Tag: Miron Cozma

  • Verantwortliche für Bergarbeitereinfall vom Juni 1990 vor Gericht

    Verantwortliche für Bergarbeitereinfall vom Juni 1990 vor Gericht

    Nach 27 Jahren Ermittlungen, Anschuldigungen, Kontroversen und Spekulationen wurden der erste Staatschef des postkommunistischen Rumänien, Ion Iliescu, der ehemalige Premierminister Petre Roman, der Ex-Direktor des Nachrichtendienstes SRI, Virgil Măgureanu, der ehemalige Gewerkschaftsführer der Bergleute im Schil-Tal, Miron Cozma, zusammen mit weiteren 10 Personen vor Gericht gestellt. Sie wurden wegen Verbrechen gegen die Menschlichkeit im Fall des Bergarbeitereinfalls vom Juni 1990 angeklagt. Die sogen. Mineriade-Akte richtet sich gegen die gewaltsame Niederschlagung der Demonstrationen gegen die linke Regierung, die nach dem Fall der kommunistischen Diktatur im Dezember 1989 die Macht übernommen hatte. Der Fall war nach 20 Jahren zu den Akten gelegt worden. Bis zur Wiederaufrollung des Falls war kein Verantwortlicher für die gewaltsame Niederschlagung der Protestaktionen gefunden worden.



    Die Strafverfahren wurden Anfang 2015 wiedereröffnet, nachdem der Europäische Gerichtshof für Menschenrechte die rumänischen Behörden verpflichtet hatte, die Verantwortlichen für den Tod von vier Menschen, für die physische Verletzung oder psychische Beeinträchtigung von rund 1400 Personen, für die illegale Verhaftung und Festnahme von Demonstranten sowie für das schlechte Image Rumäniens zu identifizieren. Die Ereignisse fanden einen Monat nach den ersten freien Wahlen statt, die das postkommunistische Regime von Ion Iliescu bestätigt hatten. Weil dieser seine echte Befürwortung von Demokratie, Rechtsstaatlichkeit und Marktwirtschaft nicht glaubhaft beweisen konnte, hatten die radikalsten Teilnehmer an den Marathon-Protesten auch nach den Wahlen am Universitätsplatz ausgeharrt. Ion Iliescu behauptete damals, es sei ein Putschversuch der extremen Rechte, und forderte die Bevölkerung auf, die demokratischen Institutionen zu verteidigen. Die Staatsanwaltschaft ist aber der Auffassung, dass die staatlichen Behörden eine gewaltsame Räumung des Universitätsplatzes durchgeführt haben, wo die Demonstranten friedlich protestierten. Die Militärstaatsanwälte legen nahe, dass sich Kräfte des Innenministeriums, des Verteidigungsministeriums und des Rumänischen Nachrichtendienstes SRI unrechtmä‎ßig an dieser Räumungsaktion beteiligt haben. Hinzu kamen mehr als 10.000 herbeigerufene Bergleute und Arbeiter aus anderen Landesregionen. Sie verwüsteten die Geschäftsräume einiger unabhängiger Zeitungen, die Sitze der Oppositionsparteien sowie Teile des Universitätsgebäudes und schlugen wahllos Demonstranten und unbeteiligte Passanten spitalreif zusammen.



    Der ehemalige Staatschef Ion Iliescu wurde wegen seines Befehls angeklagt, die Demonstranten durch Gewalt vom Universitätsplatz mithilfe der Arbeiter aus den gro‎ßen Bukarester Fabriken vom Universitätsplatz zu evakuieren. Der Einsatz der Ordnungskräfte am Morgen des 13. Juni 1990 habe nicht als Zweck gehabt, die Demonstranten durch friedliche Mittel zu zerstreuen. Laut Anklageschrift kannten die Personen, die in den Sitz des Rumänischen Nachrichtendienstes im Juni 1990 eingedrungen waren, den Plan des Gebäudes, was beweise, dass diese keine Demonstranten waren, so wie die Behörden behaupteten. Zwei Opfer, die gegen Abend des 13. Juni 1990 im Gebäude des Innenministeriums ums Leben kamen, wurden im Nacken erschossen, doch die Täter blieben unbekannt. Die Militärstaatsanwälte beanstanden weiter, dass die Demonstranten, die unrechtmä‎ßig festgenommen und verhaftet worden waren, wie Kriegsgefangene im Zweiten Weltkrieg behandelt worden seien. Die 14 angeklagten Personen werden nun vor den Obersten Justiz- und Kassationshof gebracht.

