beau. Le problème c’est que je suis aussi compositeur et le meneur de mon propre corps. Nous avons à la fois de grandes responsabilités et de nombreuses tâches. Je ne vois pas pourquoi je perdrais mon temps et ma vie à faire ce que quelqu’un dit que je devrais faire.»



    Gigi Caciuleanu est diplômé de l’Ecole nationale supérieure de chorégraphie de Bucarest. A 14 ans, il découvre la danse contemporaine auprès de Miriam Raducanu, cette grande dame de la nouvelle danse roumaine. Une fois les études à Bucarest achevées, Gigi suit un stage de perfectionnement en techniques classiques au Bolchoï, à Moscou.



    Au début des années’ 70, Gigi Caciuleanu est chorégraphe invité et professeur de danse contemporaine au Folkwang Ballet d’Essen-Werden, en Allemagne, dirigé par Pina Bausch. En 1973, Gigi Caciuleanu fonde le Studio de danse contemporaine — une compagnie de douze interprètes au répertoire contemporain — aux côtés de Rosella Hightower, avant de lui succéder à la direction du Ballet du Grand Théâtre de Nancy, lannée suivante. Lauréat de plusieurs prix en France, Gigi Caciuleanu crée au théâtre Espace Pierre Cardin de Paris le spectacle «La folle de Chaillot» avec Maïa Plissetskaïa. Fin 2010, lors du Bicentenaire de la République du Chili, un prix spécial lui est consacré pour son activité aux côtés de la compagnie El Banch, avec laquelle il collabore depuis 13 ans. Il reçoit aussi à Rome le prix «Roma in danza» pour sa contribution au développement, à la définition et la reconnaissance de la danse contemporaine dans le monde. (trad.: Mariana Tudose, Alexandra Pop)