Tag: misiune militara

  • Ultima misiune Luftwaffe în România

    Ultima misiune Luftwaffe în România

    Ultima misiune Luftwaffe în România s-a încheiat luna trecută. A fost una de tip Quick Reaction Alert (QRA) a NATO, de poliţie aeriană întărită cu durata de doar 3 săptămâni la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, la aproape 2 ani distanţă de la ultima prezenţă aeriană germană la malul Mării Negre.

    Patru avioane Eurofighter, 150 de militari, un sistem de luptă împotriva dronelor ASUL în premieră la baza de la Mihail Kogălniceanu şi toate piesele, echipamentele şi utilajele necesare funcţionării nemţeşti a detaşamentului, pentru că dislocarea a fost una de tip expediţionar. Aeronavele au aparţinut faimoasei Aripi 31 de Aviaţie Tactică Boelcke şi pe timpul misiunii au avut parte şi de două episoade de vreme severă, furtună, ceaţă, iar baza de la Kogălniceanu nu este precum cea de la Nörvenich, la circa 40 de kilometri vest de Koln, în landul Rhenania de Nord-Westphalia de unde au venit.



    Locotenent-colonel Markus Cookie Kuchenbaur, comandantul detaşamentului, un fost pilot de F16 ne-a declarat:


    Am fi vrut să schimbăm vremea în primele două săptămâni, condiţiile atmosferice au fost dificile, cu furtună, am crezut că corturile din spatele meu vor fi luate de vânt care a bătut şi cu o viteză de 60 de noduri. Ca să fiu sicer a fost principala mea preocupare, cu zăpada şi vântul puternic.

    Am avut misiuni de antrenament în fiecare zi, câte două zboruri, şi de asemenea am avut două misiuni de interceptare reală determinate de creşterea activităţii aeriene de deasupra Mării Negre şi de la graniţa de sud a Ucrainei, respectiv cea de est a României. Pentru misiuni de antrenament am lucrat cu aeronavele Forţelor Aeriene Române şi ale Forţelor Aeriene Turce care sunt dislocate în prezent la Baza 86 Aeriană de la Feteşti tot în cadrul QRA.



    Din punctul meu de vedere, de pilot pe Eurofighter, a fost grozav să văd şi să zbor din nou alături de avioanele F16. La Baza 57 Aeriană, ca loc de dislocare rapidă, a trebuit să fim atenţi la câteva lucruri. Ca să fiu sincer, standardele din infrastructură nu sunt aceleaşi cu cele dintr-o bază aeriană germană, starea pistei de zbor nu este atât de bună precum cea cu care suntem noi obişnuiţi, furnizarea electricităţii evident este diferită. Dar am beneficiat de un sprijin extraordinar, chiar respect acest lucru şi este de apreciat cum au reuşit partenerii noştri să amenajeze tabăra într-un timp atât de scurt, dar este un standard diferit faţă de cel cu care sunt obişnuit în Germania, a mai precizat comandantul detaşamentului german.



    A fost o misiune plină, aeronavele germane au participat inclusiv la parada aeriană de Ziua Naţională a României, 1 decembrie, cu survoluri la Bucureşti şi Constanţa. Comandorul Nicolae Creţu, comandantul Bazei 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, cel care a fost gazda detaşamentului Luftwaffe a precizat pentru noi:



    În mod particular de această dată vorbim despre o misiune care s-a desfăşurat pe o perioadă mai scurtă de timp, însă elementul de noutate a fost şi timpul scurt în care a fost pregătită misiunea, care a decurs foarte bine. Sistemul ASUL de luptă împotriva dronelor al detaşamentului german ne-a ajutat, pentru că ne-a dat o mai mare siguranţă şi încredere. Din această perspectivă nu au fost incidente pe perioada misiunii, însă o măsură în plus este întotdeauna binevenită şi ne-a oferit mai mult confort şi siguranţă. Ne-am completat reciproc, au fost dislocate şi elemente suplimentare pentru a asigura tot ceea ce este necesar, întâi de toate de a verifica dislocabilitatea structurii într-un timp scurt şi este un element destul de important, alături de integrare şi cooperare a adăugat comandorul Creţu.