  • Dosarul Mineriadei din iunie 1990

    Dosarul Mineriadei din iunie 1990

    După 27 de ani de acuze, controverse, speculaţii, primul preşedinte din istoria post-comunistă a României, Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, ex-directorul SRI, Virgil Măgureanu, Miron Cozma, fostul lider sindical al minerilor din bazinul carbonifer al Văii Jiului (centru-vest),alături de alte 10 persoane, au fost trimişi în judecată în dosarul Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990, în care sunt acuzaţi de crime împotriva umanităţii. Mineriada a pus capăt unei ample manifestaţii împotriva puterii de stânga instalate după căderea dictaturii comuniste, în decembrie 1989.



    Dosarul iniţial a trenat aproape două decenii şi s-a închis fără vinovaţi în 2009. Cercetările s-au reluat la începutul lui 2015, după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a obligat autorităţile române să-i identifice pe responsabilii pentru moartea a patru oameni, rănirea altor trei şi arestarea şi reţinerea ilegală a peste o mie in incidentele violente din iunie 90, care au afectat grav, şi imaginea externă a României. In acele zile pe fondul unor incidente violente din Capitală, şeful statului de atunci a invocat o tentativa de puci de extrema dreapta şi a cerut populaţiei să apere instituţiile democratice.



    Parchetul arată că autorităţile statului au declanşat atunci un atac violent împotriva manifestanţilor din Piaţa Universităţii din capitală care protestau paşnic. Procurorii militari susţin că în acest atac au fost implicate ilegal forţe ale Ministerelor de Interne şi al Apărării alături de Serviciul Român de Informaţii, dar şi peste 10.000 de mineri şi muncitori din ale zone ale ţării. Miile de mineri care au venit, atunci, la Bucureşti, au atacat Universitatea, sediile partidelor de opoziţie şi redacţiile unor ziare independente.Potrivit rechizitoriului, fostul preşedinte Iliescu este acuzat că a dat ordinul pentru evacuarea în forţă a manifestanţilor din Piaţa Universităţii, inclusiv prin folosirea unor muncitori din marile întreprinderi din Bucureşti.



    Intervenţia forţelor de ordine din dimineaţa zilei de 13 iunie 1990 nu ar fi avut ca scop dispersarea manifestanţilor prin mijloace paşnice, ci capturarea lor, se mai arată în rechizitoriu. Potrivit documentului, persoanele care au pătruns în sediul Serviciului Român de Informaţii în timpul evenimentelor din iunie 1990 cunoşteau planul clădirii, fapt care dovedeşte că nu erau manifestanţi, aşa cum autorităţile au vrut să acrediteze ideea. In rechizitoriu se mai spune că două victime, care au decedat în urma incidentelor din seara de 13 iunie 1990 la sediul Ministerului de Interne, au fost împuşcate în ceafă, dar nu s-a putut stabili cu certitudine cine sunt aiutorii. De asemenea, mai susţin procurorii militari, protestatarii din Piaţa Universităţii, reţinuţi ilegal şi încarceraţi lângă Bucureşti, au fost ţinuţi în condiţii comparabile cu cele suportate de prizonierii din al Doilea Război Mondial. Cele 14 persoane trimise în judecată vor compărea în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

  • Späte Gerechtigkeit: Verantwortliche für Bergarbeitereinfall vom Juni 1990 vor Gericht

    Späte Gerechtigkeit: Verantwortliche für Bergarbeitereinfall vom Juni 1990 vor Gericht

