Radio România Internațional

Tag: mişcari

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    COVID-19. Tru România fură raportate ñiercuri 27.346 di noi infecții cu SARS-CoV-2, ma puțăne andicra di ​​dzuua precedintă, și 176 di dicese asociate, 5 ditu aestea di la ună dată anterioară. Uidisitu cu experților, cari idintificară varianta Omicron a coronavirusului tru tute probele secvențiate, easti posibil ca România s’aibă amintată imunitate di cupie, iara a ţinţea dalgă di pandimie easti cabaia probabil să s’bitisească tru primăvară. Rata di vaccinare armâne multu scădzută, iara numirlu a cetățenilor vaccinați complet easti puțăn cama di 8 milioane.



    CONFERINȚA. Ministrul român a Sănătatillei, Alexandru Rafila, participă adză și mâne la ună conferință comună a miniștrilor di externe și a sănătatillei ditu UE pi tema sănăttatillei globale și la ună adunari informală a miniștrilor sănătatillei ditu UE, cari s’hibă Lyon și Grenoble (Franța). Aţeali 2 evenimente sunt organizate di președinția franceză a Consiliului UE. Participanțălli va să zburască ti misurile UE tra s’agiută craturli pi cali di dizvoltare tru accesarea medicamentelor tru contextul a pandimiillei di COVID-19 și tra s’anvărtuşeadză sistemele naționale di asistență medicală. Reuniunea informală a miniștrilor sănătatillei va s’aibă tu amprotusa intervenția și reziliența sistemelor di sănătate publică tru caz di criză și dizvoltarea comună a politiţlor tra s’ndreagă ună Uniune a sănătatillei”.



    MOȚIUNE. Cameara a Deputațlor di București nu apruke ñiercuri moțiunea simplă dipusă di partidul di opoziție USR contra a ministrului liberal ali energie Virgil Popescu, cu 98 di voturi tra și 190 contra. Uidisitu cu autorilli, Popescu easti ună fuvirseari la adresa securittillei energetice a României și lipseaşti s’hibă demis ună ş-ună. Moțiunea eara programată tra debatiri luni, ama andamusea fu suspendată după ţi coprezidentulu a partidului naționalist AUR, George Simion, lu zmutică ministrul ali energie tru timpul a discursului a lui. Andamasea fu loată diznău, ama hiinda prezență maş parlamentarii opoziției ditu AUR și USR. Virgil Popescu și parlamentarlli ditu coaliția di guvernământ fudziră ditu sala tru semn di protest. Procurorii discllisiră un dosar penal tu ligătură cu niakicăsearea faptă.





    UCRAINA. Eforturli diplomatiţi internaționale continuă cu scupolu ti detensionarea a conflictului anamisa di Rusia și Ucraina. Prezidentulu a Franțăllei, Emmanuel Macron, c4ftă un dialog dinamic cu Rusia, pi cari îl lugurseaşti goala cearei ta s’agiună tu irine tru Ucraina. Macron zbură cu liderul rus Vladimir Putin la Moscova și cu omologul a lui ucrainean Volodimir Zelenski la Kiev și u spusi pitipsearea că va s’facă progrese tru negocierile di irini, ama feaţi timbihi că riscurile nică există și că va s’ahiibă ananghi di meşi cu negocieri. Tu arada a lui, prezidentulu Volodymyr Zelensky spusi că așteaptă cu niarăvdare riloarea negocierilor cu Rusia tru format Normandia, intermediate di Franța și Germania. El insistă că prezidentulu Putin tinisi acordurile di Minsk, a curi clauză principală s’referă la suvearanitatea ali Ucraină. Tensiunile ruso-ucrainene nica eara discutate, marță, la Berlin, di cancelarul german Olaf Scholz cu prezidentălli ali Franță Emmanuel Macron și ali Poloniei, Andrzej Duda. Germania, Franța și Polonia sunt unite” tru scupolu a lor ta s’ţănă irinea tru Europa, spus cancelarul german, cari va s’nkisească Moscova stămâna yinitoare.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearia: Taşcu Lala



  • Perspective politice

    2015 este, în România, un an cu mize electorale mai degrabă minore. După localele şi legislativele din 2012, după europarlamentarele şi prezidenţialele din 2014, anul acesta vor avea loc doar alegeri parţiale. Vor fi în joc mandate de senatori şi deputaţi vacantate prin demisii, decese sau condamnări în dosare de corupţie. Decimată de procurori, care au arestat masiv primari de municipii şi preşedinţi de consilii judeţene, şi administraţia locală se va mai primeni în lunile următoare.



    Astfel că scena politică va fi mai degrabă dominată, susţin comentatorii, de clarificări, decantări, repoziţionări şi reglări de conturi în interiorul partidelor. De doi ani şi jumătate vioară-ntâi a guvernelor de la Bucureşti, PSD e şi partidul cel mai mare, şi partidul cu cele mai mari probleme. Năucitoare pentru social-democraţi, fiindcă nu fusese anticipată de niciun sondaj, înfrângerea din noiembrie a premierului Victor Ponta la prezidenţiale n-a fost încă digerată de activul de partid.



    Stânga n-a mai câştigat preşedinţia de 14 ani, când Ion Iliescu şi-a adjudecat ultimul său mandat. Şi e de aşteptat ca, aşa cum au păţit Adrian Năstase după eşecul din 2004 şi Mircea Geoană după cel din 2009, PSD să se dispenseze şi acum de candidatul perdant. Potrivit declaraţiilor sale, Ponta însuşi nu-i foarte decis să candideze, la congresul extraordinar din martie, la propria-i succesiune în fruntea partidului. Nici PC, unul dintre partenerii juniori ai PSD la guvernare, nu începe anul sub auspicii senine, după ce au răbufnit în public neînţelegerile dintre preşedintele în exerciţiu, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, şi fondatorul formaţiunii, mogulul Dan Voiculescu, trimis după gratii pentru zece ani într-un scandalos proces de corupţie.



    Presa speculează că ruptura dintre maestru şi ucenic ar putea provoca o falie şi în interiorul partidului, între ceea ce ziariştii numesc nostalgicii brandului Voiculescu şi, respectiv, lucizii care pariază pe tânărul lup Constantin. Nici dreapta, aflată în opoziţie, nu ştie încă să gestioneze deznodământul, pentru ea fericit, al scrutinului prezidenţial, câştigat de fostul lider liberal Klaus Iohannis. Acesta a fost deja acuzat, în culise, că şi-a impus favorita, tânăra şi neexperimentata Alina Gorghiu, în locul lui la şefia PNL, în dauna unui veteran combativ precum Ludovic Orban.



    Complicaţie suplimentară pentru o formaţiune în care libertatea de opinie a prevalat mereu asupra unitaţii de monolit, liberalii trebuie să gestioneze anul acesta şi laborioasa fuziune, într-un mare partid de dreapta, afiliat la PPE, cu liberal-democraţii. Cu care, în 25 de ani de democraţie post-comunistă, au fost mai mult în raporturi de rivalitate feroce decât de conlucrare fraternă.



    În sfârşit, 2015 ar urma să fie anul consolidării sau, dimpotrivă, invalidării politice a două formaţiuni relativ noi. Partidul Liberal Reformator (la co-guvernare), al fostului premier Călin Popescu-Tăriceanu, şi Partidul Mişcarea Populară (în opoziţie), în fruntea căruia e aşteptat să se instaleze ex-şeful statului, Traian Băsescu, vor putea constata dacă liderii lor mai valorează politic ceva.