    În luna martie la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu vin britanicii din Royal Air Force pentru misiuni de poliţie aeriană, iar Luftwaffe revin în România, dacă alte evenimente nu vor da peste cap planificarea, abia în 2025.




  • România. Flancul Estic

    România. Flancul Estic

    Aeronave ale Forțelor Aeriene şi Spaţiale Franceze s-au aflat timp de 5 zile, la cererea autorităţilor române, în misiune la Baza 86 Aeriană de la Borcea. Cele trei avioane Rafale C F3 aparţin Escadrei 30 Vânătoare de la Baza Aeriană 118 din Mont-de-Marsan din provincia Nouvelle-Aquitainne, una din cele mai importante din Franţa. Aeronavele franceze au fost însoţite de un avion A-400 M Atlas destinat transportării detaşamentului, muniţiilor şi altor echipamente în teatrul de operaţii.



    Este o premieră absolută prezenţa la sol, în România, a avioanelor franceze Rafale. De la izbucnirea războiului din Ucraina a existat o prezenţă aeriană aliată constantă şi de amploare în spaţiul aerian de pe flancul estic, chiar dacă nu atât de vizibilă pentru publicul larg, în general de la bazele aeriene de origine ale aeronavelor sau de pe portavioane din Marea Mediterană.



    Ceea ce s-a întâmplat acum la Borcea ţine de conceptul NATO cunoscut sub numele de Agile Combat Employment (ACE), în traducere Angajare rapidă în luptă sau conceptul MORANE în varianta franceză şi care constă într-o desfăşurare logistică uşoară datorită unei interoperabilităţi sporite a echipamentelor de susţinere a forţelor aeriene partenere. Mai simplu spus, francezii au vrut să vadă dacă pot deplasa rapid un mic detaşament de avioane, piloţi şi tehnicieni, care să acţioneze o perioadă limitată de timp, de 5 zile, într-o altă bază aeriană NATO din România, ca o verificare a interoperabilităţii.



    Misiunile, care au crescut în intensitate de la zbor la zbor, s-au axat pe lupta aer-aer, ce a combinat lupta prin observare vizuală cu cea prin radar. Seria de misiuni s-a încheiat printr-un antrenament de patrulare a zonei, la care au participat aeronave Rafale, F16 române și un avion cisternă C-135 francez. Toate aceste capacități au fost susținute de un sistem sol-aer cu rază medie de acțiune Mamba, dislocat la Capu Midia încă de acum un an şi jumătate. La Baza 86 Aeriană s-a aflat şi ambasadorul Franței în România, Nicolas Warnery, care, printre altele, a asistat la o prezentare a escadrilei de F-16 și a avionului multirol Rafale. Aeronavele Rafale au părăsit România pe data de 22 octombrie după efectuarea a 5 misiuni în cadrul unor scenarii complexe.



    Comandamentul Corpului Multinaţional de Sud-Est a organizat, pe 23 octombrie, ceremonia dedicată realizării Capabilității Operaționale Complete şi inaugurării noului sediu. Acesta este al 10-lea Corp Multinațional NATO înființat în Europa, iar termenul de operaționalizare completă a fost devansat cu un an, datorită contextului de securitate din regiune. La această structură participă cu forţe 17 naţiuni aliate.



    Comandantul adjunct al Comandamentului Terestru al NATO, general-locotenent Nicola Zanelli, prezent la ceremonie, a declarat: Aţi reuşit să sincronizaţi realizarea Capabilității Operaționale Complete cu un an mai devreme cu investiţiile în structura acestui comandament. Acest lucru a fot organizat într-o manieră pe care nu am mai întâlnit-o în întreaga Europă aşa că vreau să felicit România pentru toate aceste investiţii şi ştiu că aţi alocat 2,5% din PIB pentru apărare. România a dat un exemplu excelent în cadrul NATO şi pe unde voi merge în Europa voi folosi acest exemplu despre cum trebuie să gestionăm astfel de provocări a precizat generalul-locotenent Zanelli.



    Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est de la Sibiu are misiunea de a asigura comanda și controlul operațiilor terestre ale NATO, la nivel de corp de armată, în orice situație, pe timp de criză sau război, cu scopul de a întări postura de descurajare și apărare a Alianței Nord-Atlantice în România și Bulgaria, zona sa de responsabilitate.



    Bogdan Dinu


  • Fudzearea ditu Afganistanu

    Fudzearea ditu Afganistanu




    Haua lu-acăţă Afganistanlu după ritrădzearea-a askeriloru americani. Comunitatea internaţională canda fu loată pri napandica şi easti tu ananghi tora ta s’llia meatri di ananghi. Talibañilli anăchisiră maş ti ndauă dzăli mărlli căsăbadz a văsiliillei și arăsturnară guvernul di Kabul. Elli dimăndă că polimlu s’bitisi și caftă a comunitatillei internațională s’nu hibă izolaț. Tru aestu kiro, cama di 60 di stati caftă a talibañilor ca a tutăloru cetățeañilor cari voru s’fugă ditu văsilie s’lă da izini s’fugă.


    Tru chirolu anda catandisea easti cabaia greauă tru Afganistan, Ministerlu Afacerloru Externi di București dimăndă că Celula di criză interinstituţională convocată ditu dispoziţia a șeflui a diplomațiillei, Bogdan Aurescu, cilăstăseasti ta s’agiută şi s’da asistenţă ti cetăţeañilli români ţi suntu tu locurli afgani, cu scupolu ti puratarea a aluştoru tru condiţii di sigurlăki. Tutunăoară, Celula monitorizeadză evoluţiile şi easti tu ligătură cu partenerllii internaţionali ali Românie.



    Tru unu comunicat, MAE năpoi aduţi aminti că lucărlu a Ambasadăllei ali Românie tu Kabul fu curmatu tru anlu 2019, dupu unu atentatu cari asparsi multu greu casa a misiunillei. Avânda tu videală ixikea a unăllei misiuni operațională tu Kabul nica și atea că Ambasada ali Românie di Islamabadu prilo reprezentarea a văsiliillei tru ligătura cu Afganistanlu, axia ti intervenție a aliştei misiuni tru Afganistanu easti ñicurată, maxusu tru aestu kiro anda catastisea di securitati ditu aestă văsilie easti multu greauă-nica cundilleadză comunicatlu MAE.



    Ministerlu feaţi urminie susto, nică di viniri, cându fu alinatu nivelu di alertă ti Afganistan la aţelu maximu, ti cetățeañilli români cari s’ducu tru Afganistan i cari suntu tru aestu kiro pi teritoriul aluştui cratu s’caftă Ambasada ali României tu Islamabad şi să-şi dimăndă prezenţa tru reghiuni, cu spunearea a coordonatiloru a loru işiş tra s’poată s’hibă căftaţ tru catandisi di ananghi. Nica şi premierlu Florin Cîțu lă căftă a tutăloru cetăţeañilor români cari suntu tru Afganistan s’fugă ditu aestă văsilie.



    Florin Cîțu: “Voi s’dimăndu a româñiloru cari nica suntu aclo şi nu feaţiră ligătura cu misiunea a noastră diplomatică ditu Pakistan s-u facă câtu cama ntrăoară. Tru aestă oară, vă spuşu, nivelu di alertă easti maxim. Fudziţ ună ş-ună ditu Afganistanu!