    14 Personen wurden in der sogenannten Mineriade-Akte vom 13.-15. Juni 1990 wegen Verbrechen gegen die Menschheit angeklagt. Schwerwiegende Namen, die in den ersten Jahren nach der Wende 1989 eine wichtige Rolle gespielt haben, werden vor den Obersten Kassations- und Justizhof gebracht: der ehemalige linksgerichtete Staatschef Ion Iliescu, der ehemalige Premierminister Petre Roman, der Ex-Vizepremier Gelu Voican-Voiculescu, der ehemalige Direktor des Nachrichtendienstes SRI Virgil Măgureanu sowie Miron Cozma, der ehemalige Gewerkschaftsführer der Bergleute im Schil-Tal. Sie bilden die kollektive Gestalt dieser düsteren Geschichte. Die Ereignisse fanden einen Monat nach den ersten freien Wahlen statt, die das postkommunistische Regime von Ion Iliescu bestätigt hatten. Weil dieser seine echte Befürwortung von Demokratie, Rechtsstaatlichkeit und Marktwirtschaft nicht glaubhaft beweisen konnte, hatten die radikalsten Teilnehmer an den Marathon-Protesten auch nach den Wahlen am Universitätsplatz ausgeharrt. Ion Iliescu erklärte damals, es sei ein Putschversuch der extremen Rechte, und forderte die Bevölkerung auf, die demokratischen Institutionen zu verteidigen. Tausende Bergleute kamen nach Bukarest, verprügelten Studenten und Intellektuelle und zertrümmerten die Geschäftsräume mehrerer Zeitungen, Parteien in der Opposition und Hochschuleinrichtungen. Marian Lazăr, Militärstaatsanwalt, dazu:



    Diese gewaltsame Niederschlagung der Protestaktionen war eine Folge der Ablenkungsmanöver und der Manipulation der Öffentlichkeit durch die Behörden des Staates, die von den Angeklagten vertreten waren. Die Realität wurde verzerrt dargestellt. Es wurde die Idee propagiert, dass es sich um eine Rebellion faschistischer Art handle. Die Demonstranten, die ihre politischen Meinungen äu‎ßerten, wurden als extremistische, reaktionäre Elemente präsentiert. Der damalige Staatspräsident bezeichnete sie als »golani« (Lümmel). Die Menschen, die auf dem Universitätsplatz verhaftet wurden, und andere, die verdächtigt wurden, einen Zusammenhang mit den Demonstrationen zu haben, wurden in Kasernen des rumänischen Innenministeriums gebracht, in Räume, die dafür ungeeignet waren. Sie wurden dort bis zum 21. Juni 1990 festgehalten.“



    Während der Unruhen und des Einsatzes der Ordnungskräfte wurden 4 Menschen tödlich erschossen, weitere 1400 wurden physisch oder psychisch verletzt, während 1250 unrechtmä‎ßig festgenommen wurden. 2015 veranlasste die Generalstaatsanwaltschaft die Wiedereröffnung des eingestellten Strafverfahrens und erhob Anklage gegen Ion Iliescu, Petre Roman und Virgil Măgureanu. Der Europäische Gerichtshof für Menschenrechte hatte die rumänischen Behörden verpflichtet, die Verantwortlichen zu identifizieren. 2009 war die Akte geschlossen, ohne dass ein Verantwortlicher gefunden wurde. Iliescu hatte während der ganzen Zeit beteuert, dass er keine Verantwortung für die Unruhen im Juni 1990 trage.

  • Acuzaţi în dosarul Mineriadei din iunie 1990

    Acuzaţi în dosarul Mineriadei din iunie 1990


    14 persoane au fost trimise în judecată în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, denumirea sub care istoria recentă a înregistrat evenimentele care au repus, dramatic, Bucureştiul, pe harta violenţelor, la jumătate de an de la prăbuşirea comunismului. Nume grele care au dominat scena publică în prima decadă postdictatură vor compărea în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie: fostul preşedinte de stânga Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul director al SRI, Virgil Măgureanu precum şi Miron Cozma, fostul lider sindical al minerilor din bazinul carbonifer al Văii Jiului, transformaţi în personaj colectiv al acestei poveşti sinistre.



    Evenimentele au avut loc la nici o lună de la alegerile care validaseră prin vot regimul Ion Iliescu. Deoarece acesta nu reuşise să probeze aderenţă la democraţie, stat de drept şi economie de piaţă, cei mai radicali contestatari ai săi au rămas în stradă şi după încheierea manifestaţiei maraton din Piaţa Universităţii, loc simbolic al luptei pentru democraţie. Ion Iliescu a invocat o tentativa de puci de extrema dreapta si a cerut populatiei sa apere institutiile democratice. Mii de mineri au venit, atunci, la Bucureşti, au atacat Universitatea, sediile partidelor de opozitie si redactiile unor ziare independente.



    Marian Lazăr, procuror militar: “Aceste evenimente au fost urmare a actelor de diversiune şi manipularea a opiniei publice de către autorităţile statului, reprezentate de către inculpaţi, care au fost prezentate într-un mod distorsionat şi au pledat ideea că ele sunt determinate de o rebeliune de tip legionar. Manifestanţii care îşi exprimau opinii politice au fost prezentaţi ca persoane cu ocupaţii infracţionale, elemente extremiste, reacţionare, fiind etichetaţi de preşedintele ales al României ca fiind golani. Persoanele care au fost ridicate din Piaţa Universităţii, împreună cu altele considerate ca având legătură cu manifestaţiile, au fost aduse cu forţa în cazărmi aparţinând Ministerului de Interne, fiind private de libertate într-un mod nelegal şi în spaţii total improprii pentru deţinerea unor persoane. Privarea de libertate fără forme legale a acestora a durat până cel mai târziu pe data de 21 iunie 1990”.



    4 oameni au murit prin împuşcare, aproape 1400 au suferit vătămări fizice sau psihice, iar 1250 au fost privaţi de libertate din motive de ordin politic, spun procurorii. Cercetările s-au reluat la începutul lui 2015, după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a obligat autorităţile române să-i identifice pe responsabili. Dosarul iniţial trenase aproape două decenii şi s-a închis fără vinovaţi în 2009. Toţi cei care au ajuns, acum, în boxa acuzaţilor, în frunte cu fostul preşedinte Iliescu, au susţinut, de-a lungul timpului, că nu poartă responsabilitea evenimentelor din iunie 90.


  • Nuevamente sobre la Mineriada

    Nuevamente sobre la Mineriada


    La Fiscalía General de Bucarest ha continuado estos días la investigación
    en el caso de la llamada Mineriada desarrollada del 13 al 15 de junio de
    1990, y que puso fin a una gran manifestación contra el poder de izquierda
    instalada en Rumanía después de la caída de la dictadura comunista. Los
    fiscales han enjuiciado este miércoles por delitos contra la humanidad al
    exjefe de Estado, Ion Iliescu, y a dos de sus colaboradores de entonces, el
    director del Servicio Rumano de Inteligencia, Virgil
    Măgureanu y al ministro de Defensa, Victor Stănculescu. En la misma
    investigación también están implicadas otras personas conocidas, el ex primer
    ministro, Petre Roman, y su adjunto, Gelu Voican Voiculescu.

    Este jueves, en el
    mismo caso se han visto enjuiciados el exlíder de los mineros de Valle del Jiu,
    Miron Cozma, que se ha declarado inocente y ha afirmado
    que no fue él quien trajo a los mineros a Bucarest en junio de 1990, sino las
    autoridades, siendo él mismo traído a la capital a la fuerza. Junto a Cozma, se
    vieron acusados el exconsejero presidencial Emil Cico Dumitrescu y el
    exvicepresidente del Consejo Provisional de Unión Nacional, Cazimir Ionescu.
    Cabe recordar que, en junio de 1990, tras unos incidentes violentos en la
    capital, que el Ejército ya había conseguido cesar, el expresidente Ion Iliescu
    invocó una tentativa de golpe de Estado de la extrema derecha y pidió a la
    población que defendiera a las instituciones democráticas. La llegada de los
    mineros de Valle del Jiu a Bucarest, donde atacaron la Universidad, las sedes
    de los partidos de la oposición y las redacciones de algunos periódicos
    independentes, causó cuatro muertos registrados oficialmente, cientos de
    heridos y más de mil personas detenidas abusivamente.


    El caso de la Mineriada ha
    vuelto a la mesa de los fiscales rumanos en febrero de 2015, unos meses después
    de que el Tribunal Europeo de Derechos Humanos condenara a las autoridades de
    Bucarest por la manera en la que investigaron la Minerada desarrollada en
    junio de 1990. El 17 de septiembre de 2014, el Tribunal Europeo de Derechos
    Humanos obligó a Rumanía a volver a abrir las investigaciones y a pagar
    indemnizaciones de aproximadamente 60.000 euros a los tres denunciantes que no
    encontraron justicia en los tribunales de su país. En Bucarest, la Mineriada
    se había investigado durante ocho años, y el caso se cerró con la decisión de
    no comenzar la investigación penal.