    Participarea ali Românie la misiuñili ditu Afganistan u nsimnă istoria a aluştoru ditu soni 19 di añi și a avu un rol di mari simasie ti anvărtuşearea a flancului ditu apirită — spun analiștii di politică externă. Uidisitu cu spusa a loru, pritu participarea tru Afganistan, România ș-anvărtuşi ligătura cu SUA ama și cu statili europene, cu aţelli cari vrea s’agiungă deapoa aliaț tru Organizația a Tratatlui Nordu Atlanticu și tru Uniunea Europeană. Ditu 2002 și până tora, cama di 32.000 di militari români loară parti tru teaturlu di operațiuni ditu Afganistan. 27 di askirladz români muriră și cama di 200 fură pliguiţ tru ateali aproapea dauă dechenii di prezenţă a askerilei română tru aestă văsilie. Prezența a Armatăllei Română tru Afganistan u custusi România aproapea 3 miliardi di lei.



    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Plecarea din Afganistan

    Plecarea din Afganistan

    Haosul a cuprins Afganistanul după retragerea trupelor americane. Comunitatea internaţională pare să fi fost luată prin surprindere şi se vede nevoită acum să adopte măsuri de urgenţă. Talibanii au cucerit în doar câteva zile marile orașe ale țării și au răsturnat guvernul de la Kabul. Ei anunță că războiul s-a încheiat și solicită comunității internaționale să nu fie izolați. Între timp, peste 60 de state cer talibanilor ca tuturor cetățenilor care doresc să părăsească țara să li se permită să plece.



    În contextul deteriorării situației din Afganistan, Ministerul Afacerilor Externe de la București anunță că Celula de criză interinstituţională convocată din dispoziţia șefului diplomației, Bogdan Aurescu, își continuă activitatea pentru sprijinirea şi acordarea de asistenţă cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul afgan, în vederea evacuării acestora în condiţii de siguranţă. Totodată, Celula monitorizează evoluţiile şi rămâne în contact cu partenerii internaţionali ai României.



    Într-un comunicat, MAE reamintește că activitatea Ambasadei României la Kabul a fost suspendată în anul 2019, în urma unui atentat care a avariat grav clădirea misiunii. Având în vedere lipsa unei misiuni operaționale la Kabul și faptul că Ambasada României de la Islamabad a preluat reprezentarea țării în relația cu Afganistanul, capacitatea de intervenție a acestei misiuni în Afganistan este limitată, mai ales în contextul deteriorării situației de securitate din această țară — mai precizează comunicatul MAE.



    Ministerul a recomandat ferm, încă de vineri, când a fost ridicat nivelul de alertă pentru Afganistan la cel maxim, cetățenilor români care se deplasează în Afganistan sau care se află deja pe teritoriul acestui stat să se adreseze Ambasadei României la Islamabad şi să îşi anunţe prezenţa în regiune, comunicând propriile coordonate pentru a putea fi contactaţi în situaţii de urgenţă. Și premierul Florin Cîțu le-a cerut tuturor cetăţenilor români care se află în Afganistan să părăsească această ţară.



    Florin Cîțu: “Aş vrea să transmit tuturor românilor care mai sunt acolo şi nu au contactat misiunea noastră diplomatică din Pakistan să o facă cât mai repede. În acest moment, v-am spus, nivelul de alertă este maxim. Părăsiţi imediat Afganistanul!



    Participarea României la misiunile din Afganistan a marcat istoria ultimilor 19 ani și a avut un rol decisiv pentru întărirea flancului estic — spun analiștii de politică externă. Potrivit acestora, prin participarea în Afganistan, România și-a consolidat relația cu SUA dar și cu statele europene, cu cei care aveau să-i devină ulterior aliați în Organizația Tratatului Nord Atlantic și în Uniunea Europeană. Din 2002 și până acum, peste 32.000 de militari români au participat în teatrul de operațiuni din Afganistan. 27 de militari români au murit și peste 200 au fost răniți în cele aproape două decenii de prezenţă a armatei române în această țară. Prezența Armatei Române în Afganistan a costat România aproximativ 3 miliarde de lei.