    En cambio, en Estrasburgo, los jueces del
    Tribunal Europeo de Derechos Humanos constató que se violaron algunos artículos
    de la Convención Europea de Derechos Humanos respecto a la tortura, a los
    tratamientos inhumanos y degradantes o al derecho a la vida. Después de 25
    años, el caso de la Mineriada ha vuelto a abrir en el país apasionantes
    debates y antiguas heridas. Los fiscales esperan restablecer la justicia en el
    acontecimiento más grave desarrollado en Rumanía después de la Revolución
    anticomunista de diciembre de 1989.











  • Miners’ Raid Investigated after 25 Years

    Miners’ Raid Investigated after 25 Years

    This week, further hearings have been held at the Bucharest General Prosecutor’s Office on the file concerning the June 1990 miners’ raid,
    which put an end to a large-scale protest against the left-wing power that took
    hold of Romania after the fall of the Communist regime in December 1989. On
    Wednesday, prosecutors indicted the former head of state, Ion Iliescu, with
    crimes against humanity, alongside another two of his then collaborators: the
    Director of the Romanian Intelligence Office, Virgil Magureanu, and the Defense
    Minister Victor Stanculescu. Also part of this investigation are other
    resounding names such as the former Prime Minister Petre Roman and his deputy
    Gelu Voican Voiculescu.

    On Thursday, the prosecutors also indicted the former
    leader of the miners in Jiu Valley, Miron Cozma, who said he was innocent and
    stressed that it was not him who had brought the miners to Bucharest in June
    1990, but the then authorities. He himself was brought to Bucharest by force,
    Cozma claimed. Cozma was accused alongside the former presidential adviser Emil
    Cico Dumitrescu and the former vice-chairman of the National Union Provisionary Council, Cazimir Ionescu. We recall that in June 1990, against the background
    of violent incidents in the capital, which the army had already managed to
    stifle, the former head of state Ion Iliescu invoked an attempted far-right coup, and
    called on the population to defend the democratic institutions of the country. The raid of the
    miners from Jiu Valley on Bucharest, where they attacked the University, the
    headquarters of the opposition parties and the offices of some independent newspapers,
    ended in four officially registered dead and hundreds of wounded, as well as
    over one thousand people arrested abusively.

    The miners’ raid file
    came back on prosecutors’ table in February 2015, a few months after the
    European Court of Human Rights condemned the Bucharest authorities for the way
    in which they had managed the situation back in June 1990. On September 17th,
    2014, the Court obliged Romania to restart the investigation and to pay 60
    thousand Euro in damages to the three plaintiffs who could not find justice in
    the Romanian courts. In Bucharest, the miners’ raid had been investigated into
    for eight years, but the case was eventually closed, and nobody was prosecuted.

    In Strasbourg, however, the Human Rights Court’s judges based their decision
    on evidence of violation of several articles of the European Convention on
    Human Rights, such as the one regarding torture, inhuman or degrading treatment or punishment. After 25 years, the miners’ raid file is now reopening old
    wounds and is stirring fierce debates. Prosecutors hope to bring justice in this case, the
    serious event to have ever occurred in Romania after the anti-communist revolution of
    December 1989.

  • Din nou despre Mineriade

    Din nou despre Mineriade

    Parchetul
    General de la Bucureşti continuă, în aceste zile,
    audierile în dosarul aşa-numitei mineriade din 13-15 iunie 1990, ce a
    pus capăt unei ample manifestaţii împotriva puterii de stânga instalate în
    România după caderea dictaturii comuniste.

    Procurorii
    i-au pus sub acuzare, miercuri, pentru infracţiuni împotriva umanităţii pe
    fostul şef al statului, Ion Iliescu, şi pe doi dintre colaboratorii săi din
    epocă – directorul Serviciului Român de Informaţii, Virgil Măgureanu, şi
    ministrul Apărării, Victor Stănculescu. In această anchetă mai sunt vizate şi
    alte nume sonore -fostul premier, Petre Roman şi adjunctul său,
    Gelu Voican Voiculescu.

    Joi, au mai fost puşi sub
    acuzare în acelaşi dosar fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron
    Cozma, care s-a declarat nevinovat şi a precizat că nu el a adus minerii în
    Bucureşti în iunie 1990, ci autorităţile, el însuşi fiind adus cu forţa în
    capitala. Alături de Cozma, au fost acuzaţi fostul consilier prezidenţial Emil
    Cico Dumitrescu şi fostul vicepreşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune
    Naţională, Cazimir Ionescu.

    Amintim
    că, în iunie 1990, pe fondul unor incidente violente
    din Capitala, pe care armata reuşise, deja, să le înăbuşe fostul şef al
    statului Ion Iliescu a invocat o tentativă de puci de extrema dreapta şi a
    cerut populaţiei să apere instituţiile democratice. Descinderea minerilor din
    Valea Jiului la Bucureşti, unde au atacat Universitatea, sediile partidelor de
    opoziţie şi redacţiile unor ziare independente, s-a soldat cu patru decese
    înregistrate oficial, sute de răniţi şi peste o mie de persoane arestate
    abuziv.

    Dosarul Mineriadei a revenit pe masa procuroriilor români în februarie
    2015, la câteva luni după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat autorităţile de la Bucureşti pentru
    felul în care au anchetat mineriada din iunie 1990. Pe 17 septembrie 2014, CEDO
    a obligat România să redeschidă investigaţiile şi să plătească despăgubiri de
    circa 60 de mii de euro celor trei reclamanţi care nu şi-au găsit dreptatea la
    instanţele din ţară. La Bucureşti, mineriada fusese anchetată timp de opt ani,
    dar cazul a fost închis cu decizia de neîncepere a urmăririi penale. La
    Strasbourg, în schimb, judecătorii CEDO au constatat încălcarea unor articole
    din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, referitoare la tortură,
    tratamente inumane şi degradante sau la dreptul la viaţă.

    După 25 de ani, dosarul Mineriadei redeschide, în ţară, dezbateri pasionale şi
    răni vechi. Procurorii speră să restabilească dreptatea
    în cel mai grav eveniment petrecut în România după Revoluţia anticomunistă din
    decembrie 1989.

  • Jurnal românesc – 23.10.2015

    Jurnal românesc – 23.10.2015

    Conducerea
    Camerei Deputaţilor a hotărât discutarea proiectului privind votul prin
    corespondenţă în procedură de urgenţă, astfel încât comisiile vor dezbate legea
    marţi, iar miercuri, 28 octombrie, legea va intra în dezbaterea plenului
    Camerei Deputaţilor, care este for decizional. După adoptare, legea va putea fi
    atacată la Curtea Constituţională în termen de două zile, faţă de cele cinci
    obişnuite, având în vedere că este votată în regim de urgenţă. Ulterior,
    proiectul va merge la preşedintele României pentru promulgare, în cazul în care
    nu este contestată. UDMR a anunţat deja că intenţionează să conteste legea la
    CCR, urmând să înceapă strângerea semnăturilor necesare acestui demers, în
    cazul în care amendamentale sale nu sunt acceptate. Legea trebuie promulgată
    până în noiembrie, pentru a fi aplicată la alegerile parlamentare din 2016.




    Fostul lider al
    minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, a fost pus sub acuzare, joi, în
    dosarul Mineriada de către procurorii Parchetului de pe lângă
    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. De asemenea, amiralul în rezervă Emil
    Cico Dumitrescu şi Cazimir Ionescu, fost vicepreşedinte al CPUN
    s-au prezentat, joi, la Parchetul General pentru a fi audiaţi în dosarul
    Mineriada. Cico Dumitrescu a fost pus sub acuzare pentru
    infracţiuni contra umanităţii în dosarul Mineriada, iar lui Cazimir
    Ionescu i s-a adus la cunoştinţă că are calitatea de suspect în dosarul
    Mineriada din 13-15 iunie 1990. În dosar mai sunt cercetaţi fostul
    preşedinte Ion Iliescu şi şeful SRI la acea vreme, Virgil Măgureanu.








    Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel
    Tîlvăr, a avut o întrevedere cu Vasile Turea, şeful Biroului Relaţii cu
    Diaspora din Cancelaria de Stat a Republicii Moldova. Potrivit unui comunicat
    al MAE de la Bucuresti, în cadrul
    întrevederii au fost discutate aspecte referitoare la dezvoltarea cooperării în
    ceea ce priveşte desfăşurarea de activităţi destinate comunităţilor de români
    din afara graniţelor. A fost subliniată, de asemenea, importanţa promovării
    unui dialog constant în chestiuni ce ţin de identitatea culturală românească.
    Ministrul delegat a evidenţiat faptul că scopul coordonării activităţilor
    desfăşurate de către asociaţiile românilor de pe ambele maluri ale Prutului, în
    afara graniţelor, ar putea reprezenta un câştig pentru păstrarea valorilor şi
    reperelor identitare româneşti’. De asemenea, în scopul realizării obiectivelor
    stabilite, cei doi oficiali au convenit să se asigure, la nivelul instituţiilor
    pe care le coordonează, o interacţiune eficientă care să contribuie la
    realizarea de evenimente şi acţiuni comune. Întrevederea a prilejuit, totodată,
    semnarea unui Memorandum de Înţelegere care oferă un cadru coordonat în
    realizarea obiectivelor propuse’ se arată în comunicatul MAE.









    România
    trece, la 25 octombrie, la ora de iarnă. Trecerea la oră de iarnă nu modifică
    mersul trenurilor, circulaţia urmând a se efectua conform orarelor prevăzute,
    informează Societatea de Transport
    Feroviar CFR Călători. Astfel, în noaptea de 24 spre 25 octombrie, ora 4,00 va
    deveni ora 3,00. Trenurile de călători aflate în circulaţie după ora 4,00, ora
    oficială de vară, vor opri în staţiile din parcurs stabilite, unde vor staţiona
    până la ora de plecare din mersul trenurilor, conform noii ore. Având în vedere
    că şi în ţările vecine trecerea de la ora de vară la ora de iarnă se face în
    aceeaşi zi, între staţiile de frontieră cu Republica Moldova, Ungaria, Serbia,
    Bulgaria şi Ucraina, trenurile vor circula după orarul din mersul de tren în
    vigoare

  • Postkommunismus: Der Bergarbeitereinfall vom Juni 1990

    Postkommunismus: Der Bergarbeitereinfall vom Juni 1990

    Der Bergarbeiterangriff vom 13.-15. Juni 1990 gegen Oppositionelle in Bukarest schockierte ganz Rumänien, Europa und die Welt. 7000 Bergarbeiter wurden damals nach Bukarest gebracht, um die Proteste gegen die Regierung und gegen den neuen Staatschef Ion Iliescu gewaltsam zu unterbinden.



    Im Juni 1990 haben unzufriedene Rumänen massiv gegen die Nationale Rettungsfront protestiert, die im Mai die ersten demokratischen Wahlen nach der antikommunistischen Revolution vom Dezember 1989 gewonnen hatte. Mit Unterstützung der Bergarbeiter aus dem Schil-Tal (rum. Valea Jiului) haben damals die Sicherheitskräfte die Proteste auf dem Bukarester Universitätsplatz brutal niedergeschlagen. Der Bergarbeiterangriff vom 13.-15. Juni 1990 gilt als eine Attacke gegen die demokratischen Strukturen des Staates. Der Politanalyst Gabriel Andreescu über den politischen Rahmen, der das zu dem Zeitpunkt ermöglicht hat:



    Es handelt sich nicht nur um eine unglückliche Entwicklung, sondern um tragische Ereignisse. Menschen haben ihr Leben verloren und es gab auch Folgen für die gesamte Gesellschaft. Die Nationale Rettungsfront war entschlossen, alle Mittel einzusetzen, um die Kontrolle zu ergattern, die der Staat im Kommunismus gehabt hatte. Wir dürfen nicht vergessen, dass die alte Sicherheitspolizei, die Securitate, fast komplett von den neuen Nachrichtendiensten SIE und SRI übernommen wurde. Formell wurden diese im März 1990 gegründet. Die Wirtschaftsmacht der ehemaligen Kommunisten stieg. Es handelte sich also um einige Gruppierungen, die gewöhnt waren, eine vollständige Kontrolle auszuüben. Die vollständige Kontrolle war aber nicht mehr möglich. So sind die Demonstranten trotz der Wahl-Ergebnisse und der Aufforderung, die Proteste zu beenden, auf der Stra‎ße geblieben.“




    Am 13. Juni 1990 wurden die Zelte der Demonstranten auf dem Universitätsplatz niedergerissen. Menschen wurden verhaftet und Arbeiter von der Fabrik für Schwermaschinen Bukarest (IMGB) haben sich den Sicherheitskräften angeschlossen. Ion Iliescu rief alle verantwortungsbewusste“ Kräfte auf, den Sitz der Regierung gegen die vermeintlichen Extremisten zu verteidigen. Am Abend des 13. Juni brachten drei Sonderzüge die Bergarbeiter aus dem Schil-Tal nach Bukarest. Der Politanalyst Gabriel Andreescu erinnert sich:



    Die Zeitung România Liberă, wie auch die Gruppe für Sozialen Dialog (GDS) beanstandeten permanent die neuen Machthaber, die jedoch von der Bevölkerung im Amt bestätigt wurde. Was im Nachhinein passiert ist, hat praktisch die Demokratie zerstört. Die Bergarbeiter sollten die wichtigsten Demokratie-Quellen der Opposition ausschalten. Das waren die Zeitung România Liberă, deren Sitz zerstört wurde, und die Gruppe für Sozialen Dialog. Ich war da auch anwesend. Die Bergarbeiter kamen zum Tor, um uns herauszuholen. Nur eine Verhandlungs-Strategie ermöglichte es uns, sie aufzuhalten.“




    Am nächsten Tag, den 14. Juni, wurden die Bergarbeiter unter der Leitung von Miron Cozma vom rumänischen Nachrichtendienst übernommen und zu den wichtigsten Standorten der Opposition in Bukarest geführt. Das Gebäude der Universität wurde in Brand gesetzt, berühmte Professoren, darunter auch Petru Creţia, wurden angegriffen, sowie die Anführer der Studenten. Dasselbe Schicksal hatten auch die Sitze der neugegründeten historischen Parteien, der Sitz der Liberalen Partei und der Sitz der Bauernpartei. Gabriel Andreescu hat die Details:



    Die Sitze der historischen Parteien wurden zerstört. Normalerweise hätte man dadurch die Opposition ausgeschaltet. Das ist aber nicht passiert. Die Reaktion der Bukarester und des ganzen Landes war unglaublich. Die Ereignisse haben die Menschen mobilisiert, unterschiedliche Gemeinden wie Gewerkschaften, Oppositionsparteien und unabhängige Intellektuelle kamen zusammen. Infolge dieser Ereignisse wurde die Bürger-Allianz gegründet. Es folgte die Demokratische Antitotalitäre Front in Cluj (Klausenburg), die dann 1996 unter dem Namen Demokratische Konvention Rumäniens den Machtwechsel sicherte. Diese ermöglichte die Gründung der ersten wahrhaft demokratischen Institutionen in Rumänien.“




    Am 15. Juni 1990 wurden die Bergarbeiter, die das Zentrum Bukarests verwüstet hatten und Demonstranten, Intellektuelle und Studenten brutal geschlagen hatten, zum Messegelände Romexpo gebracht. Dort dankte ihnen Ion Iliescu für ihren Einsatz in der Hauptstadt. Gabriel Andreescu dazu:



    Es gab gravierende Folgen für die gesamte Gesellschaft, zugleich wurde aber auch die Opposition mobilisiert. Die internationalen Folgen waren jedoch schrecklich, die grausamen Bilder gingen damals um die ganze Welt. Unter dem Schutz der Behörden griffen Bergarbeiter-Banden junge Männer und Frauen an und zerstörten Bildungs-Institutionen. Es ist eine riesige Schande, es ist ein Fleck in der rumänischen Geschichte, der nur schwer verschwinden wird.“




    25 Jahre nach diesen erschütternden Ereignissen sind die Umstände immer noch nicht restlos aufgeklärt und die verantwortlichen Politiker wurden auch nicht von der Justiz belangt.